476 matches
-
decât toate și dacă focul arde și pietre și a zis, poate arde orice și a luat focul să-și facă cu el unelte de moarte. La început și-a făcut un pumnal, apoi o sabie cu două tăișuri, apoi praștia din care zvârlea pietre a răsucit-o într-o pușcă, în pușcă a pus o piatră topită ce putea să arunce moartea spre oricine într-o clipă. Cu cât punea laolată mai multe pietre topite cu atăt moartea devenea mai
TEORIA SUPRASTRUCTURILOR ( MODIFICATA) de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 1785 din 20 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/anghel_zamfir_dan_1448048887.html [Corola-blog/BlogPost/353271_a_354600]
-
eurosimbol al Creștinismului, al „civilizației Creștinismului“, Catedrala Notre Dame (de Paris): «În tremur viul mușcă frigul / Perfect, sperjurul din vitralii, / Iar lăcrimarea rupe digul / Când pe picioare speli canalii. // Cerșetor la lună prea umil, / Neștiind la care rug mă-nham, / Praștie din plânset de copil / Spărgând vitraliile Notre Dame, // Trăiam becisnic cu hamalii / Ruga sub vulcanii noroioși, / Abia mocnind înspre vitralii / Sparte chiar de sfinți cu ochii scoși.» (Vitralii sparte, p. 6). Verismul „cancerizării“ eurosimbolurilor de panou central-creștin, între care un
ION PACHIA-TATOMIRESCU, CRONICA „RESTANTĂ“: PENDULUL DIN CONSTELAŢIA LYRA ŞI BERLINA DE PE CĂILE VLĂSIILOR DE REPORTAJE ŞI INTERVIURI de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 2347 din 04 iunie 2017 by http://confluente.ro/ion_pachia_tatomirescu_1496567642.html [Corola-blog/BlogPost/370599_a_371928]
-
un «dulceag parfum de paragină» (p. 60 sq.), o punte în «pipa lui Mircea Eliade» (p. 65 sq.), «agonia puilor golași ai armoniei» (p. 67 sq.), o «proprietară de rană» (p. 74 sq.), «o dinamită plină de rouă» (p. 78), «praștia lui David» (p. 99 ), un «tun de cireș» (p. 107 sq.) - dar pentru „exerciții de tragere“ - și «mierea stricată din gușa mierlei» (p. 25), ori să audă «un cu-cu în istorie» (p. 22), să afle «cine-l vinde pe
ION PACHIA-TATOMIRESCU, CRONICA „RESTANTĂ“: PENDULUL DIN CONSTELAŢIA LYRA ŞI BERLINA DE PE CĂILE VLĂSIILOR DE REPORTAJE ŞI INTERVIURI de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 2347 din 04 iunie 2017 by http://confluente.ro/ion_pachia_tatomirescu_1496567642.html [Corola-blog/BlogPost/370599_a_371928]
-
cămeșoaie, rupându-le în bucăți, se încolăceau, se răsuceau, iar în urma încleștării lor zburau prin tot cerul flendurile vineții sau alburii. Viteazul Nor Alb apucă de plete un lungan cu armură plumburie, îl învârti de câteva ori ca pe o praștie și-l aruncă cu putere în mijlocul zdrențăroșilor vineții, rostogolindu-i unul peste altul, de zburau armurile de pe ei. Aceștia, când se dezmeticiră, încă buimaci, o luară la fugă, lăsând în urma lor cerul senin prin care zburau doar norii albi, care
MĂRŢIŞOR-19 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1519 din 27 februarie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1425060673.html [Corola-blog/BlogPost/367844_a_369173]
-
ne-au pârât la matale e nea Ilie al lu’ Cloță, nea Mitu al lu’ Baibarac și nea Jan al lu’ Găoază. Atunci ne-am gândit noi să ne răzbunăm pe ei. Eu am propus să le spargem geamurile cu praștia, Afaceristu’ a zis că să le vopsim porțile cu căcat iar Hapciurică a propus să le dăm foc cu cocteiluri Mototol... —Molotov, băi prostule! l-a întrerupt Hapciurică. —Taci, păduche! a intervenit Afaceristu’, lasă-l să spună, că zice bine
NATURĂ MOARTĂ... CU PROȘTI VII de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 1884 din 27 februarie 2016 by http://confluente.ro/nicolaie_dinca_1456568909.html [Corola-blog/BlogPost/367676_a_369005]
-
aceasta este cel mai mult ce poate avea un om de la viață! Cei care s-au îmbogățit cu ziua idealului sunt, mai întâi de toți, copiii. Atâtea păsări rănite se scutură de pene peste inocența copilăriei, azi, atâtea duzine de prăștii împroașcă în ei cu pietrele viciilor, încât, până când nu se face seară, trebuie să-i apărăm, ca să mai viseze frumos, departe de coșmarele lumii. Atât de frumos împlinește aceasta, în castelul său cu creneluri de cântece, maestra pe care cine
ANGELA GHEORGHIU. MUZICA, DULCE LINIŞTE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1108 din 12 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Angela_gheorghiu_muzica_dulc_aurel_v_zgheran_1389564387.html [Corola-blog/BlogPost/359896_a_361225]
-
cu picioarele-i lungi perfect epilate, și-i spuse gângurit: - Fata mea, vino mai târziu pe la mine să discutăm mai pe larg această idee... Apoi băli de plăcere și ciocni o cupă cu Bachus care era, ca de obicei, făcut praștie. Hera se învineți, dar cum era o mare doamnă nu spuse nimic. Doar gândi: băăă, numa’ pe pațachina asta n-a crăcit-o, pân’acu’ bese-n sac ăsta al meu! Ia, să iau eu niște măsuri! Privi într-un
UN OM INCREDIBIL DE NOROCOS de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1192 din 06 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Mihai_batog_bujenita_1396800330.html [Corola-blog/BlogPost/347752_a_349081]
-
sunt înfățișați luptând de obicei pe jos. Ei au o armă specifică -o sabie încovoiată - și un scut rotund. Unii poartă și spadă -lungă și dreaptă-, sau sabie scurtă, cu două tăișuri, asemenea celei romane. Sunt prezente și lăncile, sulițele, prăștii pentru aruncat pietre sau plumb. În sfârșit, unii sunt reprezentați cu topoare măciuci, ciomege, într-un cuvânt arme țărănești, așa cum vom întâlni și la români peste mai bine de un mileniu. Daci în luptă Drapelul dacilor (dracon) era în formă
Armata dacilor, o forță de temut - File de istorie () [Corola-website/Journalistic/102216_a_103508]
-
Acasa > Poeme > Antologie > PRIMA SPOVEDANIE Autor: Marius Robu Publicat în: Ediția nr. 1015 din 11 octombrie 2013 Toate Articolele Autorului Un copil își făcuse praștie Nimerea doar ferestre Care nu zboară O femeie gravidă se ducea Să omoare un câine Îi mâncase un miel S-a gândit la copil Și l-a omorât el Eu eram Ochii nevinovați ai câinelui bătrân Și orb. Fir-ar
PRIMA SPOVEDANIE de MARIUS ROBU în ediţia nr. 1015 din 11 octombrie 2013 by http://confluente.ro/Prima_spovedanie_marius_robu_1381478187.html [Corola-blog/BlogPost/352416_a_353745]
-
Și de lumină - Dupe-aia s-a dus la biserică Să se spovedească. Dar când a văzut el îngerii Cum zburau pe pereți S-a gândit să-i ochească. Părinte, Am drăcuit lumina, Am omorât un câine Și-am tras cu praștia În geamuri și în îngeri. 1 decembrie 2003 Volumul " Visul stejarului " http://mariusrobu.wordpress.com/ https://www.facebook.com/pages/Marius-Robu-Arhive-sentimentale/219171961569455 Referință Bibliografică: PRIMA SPOVEDANIE / Marius Robu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1015, Anul III, 11 octombrie 2013
PRIMA SPOVEDANIE de MARIUS ROBU în ediţia nr. 1015 din 11 octombrie 2013 by http://confluente.ro/Prima_spovedanie_marius_robu_1381478187.html [Corola-blog/BlogPost/352416_a_353745]
-
desprinse la capete. Îmi iau inima în dinți și pornim spre casă, traversând cât se poate de pașnic parcul din spatele blocului nostru. Înainte de a reuși să îmi dau seama, intrăm în raza de acțiune a unor băieți care trăgeau cu praștia în pereții garajelor. Deodată, Miță descrie artistic o voltă în aer și se prăbușește la picioarele mele, cu un răcnet spartan. Sângele țâșnește în jur, iar băieții cu praștiile o iau la fugă pe lângă bloc, făcându-se imediat nevăzuți. N-
MIŢĂ de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1519 din 27 februarie 2015 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1425044837.html [Corola-blog/BlogPost/367851_a_369180]
-
intrăm în raza de acțiune a unor băieți care trăgeau cu praștia în pereții garajelor. Deodată, Miță descrie artistic o voltă în aer și se prăbușește la picioarele mele, cu un răcnet spartan. Sângele țâșnește în jur, iar băieții cu praștiile o iau la fugă pe lângă bloc, făcându-se imediat nevăzuți. N-aș putea spune cum am ajuns la spital și nici când a apărut medicul de gardă. Îl văd doar că zâmbește în colțul gurii în timp ce mă salută, după care
MIŢĂ de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1519 din 27 februarie 2015 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1425044837.html [Corola-blog/BlogPost/367851_a_369180]
-
sau dacă nu este orb judecătorul care se uită la balanța), tocmai ei se opun propriilor lor eliberări din închisoare, alături de eliberatorii lor, ieșiți de acolo. Viață îl bate pe Caragiale. Pe alții, însă, care sunt spectatorii acestui tir de praștii cu nervii, îi bate rău de tot. • Dar faptul cel mai comic, fără îndoială, este altul: de ce nu rămâne fiecare penal, și liber, și cu agoniseala, întreagă, și nu prestează - pentru recuperarea prejudiciului comensurat cooperant, cu evaluatorii, în interesul spectatorilor
DIALOGURI CU ELISE (2) de LIVIU FLORIAN JIANU în ediţia nr. 1340 din 01 septembrie 2014 by http://confluente.ro/liviu_florian_jianu_1409568371.html [Corola-blog/BlogPost/376276_a_377605]
-
anterior capelei catolice a existat aici o altă biserică cu plan triconic, probabil ortodoxă, iar pe platoul central al cetății au fost scoase la iveală ateliere de confecționat material de război, vârfuri de lance, săgeți și proiectile de fier pentru praștie, zgură de fier ș.a. S-a găsit, de asemenea, un cuptor de pâine, urme de locuințe incendiate, ceramică smălțuită, diverse ustensile casnice și obiecte de cult24. Masivitatea zidurilor cetății, aspect neobișnuit pentru această zonă, înzestrarea sa cu trupe și armament
DR. MITE MĂNEANU, ŢARA ŞI CETATEA SEVERINULUI IN EVUL MEDIU(1) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 907 din 25 iunie 2013 by http://confluente.ro/Dr_mite_maneanu_tara_si_c_varvara_magdalena_maneanu_1372146880.html [Corola-blog/BlogPost/346005_a_347334]
-
cine să te-asculte de sulte, de insulte și de păreri oculte, cu-atâta complezență și false plecăciuni care se schimbă noaptea în vesele minciuni? iar tu vei fi silit pe toate să le-mprăștii cum zvârl' copiii pietrele din prăștii. și nu te crede nimeni, oglinzile crăpate la bursele de știri au cota jumătate, dulceți zaharisite și noime fără noimă că nici un șoim nu are un feminin cu șoimă acesta e minutul ascuns de adevăr pe care n-ai să
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/ion_untaru/canal [Corola-blog/BlogPost/376995_a_378324]
-
părdar cine să te vadă, cine să te-ascultede sulte, de insulte și de păreri oculte,cu-atâta complezență și false plecăciunicare se schimbă noaptea în vesele minciuni?iar tu vei fi silit pe toate să le-mprăștiicum zvârl' copiii pietrele din prăștii.și nu te crede nimeni, oglinzile crăpatela bursele de știri au cota jumătate,dulceți zaharisite și noime fără noimăcă nici un șoim nu are un feminin cu șoimăacesta e minutul ascuns de adevărpe care n-ai să-l iei vreodată în
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/ion_untaru/canal [Corola-blog/BlogPost/376995_a_378324]
-
-n lumea mică. în universul prea abstract. Căci am visat un orb din naștere, Și-am devenit un tact. M-am mâniat curând Căci prea târziu mi-am dat seama Că am tot. Și-am alunecat precum o piatră prin praștie într-o strâmtoare fierbândă. Colindând și remușcând o obligație de-a pururi pură de-a pururi prea înaltă. Explicăm prea des neînțelegerea, și-al nostru gen ne-mpiedică să răspândim un gând refugiu și neluminat. Încorporat de-a lui idee
O ZI FĂRĂ MÂINE (POEME) de ANNE MARIE FIERARU în ediţia nr. 758 din 27 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Anne_marie_fieraru_o_zi_fara_maine_anne_marie_fieraru_1359351862.html [Corola-blog/BlogPost/364851_a_366180]
-
în alt context, unul consultativ spre exemplu, deciziile ar putea fi atât de mult întârziate încât devin nu numai inutilizabile ci și dezastroase, avându-se în vedere dinamica evenimentelor. În consecință, în orice formă de război, de la cel dus cu praștii și pietre, până la cel purtat în spațiul cosmic, este nevoie de un om învestit cu puterea de a lua decizii responsabile pe baza informațiilor și a argumentelor factice. Numai că, aceste decizii, implică viețile altor oameni, de cele mai multe ori, în afara
MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 347 din 13 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Mihai_batog_bujenita_0.html [Corola-blog/BlogPost/369418_a_370747]
-
la soare,/ Să-i mângâi petala ieșită din floare.” ( „Pomul speranței”) . Gingășia, umorul sunt caracteristice întoarcerii în timpul inocenței, copilăriei, nu neapărat liniștită, dar trăită efervecent, în aduceri aminte emoționante, topite în pagini de un fel de „autobiografie literară” („ Barza”, „Burcuș”„,Praștia”, „La spânzit”, „Sacul țiganului”, etc.”). Comuniunea cu natura e prezentă, e încărcată de emoție în „Alunul sufletului meu”, iar iubirea „adolescentină” în „Învăț...meserie”, „Dacă trișezi, viața nu te iartă!”. Școala, etape și întâmplări din diferitele perioade ale devenirii autorului
NOTE DE LECTURĂ: „FĂRĂ VOIA MEA…” DE MIRCEA GORDAN de LUCIA ELENA LOCUSTEANU în ediţia nr. 1826 din 31 decembrie 2015 by http://confluente.ro/lucia_elena_locusteanu_1451545363.html [Corola-blog/BlogPost/365871_a_367200]
-
imaginarul tradițional, cu variații de la o categorie folclorică la alta. Sinonime ale acestei cingători, ce încorseta mijlocul și făcea zvelt trupul, numit, în unele părți ale țării brâu, au umplut cu semnificații vocabularul limbii române, spunându-i-se când șerpar, praștie, tisău, chingă (în zonele Banatului și ale Olteniei), când chimir. Ultima denumire datând deodată cu nemurirea, adică din sanscrită kemer, cu același sens pe care îl are și astăzi în portul nostru bărbătesc. Bărbatul din Apuseni e mândru când își
BRÂUL DIN PORTUL BĂRBĂTESC AL MOŢILOR, SEMN ŞI ÎNSEMN AL VIEŢII DUPĂ MOARTE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1624 din 12 iunie 2015 by http://confluente.ro/stefan_lucian_muresanu_1434139569.html [Corola-blog/BlogPost/348532_a_349861]
-
fost tot singuri, am încercat noi să mai salvăm câte ceva din onoare. Am crezut că nu are rost să... -Adică, cum n-are ? ne-a privit ea crunt în timp ce aduna cioburile singurei noastre vaze de cristal în care trăsese cu praștia unul dintre dragii nepoței... Și, în ultimă instanță, ce este o vază ?, ne-am întrebat noi. Și am răspuns școlărește: vaza este un obiect din casa omului care poate deveni incomod în anumite situații tot trebuind să-l deplasezi de
NEAMURI DE DECEMBRIE, PROZĂ DE DUMITRU HURUBĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 364 din 30 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Neamuri_de_decembrie_proza_de_dumitru_huruba.html [Corola-blog/BlogPost/351093_a_352422]
-
Și nu mai vreau să știu pân-la sfârșit, Cine-a iubit frumos, cine-a greșit... Iar lumea n-o să știe niciodată De ce nu pot mai mult femei să cânt. ........................... Liniștea-i acum deplină Și-a-nnoptat. De mult nu mai trag cu praștia-n vrăbii. Numai dorul mai colindă... Totuși este trist pe lume. *ÎI ROG SĂ MĂ IERTE PENTRU PLAGIAT (și pentru unele schimbări ale semnelor de puctuație), ÎN ORDINEA VERSURILOR, PE URMĂTORII POEȚI: Poporul român - Miorița, Alecsandri, Labiș, Eminescu, V.Voiculescu
PARTEA A II-A de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 1976 din 29 mai 2016 by http://confluente.ro/florin_t_roman_1464539994.html [Corola-blog/BlogPost/385085_a_386414]
-
de deziluzii Presară zorii roșii Aromele-n fâneață Și cântă iar cocoșii O nouă dimineață Mă simt o partitură Cu note în culori Din care vin și fură Necunoscuți, comori Ci iarăși mă împrăștii Aproape clandestin Când trag copii cu prăștii În cioburi de destin. Referință Bibliografică: Mă simt o partitură / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 258, Anul I, 15 septembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Ion Untaru : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului
MĂ SIMT O PARTITURĂ de ION UNTARU în ediţia nr. 258 din 15 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Ma_simt_o_partitura.html [Corola-blog/BlogPost/364594_a_365923]
-
cu româna, limba mea nativă. El se uită mirat la mine. Credea că româna e de origine ... slavă”. Turismul înseamnă și amintire, reamintire. Vizitarea unui muzeu în Nicaragua întoarce gândul în trecut: „Printre armele vechi ale băștinașilor am văzut și ... prăștii! Cum ne jucam noi copiii la Bălcești, și trăgeam cu ele în ciori, sau ne hârțoiam de-a războiul între noi”. Am zice că se poate pleca de acasă pentru a călători spre sine. Călătoria aduce elemente de cunoaștere ținând
Florentin Smarandache: „Vizitez şi învăţ”, de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/florentin-smarandache-vizitez-si-invat-de-stefan-vladutescu/ [Corola-blog/BlogPost/339532_a_340861]
-
Orțan, băiat fundamental trist, și-a făcut mai întâi nume de epigramist. De la epigramă la poemul liric, saltul este interregn, de la nume la renume, de la nimfă la fluture, sau, ca să ne întoarcem un pic la sat, ca de la piatra din praștia lui David, pentru Goliat, la glonțul predestinat.” Antologia de cultură, literatură și artă „În bătaia peniței”, Galați, apărută sub oblăduirea Anei Cristina Popescu, Adrian Popescu, Simona Petronela Mîțu și Ion Turnea ne propune materiale publicate în cele patru numere ale
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/indemn-spre-lectura/ [Corola-blog/BlogPost/93980_a_95272]