267 matches
-
a răsărit și ici colo au apărut ierburi de câmp, tragem prima pașilă. Săpile ca niște semilune argintii, bine ascuțite, lucesc în soare. Fiecare se străduiește să-și ducă rândurile ca capăt cât mai repede - o adevărată competiție. La următoarea prașilă, porumbul s-a înălțat și a dat știuleți, fasolea are superbe flori, viu colorate și s-a răsucit pe tulpina lui, dovlecii au frunze ce-mi par uriașe și superbe flori portocalii. Revenim ... porumbul a dat mătase, fasolea etalează păstăi
CULTURI MULTIPLE de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 209 din 28 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/369278_a_370607]
-
eu nu apucasem să văd memorialul bine-cunoscut. Ieșim dinspre Iași pe la Metro și nou-Înființatele autoshopuri și trecem cu atenție de radarele de la Lețcani; dincolo de Podu Iloaiei se impun privirii noastre tarlalele pline cu echipele colectivelor de producție, ce fac prima prașilă la porumb sub privirile atente ale comuniștilor brigadieri; trecem, nu fără durere, printr-o mahala a Târgului Frumos și pe lângă un convoi mortuar al unui soldat doborât cu câteva zile În urmă pe frontul din Basarabia; răzbatem și Cotnariul, pe
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
grăpa deoarece germenii sunt la doi centimetri adâncime în sol. Lucrările ulterioare cu cultivatorul aerisesc solul, mineralizează azotul și ajută la menținerea sub control a buruienilor dintre rânduri. Buruienile de pe rând sunt încă o problemă importantă, deși se distrug prin prașilele dintre rânduri sau prin pliviri. Există o gamă largă de culturi potrivite pentru semănarea printre rândurile de porumb. Astfel, trifoiul are un efect eficient în controlul buruienilor, concurează bine cu porumbul și fixează cantități mari de azot în sol. în
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
culturile sensibile la lovituri mecanice pot înregistra pierderi pe timp ploios, cu vânt. Recomandări pentru utilizarea corectă a plaselor: răsadurile se vor acoperi cu plasă până la plantare, iar la unele specii și după; culturile se vor reacoperi imediat după efectuarea prașilei; nu se vor planta răsaduri colonizate de dăunători; plasele se fixează pe margini pentru a nu fi luate de vânt și nici să nu permită pătrunderea insectelor dăunătoare; să se adapteze diametrul plaselor în funcție de mărimea dăunătorului. La alegerea plasei se
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
Vârful cu Dor, Pe Marea Neagră, Amiază de vară), scene de șăgălnicie juvenilă (Stăpâni, Prin livadă, Dor, La coasă-n zori) ori desfășurări epice în cadru rustic (Drică, Muan) lasă loc uneori accentelor de amărăciune și revoltă în fața nedreptății sociale (La prașilă, Pomenire). Pretutindeni apare în cele din urmă schelăria greoaie a unei cugetări ce glosează pe tema divinității, a idealului, a sensului vieții etc. Pătrunderea nu îi lipsește lui N. și nici cultura, destul de bogată, încât atunci când își strunește pornirile retorice
NAUM-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288371_a_289700]
-
fost implicat și el în procesul deținuților, chiar dacă fusese unul dintre cei mai torturați studenți. A fost condamnat la moarte și executat în decembrie 1954. Alexandru Popa („Țanu”)3tc "Alexandru Popa („Țanu”)3" Născut la 13 noiembrie 1924 în comuna Prașila, județul Soroca (în Republica Moldova de astăzi), era student la Facultatea de Agronomie din Iași și fusese condamnat la 6 ani de detenție. Ioan Muntean spune că îl cunoscuse în 1944 pe Popa „Țanu”, când acesta era refugiat la Oravița, și
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
190-193, 199-201, 203-204, 206-209, 211-212, 214-215, 218, 220, 223, 225-242 Plenița 120 Ploiești 27, 34, 83, 105, 126, 128, 137, 142-143, 188-189, 194, 198, 210 Poarta Albă 78, 85, 90, 105, 115, 121, 126, 129, 141, 188, 193 Pomârla 103 Prașila 174 R Rahova 118, 135 Răchitoasa 127 Rădăuți 22 Râmnicu Sărat 83, 123-124, 212, 214 Roman 150, 196 S Sadova 213 Salcia 126 Satu Mare 209 Săcălaz 195 Sălașu de Sus 139 Scorțeni 153 Sibiu 29, 90, 121, 159, 175, 178
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
oameni mari. După aceea Își aducea aminte brusc de altceva și-l Întreba pe director: — Dumneavoastră, tovarășe director, n-ați lucrat de mic așa, În agricultură, nu? — Eu? - zicea directorul. Ohoho, de la cinci ani eram cu sapa În mână la prașilă. Situația nu era tocmai convenabilă pentru povestitor, nu-i convenea nici lui să povestească unui care era deja cât de cât avizat asupra subiectului și alegea altul cu iuțeală de invidiat. — Dar În mină n-ați fost, nu? Nu, uite
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
cuie metalice sau din lemn) sau a tăvălugului confecționat dintr-un trunchi de copac. Soiurile de porumb tradiționale care se semănau pe ogoarele comunei noastre erau: moldovenesc, hângănesc, dinte de cal, nemțesc. Întreținerea culturilor se realiza prin aplicarea a două prașile cu sapa. Toamna, după coacere, popușoii erau tăiați, transportați acasă cu căruța și depozitați pe arie. În serile de toamnă, aceștia se dezghiocau în cadrul clăcilor. Când se auzeau cântece și chiuituri, era semn că începuse claca la cineva în
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
cortul și ne potoleam foamea cu puțină... țărână. De aceea, probabil, se folosește des expresia că „purtăm în noi țărâna locului de baștină, care ne ține mereu aproape de satul natal”. De la mama știu, odihnească-se în pace, că odată, la prașila a doua, o mamă venind în cort, n-a mai găsit copilul. Uluită și îngrozită, femeia a țipat și a striga cât a putut: „Mi-a furat băiatul! A dispărut băiatul!” Firește, cu mare grabă s-a apropiat și omul
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
a luat băiatul. Se temeau de vreo jivină, că de lupi se vorbea la tot pasul pe vremea aceea. Târziu le-a venit ideea că micuțul ar fi putut pleca de-a bușilea din cort. Atunci, au și descoperit pe prașila proaspătă urma lăsată de târâșul copilului. La câteva zeci de metri mai încolo au dat de el, negru de pământ la gură. Cu siguranță se săturase... Încet-încet, am crescut mai mari, de-a bușilea, explorând curtea și gustând tot ce
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
copilul era integrat treptat în munca și preocupările familiei, fiind pregătit pentru timpul când va ajunge „gospodar la casa lui", munca devenind, prin exemplu și exercițiu, un mijloc educativ de maximă importanță. Îmi amintesc de perioadele aglomerate ale muncilor agricole (prașila, seceratul, culesul etc.), când zorile zilei le întâmpinam pe ogor și întunericul înserării ne găsea tot acolo, încât casa și ograda le vedeam la lumina zilei doar duminica și de sărbători. Și totuși munca nu era privită ca o povară
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
cont de regimul precipitațiilor căzute, în special cantitățile de precipitații căzute și dispersia acestora pe parcursul perioadei de vegetație. Creșterea frecvenței udărilor și a cantității de apă la unitatea de suprafață se face concomitent cu apariția fructelor și a maturării acestora. Prașilele manuale și mecanice se efectuează superficial, cu scopul combaterii buruienilor și afânării stratului superior al solului, dar numai până când creșterile vegetative permit, astfel încât acestea să nu fie afectate. Palisarea culturii și dirijarea plantelor se face cu multă grijă, știindu
MOMORDICA CHARANTIA Castravetele amar by Costel Vînătoru () [Corola-publishinghouse/Science/1709_a_92282]
-
Această lucrare se repetă de 2 - 3 ori pe parcursul perioadei de vegetație, în funcție de starea solului și de gradul de îmburuienare al culturii. Executarea acestei lucrări se face cu mare atenție, fără a deranja sistemul radicular sau tulpina plantei. De regulă, prașilele se efectuează până la 10 - 15 cm distanță de plantă. Dirijarea factorilor de vegetație se face permanent, corelându-se atent cu fiecare fenofază a culturii. Regimul de lumină condiționează valorile celorlalți factori cu care se corelează direct. Cercetările noastre au scos la
MOMORDICA CHARANTIA Castravetele amar by Costel Vînătoru () [Corola-publishinghouse/Science/1709_a_92282]
-
primeau o adresă de la Plasă în care le erau comunicate cantitățile de brânză cu care puteau rămâne proprietarii de oi, în funcție de pământul pe care îl aveau în proprietate, astfel: pentru o falce (1,5 ha.) - 3 kg; pentru o falce prașilă - 4 kg. La acea vreme locuitorii comunei mai aveau, încă, 591 de oi. Spre exemplu, proprietarul Neculai Ciută care avea 30 de oi își putea opri pentru hrana proprie dar și pentru lucrările agricole cantitatea de 30 kg. de brânză
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
date în sub-arendă, sau în dijmă, pentru care acest arendaș le mai cerea și alte servicii: „...locuitorii care vor lua pământ de hrană îmi vor face în comptul (contul, n.a.) prețului (de 50 de lei/falcea, n.a.), câte 25 prăjini prașilă și 40 de prăjini seceră, iar restul îmi vor plăti în numerar”. Ca să ne facem o idee exactă asupra felului în care era exploatată fără milă munca țăranului român, am extras tot din declarația arendașului Gutman prețurile pe care le
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
exactă asupra felului în care era exploatată fără milă munca țăranului român, am extras tot din declarația arendașului Gutman prețurile pe care le plătea subarendașului sau dijmașului clăcaș pentru lucrările agricole citate mai sus: „...în loc de 0,50 lei prăjina de prașilă și 0,20 lei prăjina de seceră, le ofer 0,60 lei prăjina de prașilă și 0,25 lei de seceră”. Iată și calculul pentru cele 100 de prăjini pe care arendașul le acorda cu mare „larghețe” țăranului: dacă pentru
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
din declarația arendașului Gutman prețurile pe care le plătea subarendașului sau dijmașului clăcaș pentru lucrările agricole citate mai sus: „...în loc de 0,50 lei prăjina de prașilă și 0,20 lei prăjina de seceră, le ofer 0,60 lei prăjina de prașilă și 0,25 lei de seceră”. Iată și calculul pentru cele 100 de prăjini pe care arendașul le acorda cu mare „larghețe” țăranului: dacă pentru această suprafață de aprox. 1,8 ha. clăcașul trebuia să plătească 60 de lei, de
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
pentru cele 100 de prăjini pe care arendașul le acorda cu mare „larghețe” țăranului: dacă pentru această suprafață de aprox. 1,8 ha. clăcașul trebuia să plătească 60 de lei, de aici îi erau scăzute sumele rezultate din prestațiile de la prașilă, adică: 25 de prăjini X 0,60 lei/prăjina egal 15 lei și de la secere, adică: 40 de prăjini X 0,25 lei/prăjina egal 10 lei. Prin urmare, toamna, după culegerea recoltei de pe cele 100 de prăjini, familia subarendatoare
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
Iordache Baciu. Arendașul moșiei Buhăiești, Solomon Zalman, se dovedea a fi mai generos decât cei de dinaintea lui de vreme ce cerea numai 45 de lei/falcea pe „pământul de hrană” în loc de 60, iar muncile le plătea astfel: „...70 de bani prăjina de prașilă și 30 de bani cea de secere”. Prețurile pentru folosirea suhatului erau asemănătoare celorlalți. Aproape de Buhăiești era și moșia Bârzești ce pe atunci era arendată de către proprietarul Iamandi evreului Samoil Costiner. Acesta cerea pentru păscutul vitelor pe imașul său suma
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
falce și doi lei pentru o oaie. O facilitate importantă pe care acest arendaș o acorda sătenilor era aceea că chiar dacă o familie lua în dijmă mai mult de o falce-standard, prestația în muncă era aceeași adică „...20 de prăjini prașilă la popușoi și 30 prăjini seceră”. Prețurile fixate pentru diversele munci agricole erau următoarele: „...18 lei falcea de arătură; 5 lei falcea de grăpat; 56 de lei falcea de prașilă; 24 de lei falcea de coasă (...)”. Cam aceleași facilități și
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
falce-standard, prestația în muncă era aceeași adică „...20 de prăjini prașilă la popușoi și 30 prăjini seceră”. Prețurile fixate pentru diversele munci agricole erau următoarele: „...18 lei falcea de arătură; 5 lei falcea de grăpat; 56 de lei falcea de prașilă; 24 de lei falcea de coasă (...)”. Cam aceleași facilități și prețuri mai ofereau și: Constantin(os) Claudato(s) - proprietarul moșiei Brăhășoaia, Herșcu Nacht - alt arendaș la Buhăiești, Iancu Einham - arendaș al moșiei Codăiești, ș.a. Din alte părți soseau pe adresa
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
era o mare animație. Deodată se auzeau tălăngile și din pădure răsărea cireada. Fiecare vacă mergea la coliba stăpânului și știa că va fi mulsă. După ce mulsoarea era gata, să nu credeți că se termina totul. Deși fetele veneau de la prașilă sau de la fân, oboseala de la munca de peste zi trecea și Începea pe Înserate hârjoana. Laptele era pus la adăpost și Începeau incursiunile nocturne ale flăcăiandrilor (prașcăii), care se rătăceau la câte o colibă unde fata Își avea așternutul pe prici
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
copilul era integrat treptat în munca și preocupările familiei, fiind pregătit pentru timpul când va ajunge „gospodar la casa lui”, munca devenind, prin exemplu și exercițiu, un mijloc educativ de maximă importanță. Îmi amintesc de perioadele aglomerate ale muncilor agricole (prașila, seceratul, culesul etc.), când zorile zilei le întâmpinam pe ogor și întunericul înserării ne găsea tot acolo, încât casa și ograda le vedeam la lumina zilei doar duminica și de sărbători. Și totuși munca nu era privită ca o povară
Parfum de spini by VASILE FETESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91814_a_92973]
-
dacă se folosește la semănat sămânță neinfectată obținută din loturile semincere cu izolare spațială de minim 500 m. În loturile semincere se va semăna sămânță selecționată tratată cu Metoben 70 PU2 kg/t și se vor face numai erbicidări, fără prașile în timpul cărora s-ar putea răspândi patogenul. Se recomandă erbicidele Agil sau Dual. În timpul vegetației se vor aplica tratamente chimice cu unul din produsele: Alcupral 50 PU - 0,25%(2,5 kg/ha); Champion 50 WP -0,25 %; Funguram OH
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]