302 matches
-
inmemoria călătorului - numit și ”pământul făgăduinței”. Notă 1Drumul de la Călimănești la Cozia e descris și de călătorul Paul Alepcare a însoțit pe patriarhul Macarie al Antiohiei, tatăl său, la 1657. ”... dela Călimănești drumul se transformă într-o poteca îngustă și prăpăstioasa,unde numai un cal poate să meargă odată.” Iată și alte impresii la care țin atatde mult de parcă am simțit la fel deși peste atâtea veacuri: ”sunt colțuri deo rară frumusețe care îndepărtează grijile, gonesc melancolia și lumineazaspiritul. Un om
DAN ZAMFIRACHE by http://confluente.ro/articole/dan_zamfirache/canal [Corola-blog/BlogPost/343983_a_345312]
-
poate Să mă dezăpezească ? M-au copleșit pădurile Stejarii cei falnici A u împietrit în sufletul meu M ă mai bucură doar păpădia Cea binecuv întată cu delicatețe De Zeu! Oceanele și mările m-au atras Î n adîncurile lor prăpăstioase M-au părăsit și cîmpiile Cu parfumurile lor simandicoase, Ș i totutși eu iubesc florile, iubesc iarba, Ș i pe sfioasele căprioare le iubesc Ș i abia mai respir de atîta frumuseșe Presărată peste sufletul meu pămîntesc! C ÎND BATE
DEFINITII de CRISTINA LILA în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 by http://confluente.ro/Definitii_cristina_lila_1341239043.html [Corola-blog/BlogPost/356748_a_358077]
-
amestec cu molid sau fag, ori cu ambele aceste specii. În masivele situate în vecinătatea golurilor de munte și în bazinele de recepțiune ale ravinelor și torenților, în pădurile situate pe terenurile stancoase sau pietroase cu panțe foarte repezi sau prăpăstioase, în pădurile de rășinoase pure sau în amestec de fag, cari aparțin micilor proprietari și cari au nevoie în fiecare an de o cantitate oarecare de lemne de lucru, pentru îndestularea trebuințelor lor casnice, precum în pădurile din preajma stațiunilor climaterice
EUR-Lex () [Corola-website/Law/134220_a_135549]
-
pârâului Poșaga, afluent pe stânga al Arieșului, la 6 km de la confluență. Căi de acces: pe DN 75 Turda-Câmpeni. Este o rezervație naturală complexă, având un suport geomorfologic pitoresc, cu formele carstice caracteristice reliefului calcaros: abrupturi, creste, turnuri și ogașe prăpăstioase. Totodată conține și unele specii de plante rare. sunt străbătute de pârâul care le-a format, pe o distanță de 400 m, iar în cuprinsul cheilor, chiar la intrarea în acestea, primește din stânga un afluent cu curs temporar, lung de
Cheile Poșăgii () [Corola-website/Science/309402_a_310731]
-
în evidență piscurile Mogosa (1.246m), Gutâi (1.443m) și Creasta Cocosului (1.428m). Această din urmă este o rămășită dintr-un vechi crater vulcanic, cu stânci golașe, dispuse sub formă de fălii verticale că o fortăreața ciudată, cu pereți prăpăstioși, fapt ce constituie un obiectiv de mare interes pentru turiști. Scoarță terestră din zona municipiului cuprinde o structură pedogenetica variată, căci alături de solurile podzolice predominanțe se găsesc soluri pseudogleice și aluviale specifice zonei depresionare, precum și soluri brune de pădure, soluri
Baia Mare () [Corola-website/Science/296949_a_298278]
-
suflare în noi, aceeași teamă de ce s-ar putea întâmpla și aceeași nădejde care stă ca un puternic stâlp să nu se dărâme ființa umană. De atunci au trecut mai bine de 50 de ani și vremurile acelea întunecate și prăpăstioase poate că ar trebui lăsate să stea în întunericul care le-a zămislit. Mă gândesc totuși, că relatarea lor, ar putea să prindă bine celor care nu le-au trăit și să reflecteze asupra posibilelor orori prin înscăunarea altor valuri
Editura Destine Literare by Elena Buică () [Corola-journal/Journalistic/82_a_225]
-
de schije pe metru pătrat. Pământul dealului a rămas negru în timpul iernii, zăpada fiind topită de nenumăratele focuri și explozii. În primăvara următoare, solul a rămas negru, nici un fir de iarbă nu a crescut în solul ars de explozii. Pantele prăpăstioase ale dealului au fost nivelate în lunile de bombardamente intense. Până în zilele noastre, pe pantele kurganului se mai pot găsi fragmente de oase și schije din timpul luptelor. După război, autoritățile sovietice au hotărât să construiască un Memorial al apărărtorilor
Kurganul lui Mamai () [Corola-website/Science/302349_a_303678]
-
defileu unde acesta le pregătise o capcană. A. D. Xenopol se îndoia de veridicitatea acestui pasaj, socotindu-l doar un pretext pentru a explica mai ușor înfrângerea rușinoasă a armatei regale. Cert este că odată ajunși în acea vale îngustă și prăpăstioasă, ungurii sunt atacați și zdrobiți. Au existat două atacuri, conform documentelor. Primul, dat în susul văii, a oprit înaintarea intrușilor, iar al doilea a însemnat distrugerea lor. După lupta de 3 zile, 9 - 12 noiembrie 1330, Carol Robert de Anjou a
Bătălia de la Posada () [Corola-website/Science/298672_a_300001]
-
la sud-est cu comuna Lozna, în sud cu comunele Cristolț și Gârbou, iar la sud-vest cu comuna Bălan. Numele comunei își are originea în configurația morfologică a locului (în slavă "surduc" înseamnă defileu, trecătoare, vale strâmtă cu versanți repezi și prăpăstioși). Surduc este punctul de trecere spre est sau vest prin defileul văii Someșului și totodată o cale de acces spre Valea Gârboului, Poiana Onții și pe Valea Solonei, înspre Solona, Teștioara și Văleni. Comuna Surduc este situată în partea central-estică
Comuna Surduc, Sălaj () [Corola-website/Science/310746_a_312075]
-
-lea; de politicieni renumiți, cum ar fi contele István Károlyi și prințul Alajos Esterházy. În Gurghiu au avut castele și familia regală română și regentul Miklós Horthy. Din Remetea se poate accesa Giughiul de Nord. Munții cu marginile abrupte și prăpăstioase, sunt rămășițele erupțiilor vulcanice. Crestele acestor munți stăpânesc întreaga regiune. Regiunea muntoasă este acoperită în special cu păduri de molid în proporție de 35 - 40 %. Regiunea are o bogată floră și faună. Din fauna regiunii, numeroase specii de animale sunt
Remetea, Harghita () [Corola-website/Science/300484_a_301813]
-
Via mala sau Viamala înseamnă în limba retoromana "Drum rău". În trecut era numit drumul de-a lungul Rinului Posterior între localitățile Thusis și Zillis-Reischen, din cantonul Graubünden, Elveția. Drumul îngust și prăpăstios trecea prin cheile adânci din Alpii elvețieni, aproape de izvoarele Rinului. Acest tronson era cel mai dificil traseu al drumului prin pasurile Splüg (Passo dello Spluga) și Sân Bernardino (Passo del Sân Bernardino) spre Chur. Cecercetările lui Armon Plantă , dovedesc că
Via Mala () [Corola-website/Science/318465_a_319794]
-
prezent, satul are 905 locuitori, preponderent ucraineni. În localitate funcționează o rafinărie de zahăr. Conform recensământului din 2001, majoritatea populației comunei Crișceatec era vorbitoare de ucraineană (%), existând în minoritate și vorbitori de rusă (%). Pe teritoriul comunei, pe malul înalt și prăpăstios al râului Nistru, se află Schitul "Sf. Ioan Botezătorul" , care este unul din cele mai importante obiective turistice din regiune. Schitul Crișceatec a fost ctitorit de negustorul Teodor Preda și răzeșii din Răpujineți, fiind construit în anul 1765 sau, după
Crișceatec, Zastavna () [Corola-website/Science/311396_a_312725]
-
bătut cu ei, până și-a pierdut toți prietenii de arme, căci prea numeros era dușmanul. Atunci voinicul a pus la cale un șiretlic. El s-a îndepărtat în goana calului spre Chiclău-atunci o stâncă și mai înaltă și mai prăpăstioasă, cu peretele dinspre Răut abrupt și drept în jos. Cum venea în goana mare, a sărit drept în prăpastie. După urma lui unul după altul toți dușamnii, găsindu-și sfârșitul în pragurile pietroase ale Răutului. Cu prilejul vieții a scăpat
Mașcăuți, Criuleni () [Corola-website/Science/305156_a_306485]
-
9-12 noiembrie 1330, s-a desfășurat Bătălia de la Posada. Ghizii români puși la dispoziția regelui de către Basarab i-ar fi condus apoi pe unguri într-un defileu unde acesta le pregătise o capcană. Odată ajunși în acea vale îngustă și prăpăstioasă, ungurii sunt atacați și zdrobiți de către mulțimea românilor urcați pe răpi, aruncând cu săgeți și pietre.Avantajat de teren, voievodul român a reușit să obțină o victorie care i-a asigurat pentru mai mulți ani un statut de independența față de
Formarea statelor medievale românești () [Corola-website/Science/306373_a_307702]
-
VII-lea, la Libušin). Una dintre aceste profeții a fost în legătura cu gloria orașului Praga. Regina ar fi spus: "Văd un oraș întins, a cărui glorie va ajunge la stele! Văd un loc în mijlocul unei păduri, unde o costișă prăpăstioasă se ridică deasupra râului Vltava. Zăresc un om, care cioplește pridvorul ("prah") pentru casă. Un castel numit "Praha" va fi construit aici. Când prinții și ducii se vor opri în fața pragului ei, se vor închina la castel și la orașul
Praga () [Corola-website/Science/296790_a_298119]
-
în peisaj. în plus, integrarea acestui tip de relief în cadrul morfologiei dezvoltate pe celelalte roci — sedimentare, magmatice și metamorfice — se face într-o armonie peisagistică desăvârsita. Călătorul ajuns în împărăția de culmi, de creste sau platouri, întrerupte neașteptat de văi prăpăstioase, întâlnește, la tot pasul, priveliști de o frumusețe aparte. În timp ce în nordul și in sudul acestei uriități montane așezările apar doar pe văi și în cadrul depresiunilor, in partea centrală a Munților Trăscăului satele și cătunele urcă până sus pe coama
Munții Trascăului () [Corola-website/Science/305817_a_307146]
-
curtea ungară drept garanție: "„numai vă întoarceți în pace și vă feriți de primejdii, că de veți veni mai încoace, nu veți scăpa de dânsele”". Armata ungară a fost prinsă de oamenii lui Basarab I într-o vale îngustă și prăpăstioasă, suferind ca urmare o înfrângere umilitoare. Locul bătăliei nu a fost stabilit până astăzi cu certitudine, istoricii plasându-l în diverse puncte din zona submontană precum: Țara Loviștei, Valea Oltului, comuna Titești, culoarul Rucăr-Bran sau lângă Mehadia. În urma luptei de
Basarab I () [Corola-website/Science/299799_a_301128]
-
că adică era bătrân și că ciclul lui se încheiase, și el fu acela prin care primi ea lovitura. Nu-l cruțai nici pe el în reacția mea, care fu de o mare violență, dar el suferi mai puțin, nefiind prăpăstios în gândire, deși era la fel de curat ca și mama. (N-o luase el de soție fiindcă îl mișcase mai mult dorința ei de a se mărita, decât dragostea, deși îi plăcuse mai mult una din surorile ei mai mici?) Trebuie
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
Numai că acest Fărcășan n-avea nici o legătură cu acea nuntă, era un băiat de vreo douăzeci de ani, poate nici nu se născuse pe atunci. Se apropie de noi cântând năpraznic, chinuind acordeonul spre tonalități paroxistice, ca să-l coboare prăpăstios spre bași, în care sufla ai fi zis cu foalele scoase. Nu înțelegea ce-i spunea bunicul, să nu mai cânte, fiindcă sperie albinele, îi dădea înainte cu ochii pierduți, în transă, ca toți maniacii acestui instrument de clămpănit, de
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
noastre erau alăturate, dădeau spre munte, acel masiv opus parcă lanțului Carpaților, de un verde dens, cu prăpăstii albe de zăpadă. Când intrai mă întîmpinară, venind dintr-un hău, reverberațiile violente ale trecerii unui tren. Deschisei geamul și tropotul acesta prăpăstios și nesfârșit de fiare lovite mă șocă. Un aer rece mirosind puternic a rășină (nu discret, ca la noi) parcă mă drogă și rămăsei minute lungi contemplând crestele acestui masiv care îmi sta parcă pe inimă, atât de străin și
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
de frâne interioare și contradictorii și al căror farmec neștiut nici de ea m-a făcut s-o iubesc atât de tare, acum nu mai are nici una... s-a dus... m-a părăsit..." Adevărul era că pârtia mi se părea prăpăstioasă și n-ași fi vrut să schiez alături de ea făcând prea des plugul. "Asta trebuie s-o fac singur, îmi spusei, și de atâtea ori până o să-mi redescopăr perfect echilibrul într-o alunecare nu prea grozavă, dar nici ridiculă
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
era acela din partea Coroanei. Numai acest control ar putea să împiedece desfrânarea cu care un partid vitreg își bate joc de toate interesele țării. Nu se pară o întîmplare procederile din Adunări. Depeșile din Anglia inspiră această febrilă neliniște, această prăpăstioasă grabă cu care partidul roșu compromite interesele țării. Schimbarea adusă în politica Angliei prin ultimele alegeri - zice un corespondent care a vorbit si cu Gladstone și cu lord Granville - e totală. Din toate părțile țării se vede o presiune generală
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
era acela din partea Coroanei. Numai acest control ar putea să împiedece desfrânarea cu care un partid vitreg își bate joc de toate interesele țării. Nu se pară o întîmplare procederile din Adunări. Depeșile din Anglia inspiră această febrilă neliniște, această prăpăstioasă grabă cu care partidul roșu compromite interesele țării. Schimbarea adusă în politica Angliei prin ultimele alegeri - zice un corespondent care a vorbit si cu Gladstone și cu lord Granville - e totală. Din toate părțile țării se vede o presiune generală
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
întins plasa în toți Balcanii: acestea n-au fost drame ale sfâșierii, ci fenomene istorice, definiții ale râului prin raportare la izvor. Iată, într-adevăr, încă o trăsătură a omului înțelept: el este încrezător în viitor, spre deosebire de intelectual, care e prăpăstios prin definiție, adică ori faci ca el, ori pier lumea, pământul, cerul... Înțeleptul nu te obligă să faci ca el, să gândești ca el, să vezi ca el, dar îți oferă întotdeauna un model alternativ la propriile-ți angoase. În
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
viitura. A fost lotu’ ăla de la Salcia, pe care i-a condamnat pentru crime Împotriva umanității, da’ de ochii lumii, că după aia i-a pus În posturi mari... Erau și momente În care oamenii erau mai optimiști? Era lumea prăpăstioasă: „Fraților, ne omoară!”. Unii făceau guverne, aveau credința aceasta nestrămutată că se schimbă regimul... Dar acolo, În Închisoare, convertești suferința În credință... E ceva minunat. Vrei, nu vrei, acolo Îl descoperi pe Dumnezeu... Și-n viața asta liberă Îl ai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]