106 matches
-
să renunțe 177. Ca și "adevărul", valorile precum "libertatea" sau "dreptatea" sunt, așadar, rezultatele unui acord pe care membrii unei comunități îl au în privința a ceea ce este bine, util pentru ei. Întrucât consider că se poate identifica, la nivelul concepției pragmatiste, intenția de a depăși atât concepția obiectivistă, cât și pe cea relativistă asupra ideologiei, este necesar să observăm atât aspectele în care viziunea lui Rorty se apropie de cele două, cât și cele care presupun distanțarea de ele. Într-o
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
a sensurilor adevărului în funcție de contextul în care acesta e justificat. Cu privire la această ultimă considerație, se vădește din nou importanța pe care Rorty o acordă sensului etico-utilitarist al adevărului. Potrivit gânditorului, eliberată fiind de considerațiile de ordin metafizic sau epistemologic, concepția pragmatistă menține totuși diferența dintre științele naturii și cele sociale, dar nu în baza unui criteriu de obiectivitate sau a unor metode riguroase pe care primele le-ar deține și ultimele nu, ci în baza unui grad mai ridicat al acordului
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
este prezent mai rar. În plus, în cazul primelor, avem de-a face cu demersuri ce urmăresc predicția și controlul, pe când, în cazul științelor sociale, așa ceva nu ar fi de dorit. Ceea ce s-ar putea obiecta la adresa delimitării unei concepții pragmatiste asupra ideologiei ar putea fi, la modul cel mai simplu și eficient, faptul că Richard Rorty nu menționează, decât în treacăt, conceptul de ideologie. Pare că avem de-a face cu o "condamnare" a acestuia, prin punerea sa la zid
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
perioadei contemporane. Mai mult decât atât, cred că încercarea sa de a explica "politic" modul în care "(...) ar trebui să concepem relația noastră cu tradiția filosofică occidentală"180 îl determină să admită, fie și implicit, prezența ideologiei în "vocabularul" concepției pragmatiste. Această conjectură este întărită, în opinia mea, de cel puțin trei argumente care se regăsesc în demersul gânditorului american. Este vorba, în primul rând, despre ceea ce aș numi "argumentul dezbaterii publice". Potrivit concepției lui Rorty, aceasta implică "cel mai larg
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
interesul nostru de a ne îmbunătăți instituțiile, aranjamentele, practicile și valorile și deci de propria noastră credință despre ceea ce este binele comunitar. Ceea ce trebuie accentuat e faptul că Rorty nu neagă, ci chiar afirmă ideea că poziția etnocentrică proprie concepției pragmatiste urmărește să justifice obiceiurile specifice vieții intelectuale, sociale și politice occidentale 188. Dar nu poate face acest lucru altfel decât printr-o modalitate ideologică, chiar dacă, în demersul său, conceptul de "ideologie" nu este asumat în chip explicit. Iar devoalarea situației
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
bine coexistă ajunge să sfârșească în "suferință, deziluzie și eșec"194. În aceste condiții, apreciez că, deși e foarte probabil ca intenția lui Rorty să fie aceea de a redescrie semnificația conceptului de utopie, de a-i oferi, în vocabularul pragmatist, un sens "interesant", făcându-l să desemneze mai mult decât o "himeră", un astfel de demers nu face ca ceea ce el descrie să și existe. Este ceea ce face, doar pe de altă parte ca încercarea de a construi pe baze
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
legitimarea intereselor comunității prezente și prin integrarea neforțată a membrilor acesteia într-o societate în care ei își pot defini singuri "binele". Chiar neutilizând, decât pasager, conceptul de ideologie, dar lăsându-i simțită prezența implicită, Rorty îl "pozi-tivează", astfel încât concepția pragmatistă asupra ideologiei se apropie foarte mult de concepția pozitivă dezvoltată din perspectivă socio-culturală de Ricoeur. Mai mult, aș sugera că, în cadrul concepției pragmatiste, ideologia creează nu doar condiții de legitimare a intereselor comunității și de integrare a membrilor acesteia, ci
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
neutilizând, decât pasager, conceptul de ideologie, dar lăsându-i simțită prezența implicită, Rorty îl "pozi-tivează", astfel încât concepția pragmatistă asupra ideologiei se apropie foarte mult de concepția pozitivă dezvoltată din perspectivă socio-culturală de Ricoeur. Mai mult, aș sugera că, în cadrul concepției pragmatiste, ideologia creează nu doar condiții de legitimare a intereselor comunității și de integrare a membrilor acesteia, ci și condiții de posibilitate pentru cunoaștere, în sensul pe care i-l acordă Rorty, atunci când spune că, "(...) pentru pragmatist "cunoașterea" este, asemeni "adevărului
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
sugera că, în cadrul concepției pragmatiste, ideologia creează nu doar condiții de legitimare a intereselor comunității și de integrare a membrilor acesteia, ci și condiții de posibilitate pentru cunoaștere, în sensul pe care i-l acordă Rorty, atunci când spune că, "(...) pentru pragmatist "cunoașterea" este, asemeni "adevărului", doar un compliment făcut credințelor pe care noi le considerăm atât de bine justificate încât, pentru moment, nu mai e necesară o justificare suplimentară. După părerea lui, o cercetare a naturii cunoașterii nu poate fi decât
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
230 comunism, 17, 214, 257, 258 comunitate, 12, 68, 71, 74, 79, 84, 90, 94, 95, 96, 99, 101, 103-105, 141, 151, 161, 164, 166, 213, 227, 259, 278, 281, 291, 293, 295, 299, 301, 305, 308, 310, 311 concepția pragmatistă, 74, 92 concepția relaționist-relativistă, 74, 83 concepție obiectivistă, 74 conservatorism, 132, 157, 170, 188, 192, 214, 224, 248 constructivism, 182 context, 10, 17, 23, 24, 28, 36, 58, 69, 74, 78, 79, 81, 83, 84, 86, 92, 95, 102, 107
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
cele implicate de cunoaștere, obiectivitate și adevăr în demersul științific, încercând să demonstrez că este una reprezentativă pentru această concepție, e de presupus că "rortyenii" ar putea invoca dezinteresul gânditorului american față de problema ideologiei și, prin urmare, inexistența unei concepții pragmatiste cu privire la aceste concept. Într-adevăr, en passant, Rorty amintește de "inutilitatea" noțiunii de ideologie (Richard Rorty, "Contingența unei comunități liberale", în Contingență, ironie și solidaritate, Editura All, București, 1998, p. 115, nota 15) și de dificultatea de a da "un
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
umane, reale și posibile. Nu putem găsi un cârlig care să ne ridice deasupra simplei coerențe simplului acord la ceva precum "corespondența cu realitatea așa cum este ea în sine"" (Idem, p. 103). 176 Rorty susține că, din punct de vedere pragmatist, "nu va exista nicio activitate ca aceea de a supune alegerii valori concurente, pentru a vedea care dintre ele sunt moralmente privilegiate. Întrucât ți-ar fi imposibil să te ridici deasupra limbajului, culturii, instituțiilor și practicilor, le-ai adoptat și
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
unifice publicul și privatul și ne mulțumim să tratăm cerințele autocreației și solidarității umane ca fiind în mod egal valide, dar pururi incomensurabile" (ed. cit., p. 28). 178 Din acest punct de vedere, Rorty este neechivoc atunci când subliniază că, "pentru pragmatiști, dorința de obiectivitate nu este dorința de a scăpa de limitările propriei comunități, ci doar dorința unui cât mai larg acord intersubiectiv posibil, dorința de a extinde referința lui "noi" cât se poate de departe" (Richard Rorty, "Solidaritate sau obiectivitate
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
filosofice 1, Editura Univers, București, 2000, pp. 102-103). 186 Richard Rorty, "Solidaritate sau obiectivitate?", în Obiectivitate, relativism și adevăr. Eseuri filosofice 1, ed. cit., pp. 77-78. 187 În această chestiune, poziția filosofului american este aceea că, "din punct de vedere pragmatist, a spune că s-ar putea ca credințele noastre raționale să nu fie adevărate, înseamnă pur și simplu a spune că s-ar putea ca cineva să vină cu o idee mai bună. Înseamnă a spune că există întotdeauna loc
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
persoană ieșită din comun. Însă, pe lângă livada lui miniaturală și sacră, avea și alte ciudățenii personale. Cea mai stranie era fascinația lui pentru filosofie. Ea ocupa cam trei sferturi din lecturile sale, majoritatea alese din marii filosofi germani și din pragmatiștii americani. Celălalt sfert era poezie, Însă din nou aproape exclusiv versuri romantice nemțești sau franțuzești, foarte rar englezești. Probabil că știa pe de rost o sumedenie de poezii de-ale lui Mörike, Droste-Hülshoff sau poeziile de tinerețe ale lui Goethe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1911_a_3236]
-
că adevărul e un cuvînt fără acoperire în realitate. Iar Rorty, fidel crezului pragmatic conform căruia orice poate fi adevărat cu condiția ca mai întîi să fie util, ridică plictisit din umeri: "După modelul filozofilor așa-ziși Ťpostmoderniť și al pragmatiștilor în rîndul cărora țin să mă situez, putem considera drept neglijabile problemele tradiționale ale metafizicii și ale epistemologiei, dat fiind că nu au nici o utilitate socială. Și aceasta nu pentru că ar fi lipsite de sens sau pentru că s-ar întemeia
Spinosul și inutilul adevăr by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8694_a_10019]
-
a metaforei în demersul de conceptualizare a realității. Ca orice altă întreprindere umană, și lucrarea de față, prin asumpțiile sale teoretice, procedurile sale metodologice și concluziile sale epistemice, intră sub incidența inescapabilului principiu al failibilității (Peirce, 1931). Pe urmele filosofului pragmatist american, K. Popper a făcut o profesiune de credință din ideea failibilității cunoașterii umane, arătând că erorile și limitările rațiunii sunt un dat inexorabil al condiției umane. Limitările nu sunt străine nici lucrării de față, cele mai multe datorându-se perimetrului extrem de
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
său cu privire la relația dintre ideologie, societate și politică. Este vorba despre concepția negativă, despre concepția neutră și despre concepția pozitivă asupra ideologiei. Există, evident, și o perspectivă epistemologică asupra ideologiei (ce include, la rându-i, trei concepții: obiectivistă, relaționist-relativistă și pragmatistă), dar nu voi insista aici asupra ei16. a) Concepția negativă asupra ideologiei În rândul teoreticienilor sociali și politici, există un acord unanim cu privire la faptul că această înțelegere a conceptului de ideologie reprezintă o moștenire recuperată pe urmele gândirii marxiste 17
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
O abordare teoretico-politică (Iași: Editura Institutul European, 2009), 157. 5 Teun A. van Dijk, Ideology. A Multidisciplinary Approach (London: Sage Publications, 1998), 11. 6 Am încercat o sistematizare analitică a concepțiilor proprii perspectivei epistemologice cea obiectivistă, cea relativist-relaționistă și cea pragmatistă și, respectiv, perspectivei teoretico-politice și sociale cea negativă, cea neutră și cea pozitivă în Daniel Șandru, Reinventarea, 48-116. 7 Steve Fuller, The New Sociological Imagination (London: Sage Publications, 2006), 22. 8 Cornelius Castoriadis, The Imaginary Institution of Society (Cambridge, MA
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
Lucian Blaga, Valică Mihuleac • Apărarea Europei, Raoul Girardet (coord.) • Cetatea lui Platon, Sorin Bocancea • Cetatea sub blocada ideii, Viorel Cernica • Dilthey sau despre păcatul originar al filozofiei, Radu Gabriel Pârvu • Discursul filosofic postmodern, Camelia Grădinaru • Discursul puterii, Constantin Sălăvăstru • Estetică pragmatista. Artă în stare vie, Richard M. Shusterman • Filosofia artei, Florence Begel • Filosofie românească interbelică, Viorel Cernica • Formele elementare ale dialecticii, Jean Piaget • Înțelegerea filosofiei, Yves Cattin • Introducere în filosofia minții, Teodor Negru • Istoria NATO, Jiři Fidler, Petr Mareš • Jean Calvin
Immanuel Kant: poezie și cunoaștere by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
POSTMODERNISM ȘI PRAGMATISM Europenii au împrumutat de la americani ideologia postmodernismului și, în virtutea acesteia, și-au croit o Constituție ateistă, ignorând că America nici nu se gândește să-și schimbe Constituția, care nu este postmodernistă. America a rămas, în esența ei, pragmatistă, pe când postmodernismul n-a fost decât un vânt al modei. Cât privește România, o impresie pe care vor s-o lase optzeciștii e că s-au sincronizat cu postmodernismul de factură anglo-saxonă, preponderent cu cel american. Ceva adevăr este aici
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
lucrurile și periclitează (prin sofistica diferanței) avantajele câștigate prin cercetările lui Darwin, prin filosofia lui Nietzsche, a lui Wittgenstein sau Dewey. El găsește trei răspunsuri la modul cum să ne raportăm la filosofia occidentală tradițională: husserlian ("scientist"), heideggerian ("poetic") și pragmatist ("politic"). Evident că preferă ultima soluție, dar într-o coabitare cu scientismul 166. Neopragmatismul lui Rorty preia linia kantiană a fenomenologiei, trecută prin pozitivism și pragmatism. Adevărul ființei, ca și la Heidegger, e identificabil în Dasein, căci Sein înseamnă antiteza
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
care primează, efectul teoretic, cognitiv fiind de cele mai multe ori doar un adjuvant. Acest accent pe „utilitatea”, pe efectul practic, în cazul enunțurilor performative, se explică și prin faptul că Austin, părintele termenului performativ, era însuflețit de un spirit pragmatic sau pragmatist. Dovada clară a acestei afirmații fiind faptul că volumul intitulat How to do things with words este obiectivarea publicistă a unor conferințe ținute de autor la Harvard, în 1955, sub numele de William James Lectures. Scopul fundamental al lui Austin
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
să renunțe la orice fel de principii morale în justificarea democrației - este una greșită 42. Pe de altă parte însă, proiectul poate fi descris ca fiind, cel puțin parțial, și unul metaetic, de vreme ce el asumă o poziție metaetică de tip pragmatist. Iar metaetica este, la urma urmei, alături de filosofia morală normativă, o ramură a filosofiei morale. Despre justificarea moralismului De ce consider că moralismul reprezintă o metodologie la care filosofia politică este justificată să recurgă? Există o versiune lungă și una scurtă
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
Political Theory, Social Science, and Real Politics", în Political Theory: Methods and Approaches, (ed.). David Leopold și Marc Stears, Oxford University Press, Oxford, 2008, pp. 49-69. Talisse, Robert B., Democracy After Liberalism: Pragmatism and Deliberative Politics, Routledge, New York, 2005. A Pragmatist Philosophy of Democracy, Routledge, New York, 2007. --. Democracy and Moral Conflict, Cambridge University Press, Cambridge, 2009. Taylor, Craig, Moralism: A Study of a Vice, Acumen, Durham, 2012. Taylor, Robert, Reconstructing Rawls: The Kantian Foundations of Justice as Fairness, University Park, Pennsylvania
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]