3,904 matches
-
un loc unde se vorbește cu „am onoarea să vă raportez" au partea lor de comic. Singurul rezultat a fost îndepărtarea lui Năstase de baza de susținere politică. Pentru țară, el întrupează certitudinea că suntem pe drumul cel bun spre prăpastie. Nu cred așa cum încerca să dovedească un reputat psihiatru că premierul a obosit și că adoptarea, în ultima perioadă, a limbajului respingător-vulgar se explică prin neputința de-a rezolva problemele țării. Ar însemna să acceptăm că dl. Năstase chiar a
Apocalipsa întârzie cu o zi by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13946_a_15271]
-
Sub acțiunea soarelui,/ În tăcere". ( Timea Silvia Kengyvel, Satu Mare) * Ce sunt tristețile? "Jurnale intime/ Ținute/ La vedere". Ce nu știai? "Când ți-ai lepădat/ Și ultimul bănuț/ Al iluziilor/ M-ai prins de mână./ Nu știai că sînt,/ de fapt,/ Prăpastia pe care ai săpato ( sic)/ Cu timpul/ În mine". Ce e mai important pe lume și de ce? Poți căuta și găsi/ De toate:/ Bani, femei, glorie.../ Dar gândurile,/Oriunde vei fi,/ Vor veni singure/ la tine". De ce te poți înfricoșa
POST-RESTANT by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/13994_a_15319]
-
nu poate fi pedepsit pentru că un parlament leneș, corupt și cu musca pe căciulă el însuși n a votat legea care-i pedepsește pe asasini. Trăim, din păcate, un moment în care, la nivel planetar, s-a căscat o vinovată prăpastie între moralitate și legiferarea moralității. Războiul anti-Saddam a arătat câteva fațete neplăcute ale lumii în care trăim. Rațiunea și civilizația s-au dovedit valori precare, nesocotite și batjocorite la drumul mare de orice huligan bun de gură. Există, din păcate
Hoțul din Bagdad by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14000_a_15325]
-
Universității din Cluj, Bogdan Duică, de a reprima dur un grav incident provocat de unguri la universitate. Ministrul averescan refuza cererea rectorului, deoarece guvernul dorea să creeze un climat de colaborare între români și unguri, și nu să sape o prăpastie între cele două popoare; în ceea ce privește cauzele incidentului, P. P. Negulescu a atras atenția în discursul ținut în Senat cu această ocazie că românii trebuie să înțeleagă șocul psihologic suferit de unguri care din populație dominantă s-au trezit peste noapte
Memoriile unei marionete by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/14002_a_15327]
-
le-am scrijelit coastele, am tăiat brazde adânci în trupul lor, am făcut să curgă din ele pâraie de sânge, iar ei se lăudau cu ele ca și cum i-aș fi îmbrăcat de jur împrejur cu aur; i-am aruncat în prăpăstii, i-am înecat în mare, iar ei așa săreau de veseli, ca și cum i-aș fi urcat la cer, și nu i-aș fi aruncat în adânc; alergau la chinuri ca și cum i-aș fi poftit să se prindă într-o horă
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
Mucenici Iuventin și Maximin care au suferit mucenicia pe timpul lui Iulian Apostatul, I, în vol. Predici la sărbători împărătești și cuvântări de laudă la sfinți, p. 356) „Cei mai mulți dintre împărații păgâni au aruncat pe creștini în adâncuri, în foc, în prăpăstii, în mare, i-au dat furiei fiarelor sălbatice, i-au supus la fel de fel de chinuri și munci, căutau cu orice chip să nimicească credința din sufletul lor, dar n-au reușit; dimpotrivă, au plecat rușinați. Cu cât creștinii erau tăiați
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
lor ca și cum ai avea mâna cea mai îndemânatică. Să zugrăvim, dar, în suflet pe cei întinși pe jăratec, pe cei aruncați în căldări, pe cei înecați în mare, pe cei strujiți, pe cei trași pe roată, pe cei aruncați în prăpastie, pe cei ce s au luptat cu fiarele sălbatice, pe cei azvârliți în gropi, pe toți mucenicii, așa cum fiecare și-a sfârșit viața, ca, prin varietatea acestor picturi făcându-ne frumoasă casa sufletului nostru, să o facem locaș potrivit Împăratului
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
Aur, Cuvânt de laudă la Sfântul Mucenic Iulian, IV, în vol. Predici la sărbători împărătești și cuvântări de laudă la sfinți, p. 486) „Să nu ne rușinăm și să nu socotim de prisos o astfel de faptă. Vânătorii străbat munți, prăpăstii, povârnișuri și locuri nebătute ca să vâneze un iepure, un cerb sau alte lighioane, iar adeseori chiar păsări sălbatice. Tu, pentru ce pregeți, pentru ce te rușinezi când e vorba să vânezi nu un animal, ci un frate duhovnicesc, pentru care
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
rar și atât de prețios, ce proza mea de reporter cuminte doar vag poate să descrie. Poetul Germain Droogenbroodt are darul de A găsi echilibrul fragil dintre liniște și cuvânt dintre drum și rătăcire dintre nespus și spus a traversa prăpastia adâncă dintre pană și hârtie. (A versifica, poezie de Germain Droogenbroodt) Gabriela Căluțiu Sonnenberg / UZPR Spania, 2015
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94265_a_95557]
-
fi să judec după cît am mers pe orizontală, unde am ajuns, ce orizonturi se întrevăd pe după pleoape ar trebui să fiu mulțumit: și în sus, printre nouri, am ajuns destul de departe; și în jos am ajuns pînă pe fundul prăpastiei; în ceilalți, ca un glonte de argint, am pătruns inimaginabil de adînc; numai în sine plutesc precum o bucată de plută deasupra apei, nu pătrund nici măcar cu o unghie Cînd prada e prea multă Cînd prada e prea multă sau
Poezie by Adrian Alui Gheorghe () [Corola-journal/Imaginative/4094_a_5419]
-
mari Și plini de gând nerostit Să bați sfios Cuvântul e un pisc de-nchipuire Pe care urci și nu-l atingi nicicând, Când dibuie un rost să se înșire În vîrful de lumină e alt gând; Și e mereu prăpastie adâncă În care cazi bezmetic și fricos, Când pare că piciorul e pe stâncă Adâncul de-nțeles e mult mai jos; Dar, sângerând prin liniștea fierbinte Spre întruparea gândului topit, Să bați sfios cuprinsurile sfinte, Străluminat de lame ca-ntr
Poezie by Ion Stoica () [Corola-journal/Imaginative/4543_a_5868]
-
insula pustie de unde se anunța războiul colonial. La sfârșitul îndoliat al valurilor, s-a arătat o talpă ivită din necunoscut. Și toate au fost trecute la departamentul „urme de tălpi clasificate”. Noroc bun! Sângele se prăbușește de amintirile stâncilor. Dedesubt, prăpastia, abisul, nu mai contează. Însemnate sunt numai vorbele spuse înainte și după zborul rătăcit în interiorul ființei, în trecutul meu nemilos. Nedeschise rămân buzele tăcerii și întortocheate aripile care au vestit un zbor fără întoarcere; gura tăcerii e un capăt de
Aritmetica pleoapelor by Traian T. Coșovei () [Corola-journal/Imaginative/4666_a_5991]
-
când doar spectrul foametei scheletele ei și praporii auriți de la înmormântări îmi amintesc flăcările proiectând sânii și brațele ei pe un perete de var sub care ticăia ceasul cu arc al așteptării tale de femeie ce mă atrăgea ca o prăpastie cînd sufletul bătrânului abia respira printre coaste auzeam mierla și liniștea prin care se mișca umbra caldă a femeii curate pe care ascunși o înghițeam cu ochii o femeie în rut ca o livadă înflorită genunchii ei săltau ca iezii
Poezii by Ion Cristofor () [Corola-journal/Imaginative/4691_a_6016]
-
doctorului din marele oraș. tălpile ucăi alunecă pe barele din metal un fel de scări pentru călărit la zander. strânge între coapse cu scrâșnet calul de lemn se opintește și apasă cauciucul cum ar trece în galop razant pe buza prăpastiei. pârâiașe de sudoare îi alunecă pe sub corsetul din ghips are pâslă în cerul gurii privirea i se tulbură și atunci o vede pe sisi. îmbrăcată într-o rochie neagră cu trenă și pene de struț sisi se ridică încet în
sisi la zander by Cornelia Maria Savu () [Corola-journal/Imaginative/5573_a_6898]
-
știe pe toate Cum i-aș plezni eu peste gură Cu o coadă băloasă de pește Pe aceia care se cred poeți Cînd scuipă printre dinți consoane Care pînă la urmă tot în creierul meu Se rostogolesc ca într-o prăpastie Să le dau Femeii în Roz aș vrea De mîncare Zacuscă pe pîinea coaptă din liniștile mute Să vorbesc mai mult zic Dar nu asta vreau cu adevărat Vreau să scap nevătămat din fermentația de rumeguș A zilei Din traiectoria
Litera A by Traian Ștef () [Corola-journal/Imaginative/5764_a_7089]
-
Da, s-a trecut! i-a răspuns Anghel Furcilă neșovăitor, constatând cu stupoare, dar și cu o anume stinghereală, că din tăietura urâtă ce i-o făcuse în ceafă și care-i apărea adesea în somn, căscându-se ca o prăpastie însângerată, într-adevăr, nu se mai zărea nimic, nici măcar un zbenghi cât unghia. - Vezi, a continuat zmeul cu același glas neînduplecat, rana din ceafă s-a închis, dar cea din suflet va rămâne până-oi muri. Știi ce-ai zis
Reîntâlnirea cu zmeul by Ovidiu Dunăreanu () [Corola-journal/Imaginative/6627_a_7952]
-
către țintă cunoaște codul străvechi care nu s-a schimbat prea mult. Dragă M., Am început să scriu , jumătate din titlu e împrumutat de la scriitoarea ta preferată pe care eu nu pot s-o sufăr. E între noi o adevărată prăpastie și am să-ți explic de ce. După părerea sociopsihologiei recente, există doar două mari diferențe în cadrul speciei umane: diferența sexuală și diferența generațională. (Dacă vrei amănunte citește-l, printre alții, pe Dany-Robert Dufour ...) Moartea lărgește și mai mult prăpastia; căci
Camionul bulgar by Dumitru Țepeneag () [Corola-journal/Imaginative/7549_a_8874]
-
adevărată prăpastie și am să-ți explic de ce. După părerea sociopsihologiei recente, există doar două mari diferențe în cadrul speciei umane: diferența sexuală și diferența generațională. (Dacă vrei amănunte citește-l, printre alții, pe Dany-Robert Dufour ...) Moartea lărgește și mai mult prăpastia; căci, deși cele două diferențe se cumulează coexistând, cât timp indivizii sunt în viață nu e exclusă posibilitatea, fie și numai teoretică, a copulării, grație căreia se poate spera ca diferențele acestea să se reducă temporar și într-o oarecare
Camionul bulgar by Dumitru Țepeneag () [Corola-journal/Imaginative/7549_a_8874]
-
respira. și se întorc, artistul plastic tace, înțelege, e aproape de kirilă. deși kirilă ar fi vrut ca el să râdă, să vorbească, ar fi vrut să meargă la munte, să bea vodcă la cruce și să-și legene picioarele deasupra prăpastiei, și ajung la . ajunge și tatăl kirilă la spitalul ilfov. kirilă, de ce tremuri, mai bine du-te și cumpără-mi covrigi, mi-e foame, trebuie să fim puternici. salvarea o să facă câteva ore până aici. drumul s-a rupt pe la
spitalul ilfov by Teodor Dună () [Corola-journal/Imaginative/8138_a_9463]
-
cele mai subtile observații, anume aceea că vitraliul și mozaicul sunt mai mult decît două expresii artistice, sunt două atitudini spirituale și două modalități de a citi și de a înțelege lumea: ,,Căci bisericile gotice, scrie el, sunt ca niște prăpăstii inverse, suspendate, și tu stai pe fundul lor ca o aluviune adusă de curent. Iar ochii îmi fugeau întotdeauna la vitralii. Dar aici îmi dau seama că iubesc mai mult vitraliile sparte ale mozaicurilor bizantine. În catedralele gotice vitraliile sunt
Ochiul lui Sorescu by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13145_a_14470]
-
din Botoșani venite aici În vizită, de pildă primarul urbei, Hasnas.) Se cunosc exagerările lui Scipione Bădescu, redactorul de la Curierul român din Botoșani care și cât timp a stat poetul În urbe (9 aprilie 1887 9 aprilie 1888) a scris prăpastii despre boala să. Din această „vulgara declamațiune”, Însă, G. Călinescu putea să ia referirea la lovitură mortală dată poetului care concorda cu mărturia Hanriettei Eminescu și, peste ani, cu cea a lui Dumitru Cosmanescu. În același număr din „Universul” unde
Boala și moartea lui Eminescu. In: Editura Destine Literare by Nicolae Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/75_a_295]
-
tânăr grec paralizat, ignorat de logodnica lui până la intenția de a-l părăsi datorită infirmității irecuperabile. Între Ștefan și Ioana (parc-am vorbi de două personaje din Noaptea de Sânziene, dar e o falsă impresie!) se lărgește din ce în ce mai mult o prăpastie, care îi va înstrăina unul de altul: Ioana crede, se roagă, pare să practice în secret un fel de „magie albă” care o spiritualizează, pe când Ștefan trece printr-o criză metafizică, nu poate crede în nimic și, ceea ce e mai
Un scriitor pierdut în exil by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/13190_a_14515]
-
luxul să huzuresc, să irosesc, ci doar una, de care, totuși, trebuie să mă bucur. La teorie am stat întotdeauna formidabil... Cu practica am cam dat-o în bară! În fine, după ziua de miercuri, încep să mă extrag din prăpastie, să mă adun din spaime și să-mi redevin cît de cît simpatică. Joia stau, pînă pe la prînz, ore în șir cu ochii într-un punct fix. Și deodată, încep să funcționez normal, să-mi încarc plămînii cu aer bun
După ziua de miercuri by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13195_a_14520]
-
a viza (a compromite) însăși căderea, a depărtării fatale de celălalt, a utopiei și ucroniei ființei: „tot ce am făcut am greșit. Fiecare drum pe care am pornit/ a dus în același loc - un fel de nicăieri: pe marginea unei prăpăstii,/ (de fapt un simulacru de prăpastie. n-are adîncime./ nu te poți sinucide în ea. cel mult/ poți să-ți rupi un picior...). de tine am voit să mă apropii/ să ne amestecăm atomii ineluctabil definitiv/ ca legumele în supa
Tratat de descompunere by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13260_a_14585]
-
a depărtării fatale de celălalt, a utopiei și ucroniei ființei: „tot ce am făcut am greșit. Fiecare drum pe care am pornit/ a dus în același loc - un fel de nicăieri: pe marginea unei prăpăstii,/ (de fapt un simulacru de prăpastie. n-are adîncime./ nu te poți sinucide în ea. cel mult/ poți să-ți rupi un picior...). de tine am voit să mă apropii/ să ne amestecăm atomii ineluctabil definitiv/ ca legumele în supa care fierbe armonios pe aragaz/ și
Tratat de descompunere by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13260_a_14585]