468 matches
-
Vezi? Ce zici? Eu am glumit, iar dumeatale vrei să mă omori? Ai auzit de Gherla? Da' de Poarta Al-bă? Eu o să scap cu viață șiiii..., da', ca să-ți demonstrez că sunt un domn intelectual, ți-oi da mere cu praștia, peste gardul pușcăriei... Parmenia începuse să tremure... - Și ce vrei să fac acum? - Nimic, leliță, absolut nimic. Nimic, fin'că ești o doamnă făinuță și... Auzi? Vii cu mine la un "pepsi" și povestim... Ce naiba? Arăt mai rău decât bărbatu
Posibilul amant al bunicii Parmenia... by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/8079_a_9404]
-
din partea cuiva, darmite din partea Bărzăunului! Foarte nervos se repezi spre acesta, îl prinse de guler și începu să-l scuture cu putere: Mie-mi spui așa, bă harpacică?... O faci pe deșteptul cu mine? Tu, bă?... Că-ți fac nasul praștie! Iote-te, dom'le, unde ședea cunoscătorul! Nu cumva ai visat tu de ce-i zice așa? Bărzăunul se smulse din strînsoarea lui Vlad și, de la distanță de cîțiva pași, pentru a împiedica o eventuală prindere, răspunse, dar cu un glas
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
deschide ochii, privește În jur și spune-mi ce vezi. Bulevardul Unirii pe care ai copilărit, copacii În care te-ai cățărat râzând cu bucuria inocenței nu mai sunt. Casa În care trăiau frații Holeră, cei șapte, care trăgeau cu praștia În voi, băieții de la bloc, parcă presimțind că apariția voastră le amenința viitorul, nu mai este nici ea, au demolat-o ca să construiască alte blocuri, În care vor locui copii mai favorizați În felul acesta decât ei. Cine știe unde au ajuns
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]
-
cu mândri bronzosâni, Unde, prin stepe și porumb roșcat, Mai trăiesc focuri fumegoase Și șatre de țigani; Eu, Dovid-Ari ben-Meir, Care, adolescent, îi cântase furiosului Saul, Cel care Revoltaților feciori ai Israelului Le dăduse steaua-n șase colțuri; Eu, Duvid-Ari, Praștia căruia stoarse Blestemul din clipa morții lui Goliat, - Celui, la poalele căruia munții tremurau, - La vatra voastră venii cântecele să vi le învăț, Dar cât de curând Pe-al meu vi-l voi cânta. Țin minte totul: Pustiurile Canaanului, Nisipurile
Din poezia avangardei ruse David KNUT (1900 - 1955) by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/8738_a_10063]
-
vechi s-au păstrat (a trage la măsea), altele au ieșit din uz (a lua luleaua neamțului). O serie lexicală bogată este alcătuită din adjectivele și mai ales substantivele cu valoare adverbială, de intensificatori: beat mort, beat turtă, criță, clește, praștie, cui, clei, cocă, cleampă, mangă etc. Multe se pot construi direct cu verbul a fi (a fi praștie, a fi mangă) sau cu participiul făcut: făcut praf, pulbere, arșice, borhot etc. Nu toate sunt transparente; cele mai multe par să indice superlativul
Cuvintele beției by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8939_a_10264]
-
serie lexicală bogată este alcătuită din adjectivele și mai ales substantivele cu valoare adverbială, de intensificatori: beat mort, beat turtă, criță, clește, praștie, cui, clei, cocă, cleampă, mangă etc. Multe se pot construi direct cu verbul a fi (a fi praștie, a fi mangă) sau cu participiul făcut: făcut praf, pulbere, arșice, borhot etc. Nu toate sunt transparente; cele mai multe par să indice superlativul stării de beție fie printr-un prototip al durității (criță "oțel"), fie - mai des - printr-o imagine a
Cuvintele beției by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8939_a_10264]
-
materiile umaniste. Bineînțeles că nu putea să mă supravegheze tot timpul, căci eram destul de neastâmpărat, obișnuindu mă să plec de acasă fără să-i spun, stând uitat la râul Moldova sau Moldovița la pescuit, în pădure la vânat păsări cu praștia sau cu arcul cu săgeți, sau la fotbal, unde eram titular în echipa de pitici și mai apoi de juniori a comunei. În afară de mine, avea grijă și de Ilinca, bunica cea bătrână, care, după 80 de ani, stătea mai mult
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
depindea toamna la recoltat de mușchii mai mult sau mai puțin antrenați ai elevilor din clasele mari, studenților, soldaților, persoanelor în vârstă și țiganilor, în lipsa utilajelor performante. Odată cu venirea primăverii, ne pregăteam de vânătoare de păsări și animale mici, cu: praștia, arcul cu săgeți, arbaleta, sulița, toporișca îbărdița) și cuțitul vânătoresc, arme pe care le foloseam și în războaiele locale, adevărate confruntări sângeroase între cele două Parohii, de Sus și de Jos. O întâmplare nefericită s-a petrecut, într-o primăvară
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
aceea era vânat din belșug pe câmp sau în pădure: pisici sălbatice, vulpi, jderi, șobolani, dihori, șerpi veninoși îvipere) și păsări răpitoare de pradă îulii), iar eu împreună cu Lala confecționam arme de vânătoare: arcuri cu săgeți, arbalete, sulițe, cuțite și praștii. Arcurile erau lucrate cu migală, dintr-un băț gros de alun despicat în patru și opărit cu uncrop, pentru a-i mări elasticitatea, sau din rama oțelită de coasă uzată, iar săgețile din lemn de brad cu fibrele drepte și
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
de ce mai porți hainele astea atât de ponosite? Scapă de ele cât mai curând - te pun Într-o lumină rea!...” Am simțit un sfredel În inimă și un cutremur puternic sub tălpi. Cu obrajii În flăcări, am părăsit ca din praștie mica noastră cancelarie (mi se părea, dintr-o dată, că toată lumea se uită la mine). M-am dus Întins acasă, deși urma să țin o cuvântare (era ianuarie). De-atunci, le țin Închise În șifonier, pe un raft numai al lor
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
slăbuț apăru cu un aer visător, cu un chiștoc de Kent uitat în colțul buzelor. Întrebă distrat: "Care merge la doctoru' Gherasim?" "Tu care crezi, băi, spafanache?", îl luă la refec hiperactivul Radu. "Domnul cu mâna sau cel cu nasul praștie? Vorbești să n-adormi, Grigore." "Domnu' cu nasu', haidi, bre, sus în scaun!", face molcom brancardierul. Doctorul Gherasim se uita la niște radiografii. Grigore îl parcă pe nea Vasile în fața patului de examinare și părăsi încăperea fără niciun cuvânt. Medicul
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
făcea curte doicii sale; eu Însă rămâneam credincios obsesiei mele, care din când În când Îmi oferea din depărtare străfulgerări de-o clipă. La capătul unui lung coridor, atârnat de clanța ultimei uși, am găsit un slip subțire ca o praștie, străveziu ca o perdea, enigmatic ca o integramă goală-goluță, fără să aibă măcar o literă completată. Am deschis ușa și m-am avântat, cu brațele Înainte. În locul mult-așteptatei moliciuni de stirpe slavă, m-am pomenit Însă pipăind contururile beznei, Înfășurat
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
ai făcut-o. Nici măcar ostilitatea bine-cunoscută a românilor nu mai funcționează în cazul tău, ca dovadă că a fost unul cu totul ieșit din tipare. În situația asta și gestul puștiului care ți-a scos ochiul luîndu-te la țintă cu praștia pare izolat și condamnabil, deși n-a fost decît o mișcare perfect rațională și justificată, menită să ajute la elucidarea enigmei legate de tine. Altfel cum ar fi aflat cei interesați adevărul despre cum s-a metamorfozat Potaie de-a
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
două țâțe și o pizdă - și cu mustață, dar cine sunt eu ca să fac, la o adică, mofturi? Asta mi-am tot imaginat... Și asta-mi sugerează ce am de făcut. O să uit că pumnul care mi-o tot face praștie e al lui Bubbles - o să-mi imaginez că-i chiar al meu! Așa că mă holbez fix la tavanul întunecat și, în loc să mă amăgesc că dau la buci, ca de fiecare dată când fac laba, încerc să-mi închipui că dau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
stau perfect întinse în afară. Amândouă mâinile-i sunt încleștate pe bara de protecție ferecată în poala ei. Ruinele civilizației occidentale, crenelurile, turnurile și hornurile își iau zborul din părul Monei. O piatră de ghicit trece pe lângă noi ca din praștie. Helen o urmărește cu privirea și zice: — Cred că Mona a pus mâna pe vraja de zburat. Pagerul îmi sună din nou. Același număr de la care mă sunase și ofițerul de poliție. Încă un mântuitor care mi-a luat urma
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
Și într-o miercuri, când campionatul era întrerupt, iar în Severin nu-și mai amintea nimeni de cupă, fiindcă Rapidu bătuse Știința în finală și patruzeci de zile nu e bine să-i tulburi pe morți, Fane mi-a împrumutat praștia lui. Și a zis că nu pot să nimeresc Pobeda. Și Pobeda nu mai stătea de-a latul, pentru că eu nu eram sus, în camera mare sau în camera mică, ci eram jos, pe pământul ca o bătătură, într-un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
că a fost cutremur și n-a fost furia djinilor abătută peste Drumul Taberei. Pe urmă am dibuit cu lumânări ce fusese bufnitura mare dintre bufniturile mici, fusese televizorul, căruia îi plesnise ecranul ca un parbriz de Pobeda țintit cu praștia. Înainte de-a adormi, mama mi-a povestit cum dintr-o ciupercă cu picățele albe ieșeau o groază de pitici, care fugeau printre floricele și printre firele de iarbă din poieniță și țipau fericiți, la fel ca oamenii de afară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
cât un sat, cu 10 etaje, 6 scări și 264 de apartamente. În timpul șantierului, s-au dat lupte grele între armatele din D-uri, pentru cucerirea fundațiilor. Ne făceam redute din bolovani și bulgări de pământ, ne înarmam cu bâte, praștii, țevi cu cornete, buzdugane, sulițe, scuturi și scări de asalt. Ne băteam ca chiorii. Seara, când părăseam groapa plină de cofraje și mustăți de fier-beton, echipe de cercetași se strecurau în spatele liniilor inamice și distrugeau cazematele la adăpostul întunericului. Diminețile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
mijloc sau dacă plăvanul ăla, Damaschin, trăgea de acordeon prin careu, se încingea un chef pe cinste, cu strigături. Câteodată însă, cântăreții erau obosiți, fiindcă erau și ei băieți tineri, iar duminică dimineața urma după sâmbătă noaptea, când se făceau praștie, pulbere, mangă sau pilaf pe la tot felul de nunți, botezuri, chermeze, onomastici și cârciumi. Atunci era jale. Jale mare. Mii de bărbați, cei mai mulți tuciurii (mai tuciurii decât plăvanul ăla, Damaschin, care avea pielea de cacao), se simțeau deodată înșelați de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
altă parte. Cu o unghie ruptă, sub vârful căreia era o crustă de ulei de motor, arătă spre marginea cromată a geamului și îmbinarea ei cu breteaua supraîntinsă a sutienului tinerei femei. Dintr-un capriciu fotografic, acestea două formau o praștie de metal și nailon, din care părea să iasă singur, în gura mea, sfârcul distorsionat. Pe chipul lui Vaughan nu se citea nici o expresie. Pustule infantile îi lăsaseră un arhipelag de ciupituri pe gât. Dinspre jeanșii lui albi se ridica
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
de unde-ați venit”, cânt popește și-i mai feștelesc, alabala „să vă...”, înc-o dată, fleoșc, dar n-ajută, acum sunt tot mai mulți, se bulucesc, se crapă planșeul la bloc, a căzut peretele de la bucătărie, lansez dintr-un fel de praștie căpățâni de usturoi, nu știu de unde le-am luat. Poc, o nimeresc pe tanti Agripina-n frunte, se clatină și cade, se transformă într-o pușculiță de bani, poc, îl mai țintesc și pe-un fost căpitan de cursă lungă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
zacă undeva pe la Giurgiu, în păpușoi... - Ți se cam duce... - Ți... Poate-s io neam de traistă, merinos de-acasă, nu-s rafinat, n-am putut... am plecat ca din pușcă, m-am cărat la „Corso” și m-am făcut praștie, dup-aceea la „Unirea”, să văd dansatoarele. Da’ nici alea nu erau, le arvunise prefectu’ pentr-o chermeză cu ștabi de la UE. Am băut în dușmănie, am lăsat și ceasul amanet, așa cred, sau l-am pierdut, am borât, am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
un moralist”. Am fost 1.254. Și 9C. Și 12C. Sunt un idiot care-și lipește cu prenadez, când e să iasă în lume, moțul. Ar trebui să fac curățenie. L-am nimerit pe Zagan cu o piatră trasă cu praștia. Nu știu de unde a apărut, încercam să țintesc nucul. De fapt, asta ne speria pe toți, îl vedeai dintr-odată lângă tine și te lua de gușă, ți-o răsucea între degete, te străfulgera durerea. - De ce mi-ați crestat bostanii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
să sosească fetița și băiețelul din Rusia. Adevărata problemă e că ea n-ajunge să vadă niciodată o puștoaică cu codițe și pistrui dacă n-a fost futută de cineva. Fiecare zvăpăiat, fiecare domnișoarac de copil în salopetă, cu o praștie în buzunarul de la spate, Cora îi întâlnește doar fiindcă au fost obligați s-o sugă. Fiecare zâmbet cu strungăreață e doar o mască aici. Fiecare genunchi înverzit de iarbă e un indiciu. Fiecare vânătaie, un reper. Pentru fiecare semn cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
ce-și potriveau vocile, realizară că glasurile lor, împreună, sunau fantastic. Timbrul lui grav și acordurile înalte ale vocii ei calde se armonizau impecabil. Începură să cânte o melodie a grupului "Poesis". "Odată, am ucis o vrabie. Am tras cu praștia în ea și-am lovit-o. Pe urmă, o zi și-o noapte întreagă, Am tot plâns-o și am tot jelit-o! Nu m-a bătut mama, nu m-a certat. În mână țineam o bucată de pâine. <Degeaba
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]