129 matches
-
Depozitarul poate să oprească depozitul până la plata integrală cuvenită lui din cauza depozitului. (Cod civil 1147, 1689). Secțiunea V Despre depozitul necesar Articolul 1620 Depozitul necesar este acela ce se face sub sila unei întâmplări, cum: un foc, o ruină, o prădare, un naufragiu sau alt eveniment neprevăzut de forță majoră. (Cod civil 1594, 1621 și urm.) Articolul 1621 Proba prin martori este admisă pentru depozitul necesar și chiar în cazul când valoarea depozitului ar trece peste 250 lei. (Cod civil 1198
CODUL CIVIL din 26 noiembrie 1864 (*actualizat*) actualizat până la data de 1 mai 2001. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/138010_a_139339]
-
împărțite între proprietarii vasului și persoanele echipajului în aceeași proporțiune în care s'ar fi împărțit între ei navlul. Dacă împiedicarea provine din faptul căpitanului sau al proprietarilor, ei sînt datori despăgubirile cuvenite persoanelor echipajului. Articolul 545 În caz de prădare, de sfaramare sau de naufragiu cu pierderea întreaga a vasului și a poverei, marinării nu pot pretinde nici un salariu. Nu sînt însă obligați a restitui ceea ce li s'a dat prin anticipațiune. Articolul 546 Dacă se scăpa vre-o parte
CODUL COMERCIAL Cu modificările pînă la 15 iunie 1906*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135813_a_137142]
-
asiguratorului din ziua în care a fost făcut. Asiguratul e dator ai da toate actele privitoare la lucrurile asigurate. Asiguratorul nu poate, sub cuvant de întoarcere a vasului, să se sustragă dela plata sumei asigurată. Articolul 653 În caz de prădare, daca asiguratul nu a putut înștiință despre acesta pe asigurător, poate răscumpără lucrurile prădate fără a mai aștepta ordinul sau. Asiguratul însă e dator a notifică asiguratorului învoirea ce va fi făcut pentru răscumpărare, îndată ce îi va fi cu putință
CODUL COMERCIAL Cu modificările pînă la 15 iunie 1906*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135813_a_137142]
-
din cauza depozitului. Articolul 1619 Depozitarul poate să oprească depozitul până la plata integrală cuvenită lui din cauza depozitului. Secțiunea V Despre depozitul necesar Articolul 1620 Depozitul necesar este acela ce se face sub sila unei întâmplări, cum: un foc, o ruină, o prădare, un naufragiu sau alt eveniment neprevăzut de forță majoră. Articolul 1621 Proba prin martori este admisă pentru depozitul necesar și chiar în cazul când valoarea depozitului ar trece peste 250 lei. Articolul 1622 Depozitul necesar este supus la toate regulile
CODUL CIVIL din 26 noiembrie 1864 (*actualizat*) actualizat până la 1 septembrie 1996. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/132342_a_133671]
-
împărțite între proprietarii vasului și persoanele echipajului în aceeași proporțiune în care s-ar fi împărțit între ei navlul. Dacă împiedicarea provine din faptul căpitanului sau al proprietarilor, ei sînt datori despăgubirile cuvenite persoanelor echipajului. Articolul 545 În caz de prădare, de sfărmare sau de naufragiu cu pierderea întreaga a vasului și a poverei, marinării nu pot pretinde nici un salariu. Nu sînt însă obligați a restituit ceea ce li s-a dat prin anticipațiune. Articolul 546 Dacă se scăpa vreo parte a
CODUL COMERCIAL Cu modificările pînă la 3 mai 1900*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135809_a_137138]
-
din ziua în care a fost făcut. Asiguratul e dator a-i da toate actele privitoare la lucrurile asigurate. Asiguratorul nu poate, sub cuvant de întoarcere a vasului, să se sustragă de la plata sumei asigurate. Articolul 653 În caz de prădare, daca asiguratul nu a putut înștiință despre această pe asigurător, poate răscumpără lucrurile prădate fără a mai aștepta ordinul sau. Asiguratul însă e dator a notifică asiguratorului învoirea ce va fi făcut pentru răscumpărare, îndată ce-i va fi cu putință
CODUL COMERCIAL Cu modificările pînă la 3 mai 1900*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135809_a_137138]
-
împărțite între proprietarii vasului și persoanele echipajului în aceeași proporțiune în care s-ar fi împărțit între ei navlul. Dacă împiedicarea provine din faptul căpitanului sau al proprietarilor, ei sunt datori despăgubirile cuvenite persoanelor echipajului. Articolul 545 În caz de prădare, de sfarimare sau de naufragiu cu pierderea întreaga a vasului și a poverii, marinării nu pot pretinde nici un salariu. Nu sunt însă obligați a restitui ceea ce li s-a dat prin anticipațiune. Articolul 546 Dacă se scăpa vreo parte a
CODUL COMERCIAL din 10 mai 1887*) actualizat cu modificările până la 1 octombrie 2001. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/138015_a_139344]
-
pedepsește cu închisoare corecționala pînă la două luni sau amendă dela 2.000 la 3.000 lei. Art. 535. - Acela care, făcînd parte din echipajul unui vas, săvârșește pe cont propriu, în marea liberă, prin violență sau amenințare, acte de prădare în scopul de a răpi un alt vas sau bunurile de pe el, comite delictul de piraterie și se pedepsește cu închisoare corecționala dela 3 la 6 ani. Cînd faptul este însoțit de loviri asupra personalului vasului sau călătorilor, ori a
LEGE nr. 5 din 19 ianuarie 1948 pentru modificarea unor dispoziţiuni din codul penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/141292_a_142621]
-
împărțite între proprietarii vasului și persoanele echipajului în aceeași proporțiune în care s-ar fi împărțit între ei navlul. Dacă împiedicarea provine din faptul căpitanului sau al proprietarilor, ei sunt datori despăgubirile cuvenite persoanelor echipajului. Articolul 545 În caz de prădare, de sfarimare sau de naufragiu cu pierderea întreaga a vasului și a poverii, marinării nu pot pretinde nici un salariu. Nu sunt însă obligați a restitui ceea ce li s-a dat prin anticipațiune. Articolul 546 Dacă se scăpa vreo parte a
CODUL COMERCIAL Cu modificările până la 27 iunie 1997*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135811_a_137140]
-
împărțite între proprietarii vasului și persoanele echipajului în aceeași proporțiune în care s-ar fi împărțit între ei navlul. Dacă împiedicarea provine din faptul căpitanului sau al proprietarilor, ei sunt datori despăgubirile cuvenite persoanelor echipajului. Articolul 545 În caz de prădare, de sfarimare sau de naufragiu cu pierderea întreaga a vasului și a poverii, marinării nu pot pretinde nici un salariu. Nu sunt însă obligați a restitui ceea ce li s-a dat prin anticipațiune. Articolul 546 Dacă se scăpa vreo parte a
CODUL COMERCIAL din 10 mai 1887 (*actualizat*) (actualizat până la data de 17 iulie 2005*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144116_a_145445]
-
sub steagul Ligii Sfinte. Niciunul dintre principalele state protestante ale Germaniei, cu excepția Palatinatului, nu a fost implicat direct în război înainte de publicarea Edictului de Restituire și a intervenția lui Gustav-Adolf (1629). Saxa și Brandenburg vor lua armele contra Habsburgilor după prădarea Magdeburgului (1631), dar vor face pace cu împăratul în 1635 (Tratatul de la Praga). Spania și Lorena au fost aliați activi ai Imperiului. Sfântul Scaun, sub papa Urban VIII nu l-au susținut, iar catolicii s-au divizat între "partidul Ligii
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
47-48 Discursul lui Claudiu adresat galilor 54-68 Nero, împărat 68-70 Revolte în Galia 70-96 Domnia Flavilor 90 Înființarea provinciilor din Germania 96-192 Domnia Antoninilor 121-122 Hadrianus în Galia 165 Începutul epidemiei 177 Martiri creștini în Lyon 193-235 Dinastia Severilor 197 Prădarea orașului Lyon Începutul sec. III Irineu, episcop de Lyon 212 Edictul lui Caracalla 253 Invazia Galilor 260 Postumus înființează Imperiul galilor 260-268 Gallienus, împărat 284-305 Dioclețian, împărat 285-286 Revolta bagauzilor 310 Viziunea lui Constantin cel Mare 314 Conciliul din Arles
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
Morții, fără de număr, au împuținat în mare măsură populația Țărilor Românești. Cadavrele intrate în descompunere, aflate pe toate locurile, pe drumuri, câmpii și păduri, au infectat aerul și produs molime. Vreme îndelungată s-au putut vedea oase în piei înnegrite. Prădarea alimentelor și ridicarea vitelor a lăsat populația, care a mai scăpat prin păduri, fără hrană. Numărul micșorat al locuitorilor nu a putut relua munca pe ogoare mult timp, de teama hoardelor care cutreierau țările, și apoi și din lipsa uneltelor
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
pe lângă deosebirile doctrinare, canonice și de rit, s-a născut și amplificat și o adevărată ură între greci și latini. S-a ajuns până acolo încât călugării greci fanatici ziceau că "mai bine turbanul turcesc decât tiara papală". Cucerirea și prădarea barbară a Constantinopolului de către cruciații latini în 1204 n-au făcut decât să perpetueze și să crească această ură. Orice încercare de reconciliere și, mai ales, de reunire a celor două Biserici-surori gândită de oameni politici și ierarhi luminați s-
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
părerea mea, la baza eșecului lui Elțîn: criza economică de după destrămarea URSS, capitalismul de pradă care a dus la nașterea marii oligarhii și, în egală măsură, psihologia rușilor. Anarhia economică de după 1991, o privatizare care a fost, de fapt, o prădare a avuției publice, nașterea unei pături subțiri de superbogați care, prin cheltuielile lor nebunești în țări din Occident, aminteau de nobilii ruși de dinainte de revoluție, au născut în sufletul rușilor dorul de "tătuc", de salvatorul care să facă ordine în
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
cu frontispiciul/1920. * Dreptul Țărănimii Dreptul Țărănimii, organ independent, editat și redactat de către un comitet de preoți, învățători și țărani care la 1914 dădea două vești senzaționale: a) contopirea Partidului Național cu Liga Poporului de sub conducerea dlui general Averescu; b) prădarea fondului religionar. Redactor și secretar de redacție - Aurel Dumbrăveanu, publicist, membru al sindicatului ziariștilor. În el semnau: Ion Dragoslav, Th. Speranța, I.E. Torouțiu, Eugen Melik. * Scopul ziarului Dreptul Țărănimii „să creeze acea legătură sufletească între țărănimea noastră și cărturarii ei
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
ajungând la Văratic și Agapia, oprindu-se câteva ore la băile Bălțătești așezări evocate după doi ani în Oameni și locuri. Se gândea concomitent la "nuvele cu subiect din trecut" de unde un memento ca următorul: "Descrierea unui iarmaroc la Baia; prădarea de către tătari și turci a mănăstirii Râșca, 1576. Trebuie să utilizez și materialul de superstiții pe care l-am adunat. Costea străinul (Șoapte din trecut)." Identificăm aici, în embrion, povestirea Vremuri de bejenie. În același 1906, la 23 iunie: "Un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
și preotul. IV Cele dintăiu deziluzii cu privire la oameni. 8 Iulie 906 1. Calicul Chichiuță despre care demult vreau să scriu, și care a fost una din spaimele copilăriei mele. 2. Nuvele cu subiect din trecut. Descrierea unui iarmaroc la Baia; prădarea de cătră Tatari și Turci a mănăstirei Râșca 1576. Trebue să utilizez și materialul de superstiții pe care l-am adunat. Costea străinul. (Șoapte din trecut). 3. Cronica străzii Rădășeni, jurnal de călătorie a unui străin pentru care moravurile acelui
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
atac turcesc împotriva Moldovei. Incursiunea în Transilvania. Uciderea lui Petru Aron. În Letopisețul lui Ștefan cel Mare se menționează că în același an, când a avut loc lupta de la Baia, a prădat Ștefan în secuime „și a fost a doua prădare a lor”. (p. 45) Asta nu înseamnă că incursiunea a avut loc în 1467, ci în 1468, deoarece anul începea la 1 septembrie, când era scris letopisețul. Dlugosz scrie că în 1469, Ștefan „năvăli în Transilvania numai cu 1 800
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
cât mai multe, chiar în dar”. Conflictul latent dintre Moldova și Țara Românească, semnalat de voievodul Transilvaniei încă din 1468, izbucnește pe față la începutul anului 1470. „În anul 6978 (1470), luna februarie 27, în marțea brânzei, a avut loc prădarea Brăilei de către Ștefan voievod”. Tot atunci a fost ars și Târgul de Floci și au fost prădate și arse și alte ținuturi. Au fost luați atunci mulți robi țigani. De ce a atacat Ștefan cel Mare răsăritul Munteniei ? C. C. Giurescu era
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
sale încoronate. Cu toate eforturile depuse de cuceritorul Constantinopolului, Cetatea Sucevei, cetate care n-a fost cucerită niciodată cu forța, n-a putut fi supusă nici acum. Nici Cetatea Hotinului nu a putut să fie cucerită, turcii mulțumindu-se cu prădarea unor sate de dincolo de Nistru, după cum însemna Dlugosz. Despre acțiunile lui Ștefan cel Mare, în aceste zile de la începutul lunii august, nu avem nici o informație. Legenda ni-l înfățișează pe Ștefan încercând să se refugieze în Cetatea Neamțului, dar mama
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
merele de arjint,/ Da frunza de mărgărint”. Ciclul vegetativ al pomului este accelerat, ziua împărătească echivalând cu era cosmică: „...într-o zi, văzu că pomul înmugurește, înflorește, se scutură florile și roadele se arată; apoi spre seară dă în pârguială”. Prădarea zilnică a roadelor șubrezește fecunditatea lumii și anunță apropierea dramatică a haosului anihilant. Fructele prețioase reprezintă elixirul tinereții, tocmai pentru că însumează toată capacitatea vitală a universului: „No, împaratu, cum o-mbucat prima dată, așa ca dumneavoastră, n-aveț’ timp, numa’ timp, odat-o-ntinerit
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
lucrările noastre. Aștept hotărârea Excelenței Voastre pentru a ști ce să fac. Părerea mea este că, dat fiind că tot ce avea o valoare negustorească în Tezaurul nostru a dispărut, că nu ne vor da un leu drept despăgubire pentru prădarea Legației, că vom avea cele mai mari dificultăți pentru repatrierea supușilor noștri din Rusia, a relua relațiile cu bolșevicii ar fi să facem jocul lor, fără nici un profit pentru noi (subl. ns., V. M.). Știu neapărat că înțelegerea cu guvernul
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
catolice, dar Dumitru Zaharia ajunge la concluzia că, în 1746, în Moldova funcționau peste 2500 de biserici ortodoxe, dintre care în Galați și Bârlad erau câte 7, iar la Huși 2. Orașul evoluase în ultima jumătate de veac, în ciuda incursiunilor, prădărilor, secetei, ciumei și a altor năpaste. Secretarul solului C. Lafont (? - august 1760), în Dare de seamă a soliei (contelui Iosif Podoski), găsea la 18 august 1760, că Hușii erau un „oraș destul de frumos”. Nu frumos, ci „însemnat” îi apărea orașul
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
luminoase. M-am gândit îndată să le luăm pentru Lia și Vintilică, copilul nu putea locui în întunecosul salon al maicei starițe. M-am și înțeles cu ea și am cerut îndată încuviințarea superioarei, încântată de a scăpa casa de prădările copilului. La dânsele erau mai dragi pisicile decât pruncii; Vintilică a fost cel dintâi care le-a câștigat inima. viața la mânăstire Începusem să mă orientez în noua mea viață; mă sculam la ora 6, luam ceaiul la 7; o
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]