74 matches
-
de departe: - Gata, vitejilor? Ați învins? Aveți prizonieri? Grupul de namile înaintă în formație compactă cu prizonierii la mijloc, toți cu capul în jos, făcându-se că nu văd și nu aud. Când observă cum înaintează, cu capul în jos, Prăpădenie răcni: - Hei, orbeților, cu voi vorbesc! Capul sus că vă plesnesc! Dar namilele, în frunte cu Viscorilă, se repeziră în el ca berbecii, îmbrâncindu-l și trântindu-l într-o parte. Intrară buzna în sala tronului unde împărăteasa sta la
MĂRŢIŞOR-20 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1521 din 01 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373014_a_374343]
-
ăsta sfrijitu’, frate-său Norocel. - Și vrăjitoarea? îl întrerupse împărăteasa. - Ne-a scăpat scorpia, Măria Ta! se tângui Nor Vânăt. A fugit ca o lașă. - V-a scăpat? urlă Iarna. Ce-am poruncit eu comandantului? Atunci observă că lipsește generalul Prăpădenie. - Unde este comandantul vostru? Generale, unde ești? Din spatele matahalelor, generalul Prăpădenie, cu uniforma șifonată și chipiul cu cozorocul într-o parte, apăru în fața împărătesei. Până să deschidă gura, Viscorilă se precipită: - Generalul nostru n-a fost la război cu noi
MĂRŢIŞOR-20 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1521 din 01 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373014_a_374343]
-
a scăpat scorpia, Măria Ta! se tângui Nor Vânăt. A fugit ca o lașă. - V-a scăpat? urlă Iarna. Ce-am poruncit eu comandantului? Atunci observă că lipsește generalul Prăpădenie. - Unde este comandantul vostru? Generale, unde ești? Din spatele matahalelor, generalul Prăpădenie, cu uniforma șifonată și chipiul cu cozorocul într-o parte, apăru în fața împărătesei. Până să deschidă gura, Viscorilă se precipită: - Generalul nostru n-a fost la război cu noi. Prăpădenie îl fulgeră cu privirea zicându-și în gând: lasă că
MĂRŢIŞOR-20 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1521 din 01 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373014_a_374343]
-
Unde este comandantul vostru? Generale, unde ești? Din spatele matahalelor, generalul Prăpădenie, cu uniforma șifonată și chipiul cu cozorocul într-o parte, apăru în fața împărătesei. Până să deschidă gura, Viscorilă se precipită: - Generalul nostru n-a fost la război cu noi. Prăpădenie îl fulgeră cu privirea zicându-și în gând: lasă că te altoiesc eu, umflatule! Acum, ce putea să mai zică? Luă poziția de drepți cu mâna la cozorogul strâmb: - Trăiți, Majestate! Am condus ostilitățile de la Cartierul General. Cu privire la vrăjitoare am
MĂRŢIŞOR-20 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1521 din 01 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373014_a_374343]
-
Unicul de viață și de moarte dătător, trimis-ai plăgi pustiitoare peste-a Egiptului suflare, ca inima de căpcăun a bestialului stăpân (după ce Tu i-ai împietrit-o) să se înmoaie și să plângă pentru trufia sa nătângă, văzând cum prăpădenia lovește c-o suverană necruțare doar egipteni fără crezare. Cădeau din cer neîncetat - de-a valma peste om și vite - urgii, pornite sau oprite la semnu-n mine germinat de voia-Ți-faptă-n necreat, și-n tot Egiptul se-auzea cum bate vântul
MEDITAŢIILE LUI MOISE (MEGAPOEM) de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 560 din 13 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/347920_a_349249]
-
ai face cruce. E infernul pe pamant nu altceva. Strică tot, pun stăpânire pe mijloacele de transport, rup scaune, sparg geamuri. Că la balamuc. Să nu mai vorbim de meciurile cu alte echipe din țară sau străine. Și atunci e prăpădenia pământului nu altă. Eu i-aș trimite nu să vadă ce se întâmplă pe teren, ci spectacolul din tribune. E fascinant. De ce nu mi-ar place să stau aici? Așa am crescut și m-am obișnuit. N-aș rezista în
OLE! de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 209 din 28 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/369265_a_370594]
-
drumul Sculeni-Iași-Focșani, ale cărui reparații sumare au luat sfârșit la 14 martie 1829. Ele au fost însă nesatisfăcătoare și au fost reluate imediat. Cele mai mari eforturi le-a cerut dealul Bordei, de la sud de Iași, care continua să aducă „prăpădenie”. La 26 martie 1829, a fost însărcinat cu „întocmirea” drumului Bordei polcovnicul Adamov. Planul lui prevedea ocolirea dealului. În ianuarie 1833, lucrările se reiau. Proiectul întocmit de Singurov, care trasa un drum ce ocolea dealul pe la Șanta, a fost aprobat
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
cu capeteli pen garduri, și leșinați de foame, și bărbați și femei. Și muriè prin grosuri” (Ion Neculce). - „Acest înțelept om [este vorba despre Nicolae Mavrocordat], în țara Românească s-au purtat de tot rău și împotrivă. El mai întâi, după prăpădenia acelor mai sus arătați bătrâni Cantacuzini, au adus și capigi-bașa și a vândut la mezat toate acele mișcătoare averi ale comisului Mihai Cantacuzino, ale spătăresei Stanca, văduva spătarului Răducan Cantacuzino, ale celor doi frați Cantacuzini, Matei și Pârvu, ale fiilor
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
posibilă existența pleni-dezvoltată a eroului. Efectele iremediabil distructive ale uriașului asupra tabloului natural în care îi este permis să viețuiască atacă în manieră similară acțiunilor lui Flămânzilă, aceștia conlucrând, parcă, pentru nimicirea cosmosului teluric și dominând spațiile prin care călătoresc („prăpădenia apelor”). Simbol al setei, al poftei continue de apă, la rândul ei element vital al continuității și particularitate a chtonianului prin care este permisă ființarea, Setilă absoarbe calitățile benefice, mântuitoare, de origine biblică ale apei pentru a le transmite și
Convertirea grotescului în comic la Ion Creangă. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Amalia Bartha, Ilinca Busuioc, Ana-Maria Dogaru, Anca-Ioana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_948]
-
neamuri, care mugesc cum mugesc niște ape puternice. 13. Neamurile mugesc cum mugesc apele mari... Dar cînd le mustră Dumnezeu, ele fug departe, izgonite ca pleava de pe munți la suflarea vîntului, ca țărîna luată de vîrtej. 14. Îndeseară, vine o prăpădenie neașteptată, și pînă dimineața, nu mai sunt. Iată partea celor ce ne jupoaie și soarta celor ce ne jefuiesc. $18 1. Vai de tine, țară, în care răsună zăngănit de arme, și care ești dincolo de rîurile Etiopiei! 2. Tu, care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85106_a_85893]
-
5 1. Cît despre vremuri și soroace, n-aveți trebuință să vi se scrie, fraților. 2. Pentru că voi înșivă știți foarte bine că ziua Domnului va veni ca un hoț noaptea. 3. Cînd vor zice: "Pace și liniște!" atunci o prăpădenie neașteptată va veni peste ei, ca durerile nașterii peste femeia însărcinată, și nu va fi chip de scăpare. 4. Dar voi, fraților, nu sunteți în întuneric, pentru ca ziua aceea să vă prindă ca un hoț. 5. Voi toți sunteți fii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85042_a_85829]
-
unui loc mai cu moț, În mijlocul târgului, percepeau doritorilor taxe. Cine-și dădea marfa pe mâna lor ca să fie potrivită și făcută cât mai ademenitoare pentru mușterii ieșea mai câștigat. Dacă aveau de vândut, să zicem, niște grâu alac (o prăpădenie de grâușor - mai mult o buruiană - care făcea În spiculeț un singur bob; unul singur, mama ei de viață), totul se petrecea cu un zgomot ascuțit și Învăluiri șirete În vorbe. Cumpărătorul era amețit și Încredințat În gura mare și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
la Clark Gable. Nu scrie fraier și nici airbag, pe fruntea mea! Băiatu' cumpără marfa preferențial, numai și numai pe verificate, pe degustate și cu certificate de calitate impecabile, de la laborator. Fără trucuri. Pricepeți? Dacă ești bleg, stai acasă! Scoteți-vă prăpădeniile din căpățâni și lăsați prostelile. Hai, beți, băi...! Beți! Doar beți! Împreună, cu toții, acum! Un toast! Spor în viață, putirință și baftă! Să ne fie de bine și de mai bine! Noroace! Și... G-r-r-r-r...! gargarisește Contrabandă. Aferim, vouă, șulfelor! Brüderschaft
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
dinții i se lovesc de-a surda, între ei. În spatele haitei, se stârnește mișcare. Cățelandrii și jitiile de pripas, din josul ierarhiei, cu cozile lor debălăzate, roase și ciuntite de pecingini, păreau că se repliază schelălăind, din calea unei alte prăpădenii teribile, o arătare cu mult mai îndârjită și mai fioroasă. Acesta este Baal! Priviți-l...! Marea Cârtiță! Regele orb al beznelor de sub țărână! răsună iar glasul Arhanghelului. Doar para și pârjolul focului îl stăvilesc și-l înspăimântă. Sticla...! Sticla, Boss
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
Va-t'en au diable! Allons-y! En avant! Pe el! Pe el, seniore...! Deus lo volt! îl îndeamnă Templierul pe Franciscan, arătându-i silueta îndoliată, cocârjată, de pe scară. Repezindu-se împreună, cavalerii reușesc, cu îmbrânceli, să imobilizeze și să târască Prăpădenia, care rage la concurență cu alarmele și se zvârcolește mai abitir decât un flagel, căutând în van să-i muște de moarte, pe Gardienii cei demult trecuți la cele veșnice! Drept în fața oglinzii, cu el, partenere! Așa...! Urât ești, mă
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
propriile grisine. Unii din noi cică și-au trântit chiar niște magazioare, cu vacă, porc, orătănii, direct în cimitir. Cică din moment ce tot sîntem deja așa bolnavi, să facem măcar economie de pingele, când o fi să mergem până acolo, în prăpădenia de cimitir. Unii, deja, acolo își citea ziarele, acolo ăștia de la noi din cartier își halea bulinele, încălzea ventuze și-și cufundau labele grisinelor în niște ligheane cu pământ clocotind de râme, cum fac ăi de vor să-și obișnuiască
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
hat harmasar ladă îndărătru galițe bumb turea(t)că boscorodi mogorogi tont aici gădină. pieri (animale) tăt bunavremea groscior omăt. neauă S-a scumpit rachiul, sarea, gazul, tutunul. Țăranii se tânguiesc notarului. Notarul, om serios, le dovedește că rachiul e prăpădenia neamului, rachiul sărăcește și îmbolnăvește. Da, domnule notarău, răspunde unul, așa este cum spuneți dv., Dumnezeu să vă alduiască, de rachiu se-mbată omul, și va fi făcut bine stăpânirea să-l scumpească; dar Drac a mai văzut om beat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
și mai ales și cu pepinieră de pomi roditori, f. bine îngrijiți ". Și iarna în 1915 a doua zi de Sf. Ioan în 6-7 Ianuarie am fost chemați să dăm examen la Iași. Și era un ger afară și o prăpădenie de să ferească Dumnezeu. Și ne-am băgat într-o cafenea. Acolo venise toți scripcarii: țiganii din Iași care cântase pe la patroane. Și vorbeau niște porcării și niște blăstămății cum n-am mai auzit și nici nu voi auzi. Și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
o puneam în căldare unde se răcea, rămânând la temperatura camerei. În felul acesta topind zăpada ne procuram apă pentru băut, pentru gătit și pentru celelalte nevoi. Și cum toate în viață au un sfârșit, s-a isprăvit și cu prăpădenia asta de crivăț, care, în ticăloșia lui arhicunoscută, n-a plecat cu mâna goală ci, a luat cu sine câțiva nevoiași perpetui, sărăntoci și nenorociți care mai mult se chinuiau decât trăiau, făcând degeaba umbră pământului și pentru care moartea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
face, ce drege Măria sa, tăt în chișoare cade, ca mâța! Da'... de Măria sa ai știre? E bine, sănătos? Sănătos, sănătos! Să-l fi văzut cum dădea iama cu sabia în turcime! Mamăăă!!... Când se-nfierbântă Măria sa la război, alelei, îi prăpădenie, taie la vrăjmași, ca-n curechi taie, de zici că-i un arhanghel nu alta!... Eu l-am văz't, c-am fost la tăte bătăliile lui. Umblă vorba că Domnul Ștefan ar fi fermecat de are "iarba fiarelor", ursitoarele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
sabia în turcime, unde era vălmășagu' mai mare, strigând: "După mineee!!!" Ca un Făt-Frumos în luptă cu balaurul! Ca însuși arhanghelul cu sabia sa de foc! S-o încins o luptă pe viață și pe moarte, de ziceai că-i prăpădenia lumii, nu alta! "Lovește!! Taie!! Împunge!! Ucide!!" Pentru Moldova și Ștefan!!!" răcneam de clocotea văzduhu', până la cer răcneam: "Moldovaaaa!!!" Nu știu de unde am găsit în noi puterea aceea, că doar eram sleiți, vlăguiți, eram sfârșiți cu totul... Și așa, deodată
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
și mai mari. Aceste întâmplări au fost pentru Tudor Vladimirescu ca o concretizare a nenorocirilor țării în propria sa nenorocire și l-au făcut să înțeleagă una din cauzele relelor țării: dominația otomană. „Apoi din nechivernisirea stăpânilor României vezi câtă prăpădenie ni se pricinuește!... Nu s-ar fi putut iconomisi ca să nu să fie făcut această prăpădenie? O stăpânire cu așa țară mare în mâini și un lucru de nimic n-au putut popri, ci ne lăsară de ne prăpădirăm și
Personalitatea lui Tudor Vladimirescu - DEZVĂLUIRI din culisele istoriei () [Corola-website/Journalistic/102364_a_103656]
-
în propria sa nenorocire și l-au făcut să înțeleagă una din cauzele relelor țării: dominația otomană. „Apoi din nechivernisirea stăpânilor României vezi câtă prăpădenie ni se pricinuește!... Nu s-ar fi putut iconomisi ca să nu să fie făcut această prăpădenie? O stăpânire cu așa țară mare în mâini și un lucru de nimic n-au putut popri, ci ne lăsară de ne prăpădirăm și ne stinsărăm de tot! Adalâii au început a lua și robi oameni, spre mai mare bătaie
Personalitatea lui Tudor Vladimirescu - DEZVĂLUIRI din culisele istoriei () [Corola-website/Journalistic/102364_a_103656]
-
la categoria Film sunt: Sieranevada, regia Cristi Puiu, Câini, regia Bogdan Mirică și Inimi cicatrizate, în regia lui Radu Jude. Nominalizarile categoriei Arte Plastice sunt: Viorel Grimalschi, "Retrospectivă de pictură", Palatul Mogoșoaia, curator: Doina Mândru; Mona Vătămanu și Florin Tudor, "Prăpădenia pământului", Salonul de Proiecte; Constantina Dumitru, "Expoziție aniversară de tapiserie", Galeria Orizont; Alexandru Antik, "Viziuni în întuneric", Muzeul de Artă Cluj-Napoca, curator: Sebestyén György Székely. O altă categorie pentru care s-au făcut nominalizări este Știință: Gabriel Păun - biolog, fondator
Gala Premiilor Radio România Cultural by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105695_a_106987]