739 matches
-
În jur de 12, la ceas nu m-am uitat, de asta îmi ardea atunci? m-a chemat femeia de serviciu. Eu eram în curte, încă nici nu mă dădusem jos din șaretă. Haideți repede, domnule primar, la televizor e prăpăd mare! În București, l-au tihoit pe Ceaușescu... a fugit cu un avion, de pe palat !”. Mam prostit, am dat să intru, apoi m-am răzgândit și am plecat acasă. Pe jos m-am dus. Satul, pustiu. Oamenii deja aflaseră; nu
MASTODONTUL DE NISIP by Ilie Cotman () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1661_a_3000]
-
știi pe toate? îl întrebă iritat Petrache, cu o voce răgușită. Au fost și teroriști, cum le spui dumneata, dar printre oameni, care au țipat, au aruncat cu pietre, care au spart gheața, tinere. Dacă erau oamenii lui Ceaușescu, era prăpăd, mureau cu miile, ca iepurii. Să mulțumim securiștilor, ei ne-au scăpat de tirani! O spun eu, care am fost arestat și anchetat de securitate... Petrache înlemni pentru o clipă, dar apoi izbucni în râs. S-o mai aud o dată
MASTODONTUL DE NISIP by Ilie Cotman () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1661_a_3000]
-
de ce nu sunt la spital? Omul se așeză pe marginea patului, oftă încet, neștiind parcă ce să facă în continuare. Am intrat într-o horă frumoasă, dacă se află, mă împușcă, și nu numai pe mine... La spital a fost prăpăd, au fost aduși zeci de morți, i-au trimis... Dumnezeu știe unde... Te-am furat din spital, ne-a fost frică să nu ajungi și tu printre ei... nu singur, cu Mihai am făcut-o. Te-am scos prin ușa
MASTODONTUL DE NISIP by Ilie Cotman () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1661_a_3000]
-
dusă de pe lume, goana mașinilor pe drum. Colbul ce se târa în urmă și plutea peste acoperișuri ca o amenințare. Da, da, oamenii au făcut războaiele, și Dumnezeu, să-i pedepsească pentru nelegiuirile lor, i-a îngăduit Satanei cu tot prăpădul Sodomei și Gomorei să ia înfățișarea cea fără de prihană a femeii, să le ațină calea și să-i nenorocească mai rău ca războaiele. Că harța între armate începe și se sfârșește, dar zurba dintre femeie și bărbat nu se mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
vedea nimic: erau la fel de goale, și cântecul ieșea scrâșnit și metalic ca un zăngănit de arme. Tunurile grele se hurducau în urmă. Țevile lungi amenințau cerul. Totul era nesigur, încărcat de neliniște. Venit din fundul lumii și ducând în cenușa prăpădului năruit peste lume, drumul se zvârcolea între ziduri, lângă ea, ca o ființă strivită. Bătrâna respira tot mai greu. Ținea coatele strânse la piept, fața îngropată în podul palmelor, ochii îi erau pustii. Privea totul în același fel, intens și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
el, și peste noapte să-ntinzi arma să tragi în mine!... "Ce-i cu ăsta, bre? A căpiat?" "Ordin, zice unul Muși, nu-l cunoști tu... Așa au primit ordin. Las-o și tu-n pustie de pompă, că-i prăpăd." Pe urmă am auzit tot as-noapte c-a fugit Țurcanu. Și pe tine te credeam fugit. Toată noaptea te-au căutat jandarmii. Nemții au întărit paza. Să-i ia mama dracului! E cazul să-ți spun. Apucându-l de mână
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
foc căzură pe pămînt. La o aruncătură de băț de tînărul lup, limbi de foc se înălțau acum către zări, înghițind dintr-o suflare iarbă uscată și copaci vlăguiți. Foc! Foooc! strigau vocile pădurii, reunite într-un urlet suprem. Fugiți, prăpăd, salvați-vă pielea, adunați copiii, ajutați bătrînii! O panică generală îi arunca dintr-o parte în cealaltă, nelăsîndu-le șansa de-a acționa calculat. Se împingeau, se călcau în picioare... Iar ploaia, binecuvîntata ploaie, întîrzia să apară! În fața lui, o vietate
by Crenguţa H. B. Docan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1108_a_2616]
-
moară. Începu să țipe la Anișoara sa-i aducă mure, de unde-o ști, că altfel n-o să aibă zile bune cu ea.Și o dădu afară pe ușă și o alungă pe biata fata să plece În pădure.Afară era prăpăd: un ger de Înghețau pietrele și un viscol de nu vedeai În fața ochilor. Anișoara făcu o cruce mare și strângându și mai tare cojocul, porni spre pădure. Înainta foarte greu din cauza troienelor și Îi tremura și inima În ea. Știa
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
că ține acasă, Încuiate Într-o cămară, tunetele, trăsnetele și fulgerele. Și când, doar crapă puțin ușa, acestea ies și fac mare hărmălaie prin cer, așa cum fac mâțele prin pod. Că dacă le-ar da drumul deodată, ar fi mare prăpăd pe pământ și casele ar fi toate luate de apă. Câte o babă Îi spune copilului că tocmai de aceea Dumnezeu nu-i spune lui Sântilie când este ziua de naștere, ca nu cumva, În bucuria Lui, să uite de
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
iar știrile despre copiii ieșiți cu sania pe derdeluș n-au fost, pînă la urmă, cu totul absente... Dramatismul extrem al stilului se manifestă vizibil în lexic și în construcția figurilor. Termenii preferați, mai ales în titlurile jurnalistice, sînt teroare, prăpăd, coșmar, infern, calvar (de altfel, în articolul citat, Gr. Cartianu le enumeră pe cele mai multe: "ŤRomânia, sub teroarea zăpeziiť... ŤSe anunță un ger năprasnicť... ŤBucureștenii trăiesc un calvar"... "Sunt clipe de coșmarť..."). Termenul emblematic este teroare (Gr. Cartianu: "Iarna e teroarea
"Coșmarul zăpezii" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8915_a_10240]
-
zăpeziiť... ŤSe anunță un ger năprasnicť... ŤBucureștenii trăiesc un calvar"... "Sunt clipe de coșmarť..."). Termenul emblematic este teroare (Gr. Cartianu: "Iarna e teroarea zăpezii. Vara e teroarea caniculei. Tot așa, primăvara vom descoperi teroarea ghioceilor", ibid.). Destul de puternice sînt și prăpăd ("Vijelia a făcut prăpăd", EZ 4.01.2008), calvar ("Calvarul unei nopți de iarnă", Pro TV, 12.11.2007) și mai ales coșmar, devenit un clișeu lexical: "Coșmarul zăpezii care a pus stăpânire pe România în ultimele zile pare să
"Coșmarul zăpezii" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8915_a_10240]
-
ger năprasnicť... ŤBucureștenii trăiesc un calvar"... "Sunt clipe de coșmarť..."). Termenul emblematic este teroare (Gr. Cartianu: "Iarna e teroarea zăpezii. Vara e teroarea caniculei. Tot așa, primăvara vom descoperi teroarea ghioceilor", ibid.). Destul de puternice sînt și prăpăd ("Vijelia a făcut prăpăd", EZ 4.01.2008), calvar ("Calvarul unei nopți de iarnă", Pro TV, 12.11.2007) și mai ales coșmar, devenit un clișeu lexical: "Coșmarul zăpezii care a pus stăpânire pe România în ultimele zile pare să nu se mai termine
"Coșmarul zăpezii" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8915_a_10240]
-
în litera lui. Nenorocriea abătută asupra-mi, pe care nu o puteți închipui cât e de mare, iată că schimbă cursul patericului meu, deoarece mă găsesc în fața nevoinței de a inventa ce a fost - istoria pe care am prăpădit-o (prăpădul istoriei, dragii mei). Și așa voi face până mi-o descoperi cineva, prin vreun cotlon al odăii, caietul rătăcit, fiindcă eu din scris nu mă opresc nici fără el, altfel toate amărăciunile și suspinele s-ar lăsa peste mine" (pp.
Rătăciți în ficțiune by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9983_a_11308]
-
încep să tragă "ca la Verdun". Văzduhul se întunecase de nu se mai vede omu cu omu, și să vede numai para cum ieșea din pușci. Parcă ardea stuful pe niște vînt mare, așč să vedč focul ieșind din pușci. Prăpăd. Mare prăpăd. Cît se putea pe la anul una mie șapte sute și ceva.... Un scriitor angajat în luptă, cu stilul său în loc de armă. Și ce armă, ușoară, ca fulgul; care nu scapă amănuntele esențiale în toiul fricii, zăpăcelii, primejdiei de moarte
Aerul Europei by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9032_a_10357]
-
tragă "ca la Verdun". Văzduhul se întunecase de nu se mai vede omu cu omu, și să vede numai para cum ieșea din pușci. Parcă ardea stuful pe niște vînt mare, așč să vedč focul ieșind din pușci. Prăpăd. Mare prăpăd. Cît se putea pe la anul una mie șapte sute și ceva.... Un scriitor angajat în luptă, cu stilul său în loc de armă. Și ce armă, ușoară, ca fulgul; care nu scapă amănuntele esențiale în toiul fricii, zăpăcelii, primejdiei de moarte... Numai ce
Aerul Europei by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9032_a_10357]
-
existau boli: n-a mai fost nevoie de medici. Nu mai existau certuri, procese: n-a mai fost nevoie de avocați și de judecători. Albinele, devenite econoame și cumpătate, nu mai cheltuiau nimic; gata cu luxul, cu arta și comerțul. Prăpădul era general." (p. 304) Imaginea e impresionantă și totodată paradoxală, căci nu e ușor să accepți că de o comunitate în care toți oamenii ar fi animați de intenții bune s-ar alege praful într-un timp foarte scurt. Că
Stupul neprihăniților by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9224_a_10549]
-
iubit foarte mult. Și au avut mulți copii, dintre care, din nenorocire, n-au rămas decât fetele. T. S. - Câte fete? Z.D.-B. - Trei. Au rămas doar trei. Pentru că, pe vremea aceea, angina difterică și bolile de copii făceau prăpăd. Și se uitau cum le piereau copiii, n-aveau ce le face. De altfel și celorlalți bunici, pe linie maternă, din treisprezece copii le-au rămas șase. |sta era cursul vieții atunci. Ei, din cele trei fete una a fost
Zoe Dumitrescu-Bușulenga:"Aveam o grădină splendidă în spatele casei. Acolo am trăit până la 29 de ani." by Teodora Stanciu () [Corola-journal/Journalistic/9313_a_10638]
-
înțelege cu Cantemir, care, înțelept, face mereu un joc dublu... dezonoarea nu-i o povară prea grea pentru cei mici, mai ales când în cumpănă stă supraviețuirea lor. Presiunea leșilor crește. Sub comanda marelui Sobiețki, ei coboară în josul țării făcând prăpăd la, cităm câteva localități doar, Ruginoasa, Hărăucești, Cozmești, Purcelești, Stolniceni, Pășcani... Nume comice și grave, pline de epica existenței, din care cel mai grandios sună autoironia anonimă acestei "imensități de proști". Și, după toate acestea, au luat craiul (Sobiețki) și
Moș Cantemir by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9426_a_10751]
-
de o parte, "putem muri nu numai loviți de glonț, dar și rătăciți de câteva cuvinte rău pronunțate", iar pe de altă parte: "asemenea războiului care pune conștiința oamenilor în alertă și revizuiește stări de lucruri ce păreau de neschimbat, prăpădul limbajului vine să demonteze raporturi străvechi dintre om și natură, dintre indivizi și indivizi, indicând soluții pentru o resurecție a spiritului încurcat de propriile lui construcții labirintice...". Alteori scriitorul este comparat cu un hamster care suportă pe viu, în deplină
Scriitorul și lumea lui by Dana Pîrvan-Jenaru () [Corola-journal/Journalistic/7713_a_9038]
-
Roxana Covrig Mihai Gâdea realizează emisiunea "Sinteza Zilei" de marți seară la Novaci, acolo unde o viitură de peste cinci metri a făcut prăpăd. Mihai Gâdea s-a declarat cutremurat de povestea unei familii care s-a dus să-și salveze animalele. Cinci ore un bărbat și o femeie s-au ținut de un buștean, singura lor șansă la viață. "Dumnezeu mi-a mai
Mihai Gâdea: Este una dintre cele mai puternice povești pe care le-am auzit vreodată by Roxana Covrig () [Corola-journal/Journalistic/77314_a_78639]
-
incert, apoi mama, ce naiba să-i faci, e sigură. Incertitudinea planează exclusiv asupra identității tatălui și, dacă Dumnezeu a lăsat pe lume această nedreptate, noi ne putem revolta în numele corectitudinii politice dar, din păcate, nu putem schimba nimic. Jale și prăpăd pentru adepții egalității sexelor: numai femeile pot naște, numai ele pot avea copii, eventual din flori. Sînt, iată, două mii și ceva de ani de cînd soția unui tîm-plar pe nume Iosif a zămislit un fiu printr-un act ce nu
Copii din flori în ultimii 2007 ani by Horia Gârbea () [Corola-journal/Journalistic/9644_a_10969]
-
ce chipiu și tunică are! Ti-i mai mare dragul.” Am rămas cu gura căscată. Strașnică poză! După cum știți și voi, pe urmă o venit și blestematul de război peste noi. Nici un soldat nu a scăpat fără să treacă prin prăpăd. Si, ca orice soldat, și nenea Jănel o trebuit să plece la luptă...Si cum se întâmplă că glonțul nu alege și nu iartă, într-o bună zi s-o nimerit că unul l-o pălit taman în coșul pieptului
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
în ușă și s-a minunat: Măi, să fie! Dacă nu vedeam câinii gudurându-se pe lângă voi, aveați parte de un foc de pușcă...Uite-o colea! Că mă gândeam eu: „Cine să aibă curajul să umble pe așa un prăpăd de ninsoare dacă nu niște lotri?” Bine ați venit! Greu drum ați avut până aici. Ar cam trebui să mă ajutați să curăț curtea, ca să puteți trage săniile lângă șoproane... Când totul a fost pus la locul lui - animale și
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
ați avut până aici. Ar cam trebui să mă ajutați să curăț curtea, ca să puteți trage săniile lângă șoproane... Când totul a fost pus la locul lui - animale și sănii - cărăușii au intrat în crâșmă, trăgând parcă după ei tot prăpădul de afară. Bine v-am găsit, Măriuță și Costache - a dat binețe moș Dumitru, ștergându-și omătul de pe mustață. Bine ați venit, gospodarilor! Așezați-vă la masă, că acușica îi gata și mâncarea. Costache, pune repede niște vin la fiert
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
ce troiene necălcate nici de pasăre au venit cu încărcătură, ca pe vreme bună! Doamne păzește! Aiasta-i numai treaba dumitale, moș Dumitre, și a prietenului matale, moș Pâcu. Alții nu ar fi îndrăznit să iasă din casă pe așa prăpăd nici în ruptul capului! Jupâne Aizic! Eu te cred că noi te-am cam speriat, dar mai degrabă pune oamenii să descarce sacii, că tebuie să plecăm pe la casele noastre - l-a luat din scurt moș Dumitru. Evreul nu se
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]