74 matches
-
Trăiască frumoasa noastră împărăteasă! - Uraa! Uraa! Vânturile Lățoase sunau din trompete, iar împărăteasa... nu pășea, ci plutea pe deasupra luptătorilor fluturându-și pletele și faldurile mantiei cu borduri de cristale sclipitoare. Într-o clipă trecu în revistă trupele și ordonă generalului Prăpădenie să-nceapă marșul. Aici trebuie să precizez că Iarna îi dotase pe slujitorii și pe soldații săi cu puterea de a pluti prin văzduh, la orice înălțime, ca să nu se obosească. Astfel că ea putea zbura precum păsările, cu slujitorii
MĂRŢIŞOR-24 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1530 din 10 martie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1426018400.html [Corola-blog/BlogPost/382591_a_383920]
-
coloanele de Fulgoi și Vânturi Lățoase, luptătorii lui Viscorilă, alături de nespălații nori vineți, în frunte cu burtosul Nor Vânăt. Veneau în urma lor fioroșii Ghețieni conduși de vrăjitorul Ger Sticlos. În spatele formațiilor de luptă plutea Iarna, având în dreapta sa pe generalul Prăpădenie. Alaiul de luptă zbura în mare viteză spre țara lui Soare-Împărat, spintecând văzduhurile într-un zgomot infernal, lăsând în urma lor munți de zăpadă și gheață, spulberați pe mii de kilometrii în jur. Când ajunseră în țara lui Soare-Împărat, se năpustiră
MĂRŢIŞOR-24 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1530 din 10 martie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1426018400.html [Corola-blog/BlogPost/382591_a_383920]
-
Unicul de viață și de moarte dătător, trimis-ai plăgi pustiitoare peste-a Egiptului suflare, ca inima de căpcăun a bestialului stăpân (după ce Tu i-ai împietrit-o) să se înmoaie și să plângă pentru trufia sa nătângă, văzând cum prăpădenia lovește c-o suverană necruțare doar egipteni fără crezare. Cădeau din cer neîncetat - de-a valma peste om și vite - urgii, pornite sau oprite la semnu-n mine germinat de voia-Ți-faptă-n necreat, și-n tot Egiptul se-auzea cum bate vântul
MEDITAŢIILE LUI MOISE (MEGAPOEM) de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 560 din 13 iulie 2012 by http://confluente.ro/George_petrovai_meditatiile_lui_moise_george_petrovai_1342195001.html [Corola-blog/BlogPost/347920_a_349249]
-
la Clark Gable. Nu scrie fraier și nici airbag, pe fruntea mea! Băiatu' cumpără marfa preferențial, numai și numai pe verificate, pe degustate și cu certificate de calitate impecabile, de la laborator. Fără trucuri. Pricepeți? Dacă ești bleg, stai acasă! Scoteți-vă prăpădeniile din căpățâni și lăsați prostelile. Hai, beți, băi...! Beți! Doar beți! Împreună, cu toții, acum! Un toast! Spor în viață, putirință și baftă! Să ne fie de bine și de mai bine! Noroace! Și... G-r-r-r-r...! gargarisește Contrabandă. Aferim, vouă, șulfelor! Brüderschaft
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
dinții i se lovesc de-a surda, între ei. În spatele haitei, se stârnește mișcare. Cățelandrii și jitiile de pripas, din josul ierarhiei, cu cozile lor debălăzate, roase și ciuntite de pecingini, păreau că se repliază schelălăind, din calea unei alte prăpădenii teribile, o arătare cu mult mai îndârjită și mai fioroasă. Acesta este Baal! Priviți-l...! Marea Cârtiță! Regele orb al beznelor de sub țărână! răsună iar glasul Arhanghelului. Doar para și pârjolul focului îl stăvilesc și-l înspăimântă. Sticla...! Sticla, Boss
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
Va-t'en au diable! Allons-y! En avant! Pe el! Pe el, seniore...! Deus lo volt! îl îndeamnă Templierul pe Franciscan, arătându-i silueta îndoliată, cocârjată, de pe scară. Repezindu-se împreună, cavalerii reușesc, cu îmbrânceli, să imobilizeze și să târască Prăpădenia, care rage la concurență cu alarmele și se zvârcolește mai abitir decât un flagel, căutând în van să-i muște de moarte, pe Gardienii cei demult trecuți la cele veșnice! Drept în fața oglinzii, cu el, partenere! Așa...! Urât ești, mă
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
unui loc mai cu moț, În mijlocul târgului, percepeau doritorilor taxe. Cine-și dădea marfa pe mâna lor ca să fie potrivită și făcută cât mai ademenitoare pentru mușterii ieșea mai câștigat. Dacă aveau de vândut, să zicem, niște grâu alac (o prăpădenie de grâușor - mai mult o buruiană - care făcea În spiculeț un singur bob; unul singur, mama ei de viață), totul se petrecea cu un zgomot ascuțit și Învăluiri șirete În vorbe. Cumpărătorul era amețit și Încredințat În gura mare și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
o puneam în căldare unde se răcea, rămânând la temperatura camerei. În felul acesta topind zăpada ne procuram apă pentru băut, pentru gătit și pentru celelalte nevoi. Și cum toate în viață au un sfârșit, s-a isprăvit și cu prăpădenia asta de crivăț, care, în ticăloșia lui arhicunoscută, n-a plecat cu mâna goală ci, a luat cu sine câțiva nevoiași perpetui, sărăntoci și nenorociți care mai mult se chinuiau decât trăiau, făcând degeaba umbră pământului și pentru care moartea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
face, ce drege Măria sa, tăt în chișoare cade, ca mâța! Da'... de Măria sa ai știre? E bine, sănătos? Sănătos, sănătos! Să-l fi văzut cum dădea iama cu sabia în turcime! Mamăăă!!... Când se-nfierbântă Măria sa la război, alelei, îi prăpădenie, taie la vrăjmași, ca-n curechi taie, de zici că-i un arhanghel nu alta!... Eu l-am văz't, c-am fost la tăte bătăliile lui. Umblă vorba că Domnul Ștefan ar fi fermecat de are "iarba fiarelor", ursitoarele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
sabia în turcime, unde era vălmășagu' mai mare, strigând: "După mineee!!!" Ca un Făt-Frumos în luptă cu balaurul! Ca însuși arhanghelul cu sabia sa de foc! S-o încins o luptă pe viață și pe moarte, de ziceai că-i prăpădenia lumii, nu alta! "Lovește!! Taie!! Împunge!! Ucide!!" Pentru Moldova și Ștefan!!!" răcneam de clocotea văzduhu', până la cer răcneam: "Moldovaaaa!!!" Nu știu de unde am găsit în noi puterea aceea, că doar eram sleiți, vlăguiți, eram sfârșiți cu totul... Și așa, deodată
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
hat harmasar ladă îndărătru galițe bumb turea(t)că boscorodi mogorogi tont aici gădină. pieri (animale) tăt bunavremea groscior omăt. neauă S-a scumpit rachiul, sarea, gazul, tutunul. Țăranii se tânguiesc notarului. Notarul, om serios, le dovedește că rachiul e prăpădenia neamului, rachiul sărăcește și îmbolnăvește. Da, domnule notarău, răspunde unul, așa este cum spuneți dv., Dumnezeu să vă alduiască, de rachiu se-mbată omul, și va fi făcut bine stăpânirea să-l scumpească; dar Drac a mai văzut om beat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
și mai ales și cu pepinieră de pomi roditori, f. bine îngrijiți ". Și iarna în 1915 a doua zi de Sf. Ioan în 6-7 Ianuarie am fost chemați să dăm examen la Iași. Și era un ger afară și o prăpădenie de să ferească Dumnezeu. Și ne-am băgat într-o cafenea. Acolo venise toți scripcarii: țiganii din Iași care cântase pe la patroane. Și vorbeau niște porcării și niște blăstămății cum n-am mai auzit și nici nu voi auzi. Și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
cu capeteli pen garduri, și leșinați de foame, și bărbați și femei. Și muriè prin grosuri” (Ion Neculce). - „Acest înțelept om [este vorba despre Nicolae Mavrocordat], în țara Românească s-au purtat de tot rău și împotrivă. El mai întâi, după prăpădenia acelor mai sus arătați bătrâni Cantacuzini, au adus și capigi-bașa și a vândut la mezat toate acele mișcătoare averi ale comisului Mihai Cantacuzino, ale spătăresei Stanca, văduva spătarului Răducan Cantacuzino, ale celor doi frați Cantacuzini, Matei și Pârvu, ale fiilor
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
-i trimite bani, în jurul căreia ceea ce ar fi trebuit să fie o scrisoare informativă, clară, creează o atmosferă de dezastru. Trăsura a fost furată, damigenele s-au spart, la fel și geamurile, casa au prădat-o hoții ș.c.l. Prăpădenie. În același stil indirect, un anonim își mărturisește intențiile față de o tînără domnișoară, sub acoperirea unui răvaș de avertizare asupra felului în care s-ar putea compromite: " Aceasta fiind ceea ce aveam să vă spun, mi-am făcut datoria, rugîndu-vă ca
Poetic și prozaic by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9482_a_10807]
-
Și frige pielea pe mine de parc'aș avea febră, nu altceva" (p. 8-9). Musafirul își transmite și el cum poate toate senzațiile căldurii sufocante, cu un potop de sinonime și relatări agricole cu verbe specifice pentru efectele caniculei: "E prăpădenie, domnu' Dimancea, pe crăpătul acesta e vipie, zăpușeală și zăduf, ce mai, caniculă! De-o lună n'a mai picat o strachină de apă, se usucă porumbu' d'anpicioarele, sărăcuțu, să sfarogește, să scrumește, de să-i plângi de milă
Vipie, zăpușeală și zăduf by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9425_a_10750]
-
cînd, nu mai știu ce căutînd, îmi sare în ochi un titlu: Mochetiera de la Florența, de V. Alecsandri. Voind să aflu ce s-a ales de fosta buchetieră, citesc tot referatul (despre romantism), de pe www.preferatele.com. Vorba lui Creangă, prăpădenie! Introducerea: "romantismul este al doilea mare curent și are o arie de extindere mult mai mare, el cuprinzînd pe lîngă Europa, și America și Asia." Chiar dacă se presupune că autorul anonim (sic!) face referire la clasicism, gradul comparativ are, totuși
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/8506_a_9831]
-
Nică: Nică, îți voi strica un pic din amintirea ta, dar ce să fac? Iau o poală de cireșe și o arunc în capul mătușii Mărioara, care supărată ne spune să coborâm din pom. Dar cum să coborâm? jos era prăpădenie. Mătușa se aburcă pe tulpina copacului și noi sărim din copac pe niște cânepă frumoasă și deasă, pe care o dăm toată palancă la pământ. Mătușa Mărioara se împiedecă, iar noi sărim gardul și fugim acasă la Nică. Îi zic
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
neamuri, care mugesc cum mugesc niște ape puternice. 13. Neamurile mugesc cum mugesc apele mari... Dar cînd le mustră Dumnezeu, ele fug departe, izgonite ca pleava de pe munți la suflarea vîntului, ca țărîna luată de vîrtej. 14. Îndeseară, vine o prăpădenie neașteptată, și pînă dimineața, nu mai sunt. Iată partea celor ce ne jupoaie și soarta celor ce ne jefuiesc. $18 1. Vai de tine, țară, în care răsună zăngănit de arme, și care ești dincolo de rîurile Etiopiei! 2. Tu, care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85106_a_85893]
-
biciuiască Bărbi de mușchi, obraji de iască, Prin pădure. Roagă vântul să se-ndure." De la jarul străveziu, Mai târziu, Somnoros venii la geam. Era-nalt, nu ajungeam, Dar prin sticla petecită Dar prin gheața încîlcită Fulgera sul lung, de har, Prăpădenia de afar'; Podul lumii se surpase Iar pe case, Până sus, peste colnic Albicioase, Ori foioase, Cădeau cepi de arbagic. Viu îmi adusei aminte Ce-auzisem înainte, De o noapte între toate Urgisită, Când, pe coate, Guri spurcate Suflă vânt
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
5 1. Cît despre vremuri și soroace, n-aveți trebuință să vi se scrie, fraților. 2. Pentru că voi înșivă știți foarte bine că ziua Domnului va veni ca un hoț noaptea. 3. Cînd vor zice: "Pace și liniște!" atunci o prăpădenie neașteptată va veni peste ei, ca durerile nașterii peste femeia însărcinată, și nu va fi chip de scăpare. 4. Dar voi, fraților, nu sunteți în întuneric, pentru ca ziua aceea să vă prindă ca un hoț. 5. Voi toți sunteți fii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85042_a_85829]
-
propriile grisine. Unii din noi cică și-au trântit chiar niște magazioare, cu vacă, porc, orătănii, direct în cimitir. Cică din moment ce tot sîntem deja așa bolnavi, să facem măcar economie de pingele, când o fi să mergem până acolo, în prăpădenia de cimitir. Unii, deja, acolo își citea ziarele, acolo ăștia de la noi din cartier își halea bulinele, încălzea ventuze și-și cufundau labele grisinelor în niște ligheane cu pământ clocotind de râme, cum fac ăi de vor să-și obișnuiască
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
sau până la sfârșitul vieții. Cât vei vrea tu vei sta, și nu-ți voi îngrădi cu nimic libertatea, decât doar că, formal, va trebui să soliciți îngăduința de a pleca, atunci când vei dori să călătorești prin lume cu șevaletul... Altă prăpădenie de râs. Auzi, trebuia să-i cer voie Luminăției Sale, eu, șeiceasa temporară, locuitoarea insulei în formă de inimă, ca să plec prin lume cu șevaletul! Cine putea născoci o glumă mai reușită decât Ahmad?... Vai, Luminăția Voastră, și ce fel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
posibilă existența pleni-dezvoltată a eroului. Efectele iremediabil distructive ale uriașului asupra tabloului natural în care îi este permis să viețuiască atacă în manieră similară acțiunilor lui Flămânzilă, aceștia conlucrând, parcă, pentru nimicirea cosmosului teluric și dominând spațiile prin care călătoresc („prăpădenia apelor”). Simbol al setei, al poftei continue de apă, la rândul ei element vital al continuității și particularitate a chtonianului prin care este permisă ființarea, Setilă absoarbe calitățile benefice, mântuitoare, de origine biblică ale apei pentru a le transmite și
CATALOG Sincretismul artelor 1 by Amalia Bartha, Ilinca Busuioc, Ana-Maria Dogaru, Anca-Ioana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_948]
-
drumul Sculeni-Iași-Focșani, ale cărui reparații sumare au luat sfârșit la 14 martie 1829. Ele au fost însă nesatisfăcătoare și au fost reluate imediat. Cele mai mari eforturi le-a cerut dealul Bordei, de la sud de Iași, care continua să aducă „prăpădenie”. La 26 martie 1829, a fost însărcinat cu „întocmirea” drumului Bordei polcovnicul Adamov. Planul lui prevedea ocolirea dealului. În ianuarie 1833, lucrările se reiau. Proiectul întocmit de Singurov, care trasa un drum ce ocolea dealul pe la Șanta, a fost aprobat
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]