39,397 matches
-
putem a nu releva că cenzura la care e supus are un detestabil specific antimaghiar. Într-atît a decăzut național-comunismul, încît purtătorul său de cuvînt, dl. M. Ungheanu, nu ezită a așterne atari rînduri de ieftin comeraj xenofob: "Țăranca din Apuseni practică în poemul lui Jebeleanu un internaționalism de cea mai tipică factură kominternistă: mai presus de dușmănia națională e clasa! În temeiul acelorași teze kominternisto-rolleriste, Eugen Jebeleanu ține să ni-l arate pe Avram Iancu, conștient de greșeală: " Se gîndește Iancu
Un nou A.C. Cuza by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15347_a_16672]
-
anchetă a Convorbirilor literare din februarie, dl Popa îl denunță pe Caragiale. În stilul lui Caion și cu argumentele lui Davidescu, dl Popa murdărește comemorarea marelui scriitor în cea mai pură manieră național-comunistă pe care Securitatea anilor '70-'80 o practica fără scrupule. Nu opiniile critice, defavorabile lui Caragiale, ne șochează în răspunsurile dlui Popa la cele patru întrebări din revista ieșeană. E dreptul d-sale să creadă, de pildă, că autorul Momentelor este unul "de divertisment, de consum" și să
Critică literară și denunț by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15384_a_16709]
-
milenară a Bizanțului, dar și din proprie experiență, echilibrează autoritarismul cu "munca în echipă". În virtutea aceluiași egalitarism creștin - toți sînt robii lui Hristos, deci vorbele Domnului pot veni din orice gură - domnul trebuie să asculte cu atenție orice sfat. Acțiunea practică pune mereu accentul pe "manipularea" cu răbdare, abilitate și descreție a oamenilor - importantă este mai ales deținerea controlului psihologic al celor din jur: el să cunoască gîndurile slugilor, ale căror acțiuni vor fi astfel previzibile, pe când supușii să nu afle
Fantoma părintelui ucis by Manuela Tănăsescu () [Corola-journal/Journalistic/15425_a_16750]
-
contextele formației și nu pare din cale-afară de receptivă la somațiile și la presiunile momentului. Mai întîi, în ciuda tentației multor tineri artiști de a abandona expresiile tradiționale în beneficiul celor neconvenționale, fie pentru insolitul experienței, fie din rațiuni mult mai practice care țin de șansele nemijlocite ale susținerii și ale promovării, Mirela Dimcea a rămas fără echivoc în spațiul picturii de șevalet. în al doilea rînd, deși este absolventă a Filosofiei, cu tot ce comportă acest lucru, de la modelarea gîndirii și
O revoluție de catifea by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15434_a_16759]
-
doar despre subiect este însă vorba în fraza de mai sus, ci și despre un destin. Oricine citește prezentarea autorului de pe coperta a patra are un rezumat de-o pagină al volumului. Cum sub titlu nu este consemnat - așa cum se practică îndeobște - că avem de-a face cu un roman, volumul se dovedește cu atât mai greu de clasificat. "Roman autobiografic", îl numește autorul. Fără a-i cunoaște prea bine viața, impresia mea este că Urmărirea rămâne mai degrabă o biografie
Roman sau autobiografie? by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15443_a_16768]
-
călătorit la Moscova de vreo patru ori) și a fost considerat scriitorul emblematic al epocii lui Adenauer. Antiburghezia era doar reacția de respingere la înțepenire, scleroză, formă goală, totul atât de evident și de dezolant. Admirator al stilului hemingwayan, Böll practica aproape aceeași formulă: rece, seacă, anticalofilă. Este un roman despre clovni, însă umorul nu există, nici măcar în varianta lui neagră. E mai curând un fel de zâmbet spart, ridicarea din umeri în fața nimicului, a nonsensului. Lumea este pentru Böll și
Clovnii by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/15445_a_16770]
-
aceeași. Fostul colaborator al revistei 22, de unde a trebuit să plece după ce i-a adus acuzații insultătoare, fără dovezi, lui Andrei Pleșu, recurge și el la etichetări (H.-R. Patapievici ar fi "reacționar") și la minimalizări stupefiante, de genul celor practicate pe timpul lui Gheorghe Gheorghiu-Dej de Sorin Toma sau Nicolae Moraru: "îl citesc pe Patapievici... Toată cartea este o înșiruire când de banalități, când de interpretări de o inadecvare totală asezonate cu o mulțime de metaforizări simandicoase." în plus, Gabriel Andreescu
Poliție culturală by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15512_a_16837]
-
filozofie la Patapievici și, chiar dacă nu sînt de acord cu el (mai ales cînd adoptă un prematur complex de superioritate și lasă să se înțeleagă că nu se poate filosofa decît într-un singur fel, întîmplător acela pe care îl practică el), trebuie să admit că el face un efort de analiză dinăuntrul unei specialități. Dar n-aș putea să-i atribui lui Gabriel Andreescu o specialitate și o performanță dinăuntrul căreia să judece performanța lui Horia Patapievici. Ironia soartei face
"Să recuperăm obiceiul de a nu fi de acord cu cineva fără a-i dori Dispariția" by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/15476_a_16801]
-
Dumnezeu e o formă de subdezvoltare mentală, de primitivism... Aceeași reținere era și în comunism, cine vorbea de Dumnezeu era periculos, "mistic" etc. E foarte curioasă această întîlnire neașteptată între ateismul militant de dinainte de 1989 și ateismul luminat care se practică azi. Firește, fiecare e liber, mai mult, aș spune chiar că e obligat să aibă cu Dumnezeu relația autentică pe care o poate avea, fie ea de respingere sau de asumare. Dar ideea că cineva care invocă numele lui Dumnezeu
"Să recuperăm obiceiul de a nu fi de acord cu cineva fără a-i dori Dispariția" by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/15476_a_16801]
-
festinului sînt suficiente motive pentru vorbe drăgălașe. Arta de a trăi înseamnă și aceea de a mînca, de a ști cît și cum, de ce are nevoie trupul pentru a se bucura, dar și ochiul în jocurile estetice pe care le practică. În Franța sau în Japonia, aceasta este o știință fabuloasă care îți ia mințile. Iată că de o vreme încoace, Radu Anton Roman, șugubăț și năstrușnic în formulări, încearcă să ne inițieze în rafinamentele gastronomiei, să ne trezească simțurile, să
Actualitatea by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15521_a_16846]
-
toate zilele). Precum și tentația epicului în sine, adică plonjarea, consolatoare, "într-o altă ordine, mai practică, a lumii" (Dialog final). Poetul decupează secvența din real, cu o foarfecă avînd ascuțișuri suprarealiste, în conformitate cu tentația către hiperrealism a unor avangardiști care au practicat cu sete reportajul. Proza groasă nu e decît o odihnă, programată, de acuitatea revelației lirice, așadar o subtilitate: "Într-o seară i-am întîlnit aproape pe toți. Se-ntorceau/ de la o înmormîntare, erau prăfuiți, șifonați și sufereau/ mai ales de
Poetul ex-centric by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15552_a_16877]
-
către critica de întîmpinare nu. Nu știu cum de m-a dus viața aici, nu știu cum de-am ajuns, după '90, cronicar săptămînal, nu știu nici de ce nu mi-am dat doctoratul pînă la 48 de ani. Adevărul e că toată viața am practicat ceea ce se cheamă - un om cu darul formulei, ca Pleșu, i-ar zice - surfingul existențial. M-am lăsat în voia valului. M-am răsfățat dintotdeauna. Am lăsat să văd ce face viața din mine - unde mă duce. Una peste alta
DAN C. MIHĂILESCU "Toată viața am avut obsesia non-alinierii" by Cristina Poenaru () [Corola-journal/Journalistic/15500_a_16825]
-
nu din vina optzeciștilor prozatorii generației lui Breban și-au consumat energiile aiurea: „Dintr-o teamă exagerată de represiune și sub pretextul înviorător al salvării culturii, scriitorii noștri - noi cu toții, de fapt - au sacrificat marile adevăruri ale ființei și au practicat o artă infantilă, lipsită de îndrăzneală, spirituală, îngăduitoare și onestă, cum ar fi spus Gombrowicz ș...ț înălțând, cu sau fără voie imaginea comunismului în general, amplificându-i puterea și legitimând-o" (p. 401) În ecuația întrevăzută de critic, mă
Creșterile și descreșterile prozei sub comunism by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/14398_a_15723]
-
de himere, așa cum e el perceput și acceptat de semeni. Care, și ei, la rîndul lor, sînt avizi, de ce nu? de bizarerii ce să-i mai scoată din marasmul zilnic. Trebuie să constat - revenind la vecinul meu - că omul nu practică gluma nici la paharul de vorbă, la care atît de sistematic ține, încrîncenarea de la masa libației transferîndu-se, cu aceeași hachiță, dincoace, în artă, unde măcar, ideal, confruntării i-ar sta bine în lumină azurie, de eden terestru. Dacă n-ar
Dacă nu-ți plac, te gîtui! by Val Gheorghiu () [Corola-journal/Journalistic/14419_a_15744]
-
șagă humuleșteană. Soiul acesta de orgoliu nemăsurat are și el motivația lui, nu? Dacă e produs de insul care se zbate în marginile insignifiantului, atunci chiar și bruma de haz jucat e penibilă, de nu chiar tristă. Dacă însă e practicată de un Dali - autorecomandîndu-se, pe drept cuvînt, geniu - spectacolul are pe lîngă procentul ridicat de farsă histrionică scontata grandoare. Una pigmentînd, din loc în loc, o istorie a artei, care, fără acest ingredient, ar fi doar diacronie plictisitoare. În altă tonalitate
Dacă nu-ți plac, te gîtui! by Val Gheorghiu () [Corola-journal/Journalistic/14419_a_15744]
-
pe alocuri patetic despre inutilitatea actului critic în atît de bezmetica noastră perioadă de tranziție. în chip firesc articolul se încheia cu anunțarea intenției autorului de a renunța la cronica literară, o specie publicistică foarte solicitantă pentru cel care o practică, dar aflată, la vremea respectivă, ca și acum, într-un evident deficit de cititori. Exagerînd puțin se poate spune că, în general, cronicarul literar al perioadei de tranziție a ajuns în situația (fericită?) de a-și cunoaște pe nume toți
Contrafort pentru plăcerea textului by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14399_a_15724]
-
slab, având În vedere calitățile În primul rând sufletești, deoarece din punct de vedere fizic e clar că femeile sunt ceea ce sunt. Astăzi lucrurile au evoluat enorm. Femeile au Înaintat pe scara valorilor intelectuale, pe liniile profesiunilor pe care le practică și datorită legislațiilor socio-economice și politice, sunt În măsură săși desfășoare calitățile sau defectele la lumina zilei. Nu mai putem vorbi de femei slabe, deoarece ele nu mai sunt decât Într-o mică măsură prin comparație cu ce au fost
Prefață. In: Editura Destine Literare by Eugen de Panciu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_336]
-
acolo, îi zice neamț") l-a apucat "o jale de să ferească Dumnezeu". Cu trecerea anilor, a constatat că obiceiul se răspândește "precum se întinde și năvălirea în gloată a streinilor de alt neam în orașele noastre". Că obiceiul era practicat de cei înstăriți, era cumva de înțeles pentru P. Ispirescu, dar pericolul cel mare îl vedea în faptul că obiceiul cobora între cei mulți. Petre Ispirescu nu face economie de comparații infamante pentru a exorciza obiceiul venetic: "eu îl văz
Tradiții - Pomul de Crăciun by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/14424_a_15749]
-
În funcție de fluctuațiile prețului vieții. - Nu aveți impresia că un soi de suprarealism, exacerbat, îl îndepărtează de carte pe cititorul obișnuit? - Nu numai impresia, ci și convingerea cea mai profundă, și anume că un scriitor, mai ales umorist, e bine să "practice" concomitent, mai multe stiluri literare. Astfel va obține cititori din toate taberele. Ce, eu n-am făcut suprarealism, când am scris poemul trăsnit Balada pasagerului... de care am amintit mai înainte? - Cum se numește cartea scrisă de dumneavoastră, la care
Vlad Mușatescu: "Nenorocirea-i că prea m-am avut bine cu mai toți criticii literari de vază..." by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/14440_a_15765]
-
transformă în discuții formidabile, în șanse de a ne cunoaște, de a ne redescoperi, de a înțelege că, totuși, avem nevoie unii de ceilalți, de competiție, dialog și confruntare de idei, de verificarea receptării tipului de discurs pe care îl practicăm. Ceea ce uităm, din ce în ce mai des, este chiar faptul că unanimitatea în domeniul artei poate fi ceva alarmant, că am scăpat de directive și de ideologii, că exprimarea în libertate presupune o enormă responsabilitate și asumarea ei, că un punct de vedere
Spectacole și spectacole by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14476_a_15801]
-
jungla presei literare de azi, (deși mi se pare derizoriu, asta nu e junglă, doar, cel mult, un crâng). Ei bine, trecând peste răutățile absolut gratuite, textul e foarte bun ca pamflet, ar merge la Cațavencu, dar cei de acolo practică un umor mai calm și mai detașat, fără subtexte personale. Citez, spre comparație: "...primul pas ce trebuie făcut aspirând la nivelurile cele mai aerisite popularității, este să penetrați o gașcă '80'90. Fiecare revistă literară se sprijină pe o gașcă
Literatură și alte nebunii by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/14514_a_15839]
-
o mai grăitoare dovadă de consecventă nici că puteam primi din partea sa. Retipărirea acestor texte, menționează autorul în cuvântul premegător, a fost făcută fără "cosmetizări", acest lucru însemnând că vom afla în paginile cărții o evoluție organică a stilului critic practicat de autor în decursul celor aproape treizeci de ani care s-au scurs de la redactarea primului său studiu, Caragiale - Universul comic. Odată ce marile teme au fost stabilite, iar personajele, clasificate în funcție de tipologie, domnul Ștefan Cazimir revine periodic asupra unor aspecte
Caragiale - "Jurnal" exegetic by Irina Marin () [Corola-journal/Journalistic/14593_a_15918]
-
ci umplut de materie estetică densă, conducînd la viziunea unei lumi fără îndoială abjecte, deformate, mincinoase, o mundus adversus, salvată însă expresiv, prin mijloacele artei. Ardoarea nimicirii se reconfigurează precum o reconversie în forma-i intrinsecă. Ca în estetica urîtului, practicată de marii maeștri ai picturii, de la măștile oribil crispate ale lui Bosch și Breugel la monstruozitățile senine ale lui Dali, Arghezi propune un substitut al Creației primordiale printr-un soi de demiurgie secundă, provocator-compensatoare. Miracolului inițial i se dă replica
Pamfletul arghezian (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14596_a_15921]
-
obișnuit cu experimentul literar se așteaptă inevitabil la niște versuri prin care autorul, în căutare de nou și de mai nou, să dizolve canoanele poetice. Nu acest lucru va găsi, însă, în volumul Marinei Dumitrescu, intitulat cuminte Caiet roman. Autoarea practică o poezie de notație intimistă care reactualizează linia tradiționalistă a liricii interbelice, în special prin accentul pe care îl pune pe dihotomia trup-suflet și prin filonul religios care o străbate. Astfel, întâlnim aici o atmosferă senină, apolinică, în care visele
Feminitate tihnită by Irina Marin () [Corola-journal/Journalistic/14618_a_15943]
-
lector la Gallimard unde, din 1976 și pînă în 1994, cînd își dă demisia, ocupă funcția înaltă de responsabil editorial. Între timp, scrie și publică mult - romane, eseuri, povești, librete de operă și scenarii. Devine tată, divorțează, suferă de depresii. Practică muzica de cameră ca violonist și violoncelist. Inițiază un Festival internațional de operă și teatru baroc la Versailles. Colaborează cu Alain Corneau la realizarea a două ecranizări după romanele sale. Foarte cultivat, pasionat de antichitatea greacă și latină, de vechea
Premiile toamnei franceze by Adriana Bittel () [Corola-journal/Journalistic/14611_a_15936]