802 matches
-
Chiar prezența termenului sau a familiei sale de cuvinte constituie un mod de a circumscrie o arie tematică și ea este introdusă de alte generații de regizori și de filme cu Balkanisateur/ Valkanizater al lui Sotiris Goritsas, Balkan Rules/ Balkanska pravila (1997) al lui Darko Bajic, Balkan Perestroika/ Balkanska perestrojka (1990) semnat de Vuk Babić, Branko Baletić cu Balkan Express, Balkan Roulette/ Balkanski rulet (2005) al lui Nedeljko, seria croată de filme Balkan Inc. (2006) în regia lui Bostjan Vrhovec, Bal-
Cu Orient Expressul prin Balcania by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/4955_a_6280]
-
lumii temelie se mișcă, se clătește, Vechile-i instituții se șterg, s-au ruginit; Un duh fierbe în lume, și omul ce gândește Aleargă către tine, căci vremea a sosit! Ici umbre de noroade le vezi ocârmuite De umbra unor pravili călcate, siluite De alte mai mici umbre, neînsemnați pitici. Oricare sentimente înalte, generoase, Ne par ca niște basne de povestit, frumoase, Și tot entuziasmul izvor de idei mici. Politica adâncă stă în fanfaronadă, Și știința vieții în egoism cumplit; De-
Ce așteptați de la anul 2012? by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/4962_a_6287]
-
probabil, din turcă) sunt mult mai solide decât o ipotetică derivare interjecțională. Termenul turcesc pisik este astăzi considerat dialectal sau învechit, ceea ce nu contrazice o influență în stadiul mai vechi al limbii române. Cuvântul pisică e atestat în română în Pravila de la Govora (1640) și apare în Biblia de la București (1688): „târâtoarele ce se târăsc pre pământ, pisica și șoarecile”. În Lexiconul de la Buda (1825), cele mai multe sensuri și expresii sunt grupate la termenul mâță, dar este înregistrat și pisică. De altfel
Despre pisică by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5874_a_7199]
-
iubite odinioară?... Rânjetul voios al lui C. prezentând condoleanțe... Trebuie să vrea, să dorească și Dumnezeu să ia legătura cu tine, spunea răposatul doctor C. Daniel, psihanalistul lăsându-se psihanalizat de bunăvoie... Opera scuză nebunia. M. Foucault în Istoria nebuniei. Pravila lui Matei Basarab, care le dădea voie țiganilor să fure - o pâine, un sac - nu cu carul. Toleranță de răzlețiți, de populație care a dus greul vieții, justificând acest drept, contrar populațiilor omogene... Sincronicitatea. Kurt Young. Evenimentele sunt gata constituite
Amprente (II) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/5799_a_7124]
-
Petre Pandrea le gîndise în cadrul monografiei dedicate sculptorului din Gorj. Celelalte două, dată fiind inadecvarea lor la spiritul epocii, nu aveau să mai apară vreodată, abia de curînd fiica lui Pandrea publicîndu-le la Editura Vremea în formă completă (vol. 2: Pravila de la Craiova; vol. 3: Amicii și inamicii). Cunoscîndu-l îndeaproape pe sculptor la Paris (între 1927 și 1939) și fiind martorul calomniilor la care era supus, în Pandrea a crescut imboldul de a-i apăra posteritatea. Dar, dincolo de controversele iscate de
Cititorul de dicționare by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5649_a_6974]
-
cărți nu au fost descoperite nici astăzi: un roman istoric, plasat în atmosfera pașoptistă, pentru care scrisese o prefață (p. 156-160) și încerca să-l sensibilizeze pe Alexandru Balaci pentru a-l publica (p. 142-155), și un volum cu titlul Pravila de la Craiova, contractat în 1966 la Editura Tineretului (p. 208). Am fost destul de surprins să aflu că Petre Pandrea a primit dreptul de a scrie în detenție: "Romanul istoric a fost gândit și scris în pușcărie, în atmosfera de dezastru
Anecdotica pamfletară by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10763_a_12088]
-
Un veac de aur și de înflorire, Cultură, arte, călători vestiți, Crestează pe răboj, spre nemurire și scoală iar voevozii adormiți... Ce multă bogăție-n slove strânsă ! Ce manuscrise, probe și sigilii ! Poporu’ își șterge grabnic fața plânsă, Alcătuind noi pravile - concilii... PLAI șI GRAI CÂNTAT DIN LEAGĂN Când doinește mama puiul, Zboară-n văile albastre, Cerne-n creste înzăpezite Gândul tău de înălțare Către culmi ce n-au mai fost... Te cinstesc cu prețul vieții și nețărmurit te apăr, TU
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
dacă nu unicat, se găsesc acte purtând grele sigilii semnate de domni ca Ion Vodă cel Cumplit, Duca Vodă sau de mari boieri, ca Miron Costin. împătimitul colecționar bibliofil achiziționase o altă serie de rarități: Biblia lui Șerban Cantacuzino (1688), Pravila lui Vasile Lupu (1646), Psaltirea în versuri a lui Dosoftei (1683), opere ale lui Dimitrie Cantemir, printre care Descrierea Moldovei (1771) ș.a. Simona Cioculescu ne dezvăluie un veritabil tezaur cultural-literar, care odată va trebui să fie expus. Să trecem acum
Edite și inedite by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/10829_a_12154]
-
miez de august s-a pornit spre locul cu pricina, Mănăstirea Plăviceni din județul Teleorman. Erau acolo oseminte fără cap, claviculă și câteva coaste. Cert este că aici, Mihai, pe atunci ban al Craiovei, avea pământuri, întrucât sunt atestate de ’’Pravila lui Mihai Vodă Turcitul’’ la 1588. După asasinarea domnitorului-unificator al Țărilor Române la 19 august 1601, Doamna Stanca, neavând unde să fugă, va ajunge la Plăviceni. Unde e posibil să-și fi aranjat o chilie, ca lăcaș de rugăciune și
SCRISOARE DE LA NEICA NIMENI de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1399 din 30 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383930_a_385259]
-
scule, literă și clișee. În tipografiile de la Câmpulung, Govora, Dealu și Târgoviștes-au tipărit în limba slavă cărțile de cult, și nu numai, pentru ca să poată fi folosite în întreaga țară, în timp ce în limba română vedeau lumina tiparului scrieri de drept canonic (Pravila de la Govora) sau de drept canonic și laic (Îndreptarea legii, Târgoviște, 1652), potrivit istoricului Mircea Tomescu. Prima carte Despre ajutorul și implicarea lui Petru Movilă în reînființare tiparniței muntene, mărturisește însuși Matei Basarab în Prefața Molitfelnicului, prima carte tipărită la
SFÂNTUL IERARH PETRU MOVILĂ de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1086 din 21 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/383147_a_384476]
-
zile de robotă, deoarece se pornea de la ideea că pământul este făcut [de Dumnezeu!] pentru hrana tuturor și oricine îl poate folosi, dacă-l găsește nelucrat, dând a zecea parte din roada câmpului. Cea mai veche legiuire scrisă din Moldova, Pravila lui Vasile Lupu, arată că „să nu se ia mai mult de a zecea” parte din produse de către proprietar de la țăranul așezat pe moșie, fără să vorbească de zile de clacă. șăranul așezat pe moșia domnească, mănăstirească sau răzășească avea
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Comună raionul Zeletin - 1950; comună raionul Bacău în 1952 Comună județul Bacău - 1968, include Balaia, Brad și Mărăști Societatea românească a străbătut un drum lung de la domnia bunului plac, a arbitrariului, la domnia legii. În epoca medievală, pe lângă legile scrise - pravile -, raporturile dintre membrii societății erau reglementate de norme și cutume care alcătuiau dreptul nescris, „dreptul românesc” (Jusă Valahicum), care, în secolul al XIX-lea a pătrunsă și în dreptul scrisă (Codul lui Caragea). Dintotdeauna, puterea în stat a fost preocupată de
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
că, înclinînd privirea Acolo, jos, pe crusta de caldarâm și lut, Zărirăm două umbre unite: contopirea Sălbatecă, informă, a marelui Sărut. Păreau a nu cunoaște nici piedici nici osândă. Zăgazuri pământene n-aveau... Alt Demiurg Le stăpânea, desigur, cu-o pravilă mai blândă Făptura lor ciudată și vecinicul amurg. O, simplă înfrățire, pătrunderea lor oarbă!... - Când, când, interioarele mări vor izbuti Ca ele să se-mbine, ca ele să se soarbă? Când învelită-n caldul sărut, te vei topi? O, spune
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
biacintii, Cartea Crailor la fila cea mai turbure-o deschid: Acoló, ca de cutremur, saltă slova mateină Sub lucrarea Corcodușei, aspra floare de maidan. În vis mut gabrovenimea cumpănește în ruină, Zveltă, surla Judecății, lasă-o umbră pe cadran. * - Dreaptă pravilă, dar zumzet de vestiri răsăritene, Ființa noastră se clădește cu scriptura ta, Matei! Prim și ultim Caragiali, ca o holdă de antene Te alegem viu din vântul despletitelor idei. Iată, arsă-n aur roșu și-n a smalțului rigoare, Slava
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
față de patriarhul Iustin și nu l-au interesat treptele înalte ale ierarhiei bisericești. Mai presus de a fi egumen, arhimandrit sau episcop, a fost tot timpul un adevărat călugăr. Până ca boala să-l răpună, programul său era după tipicul pravilei călugărești. Când se petreceau întâmplări nu tocmai plăcute, Vlădica Gherasim zicea că trebuie să le ducem toate cu răbdare și cu credință. Când cineva greșea, îl pomenea pe Mitropolitul Sebastian Rusan al Moldovei și Sucevei, care spunea: „Nu puteți voi
EPISCOPUL GHERASIM PUTNEANUL... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 340 din 06 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364545_a_365874]
-
în uz pe teritoriul țării noastre: cea laică, exprimată prin Noul Cod Civil și cea bisericească reglementată prin toate prevederile canonice. Ceea ce le este comun este legislația bizantină aplicată încă din vechime pe teritoriul țării noastre și regăsită în vechile pravile. S-ar putea crede că odată ce logodna civilă este reglementată de noul Cod Civil, alături de aceasta trebuie să se oficieze și logodna bisericească, ca o completare, ca o îmbinare sau ca o desăvârșire a celei civile. Trebuie să precizăm că
DESPRE FAMILIA CREŞTINĂ DIN PERSPECTIVĂ CANONICĂ ŞI JURIDICĂ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 385 din 20 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361399_a_362728]
-
trăirilor cunună/ Să preamărească pământescul rai// Sublima dăruire cu tandrețe/ Reverberează-n clipocit de râu/ Luceferii dau stelelor binețe/ Când sunt culese spicele de grâu// De amirat iubirea fără stavili/ Pe un pământ pierdut în infinit/ De admirat gândirea fără pravili/ Ce-nfruntă secolul dezlănțuit”. (De admirat). În viziunea lui Virgil Ciucă, lumea este iadul, care „se hrănește cu toteme”, condusă de „imbecilii generali” și de șarlatani care „Au vândut brazde de ogor”, pe câtă vreme „Destinele nu sfârșesc singulare,/ Căci au ecou
POEMELE SURGHIUNULUI SUFLETESC de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 2176 din 15 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368389_a_369718]
-
cîinele ciobănesc carpatin, șură, fânar și grajd, pentru codrenii Sătmarului, pădurenii Hunedoarei și gugulanii Banatului, pentru Simion Mehedinți, Constantin Ionescu-Târgoviște, Ștefan Mihăilescu-Brăila și Ilarion Ionescu-Galați, Pentru Moș Crăciun și Moș Nicolae, Nicopole, Codrii Cosminului și Șelimbăr, pentru Diploma leopoldină și Pravila de la Govora, Mărioara Murărescu și Dumitru Prunariu, pentru Poiana Brașov, Mărginimea Sibiului și pentru perioada fanariotă, pentru Madrigal și Song, pentru profunzimea cuvântul „vlah”, Biblia lui Șerban Cantacuzino și Supplex Libellus Valachorum, pentru ramurile de salcie de la Florii, pentru tinerii
RUGĂCIUNE DE MULŢUMIRE de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 1903 din 17 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368464_a_369793]
-
capelă, cât și la căpătâiul bolnavilor. Îndemna enoriașii să aducă din puținul lor pentru spital, adunând mulți tineri în biserică și în diferitele acțiuni caritabile pe care le întreprindea. Ținea mult ca oamenii să se roage, să respecte datinile și pravilele, să se împărtășească din tainele iubirii lui Dumnezeu, insistând asupra efectului mântuitor, purificator al Sfintei Liturghii - întăritoare și păstrătoare a identității noastre creștine. A știut să reaprindă scânteia de lumină ce sălășluia și în sufletul cel mai deznădăjduit. Cu blândețea
PĂRINTELE CONSTANTIN VOICESCU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 251 din 08 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367311_a_368640]
-
Magnum Romaniae. În acest caz, putem considera că Lomii armeni au fost și ei sclavi în robia denumită ȚIGĂNIE în Țările Române. Hașdeu spune că în secolul XIII o colonie de armeni au înființat orașul Argeș(5). Tot Hașdeu citează Pravila de la Govora (anul 1640) în care este interzis (6) creștinilor ortodocși de a mânca cu armenii care sunt procleți (anatemizați). B.P. Hașdeu mărturisește (7) că deseori numele de Armeanca se dădea femeilor țigănci. Motivul ar fi că armenii sunt eretici
ISTORIA ȚIGANILOR LOM DIN ARMENIA de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2167 din 06 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367484_a_368813]
-
numai la Liturghie, ci și la Utrenie și la Vecernie, îi urmărea pe studenții teologi care cântau la strană și de multe ori îi îndrepta atunci când greșeau. Contemporanii știau că era un om al rugăciunii, în fiecare dimineață își făcea pravila lui călugărească, respecta cu strictețe toate posturile rânduite de Biserică. A murit la 16-28 iunie anul 1873 și, potrivit dorinței sale testamentare, a fost înmormântat lângă biserica mare din Rășinari, unde el slujise de multe ori, "fără pompă, fără muzică
DESPRE MITROPOLITUL ANDREI SAGUNA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366925_a_368254]
-
cu duhul și cât este cu putință unui mirean, modelul sihaștrilor. Mă gândesc, îndeosebi, la acel strălucit voievod muntean care a fost Neagoe Basarab, despre care se spune că, sub grijile domniei, trăia rugăciunea isihastă, rugăciunea minții. De altfel, după pravile, aceasta este calea împăratească a trăirii ortodoxe. Alții își călesc duhul însingurării evadând, la vreme potrivită, în locuri de meditare, rugăciune și sihăstrie. Unii au dobândit-o fulgerător. Alții au agonisit-o mult mai anevoie. Greutatea cea mare este, înainte de
DESPRE PARINTELE BENEDICT GHIUŞ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366838_a_368167]
-
H interzice vechea lege are spunea că dacă un moldovean ia o țigancă de nevastă rămâne rob. Cununiile religioase sunt oprite. „Iar de se vor cununa prin greșală și prin neștiință, îndată ce se vor afla să se despartă, căci și pravila Constandin Armenopol cartea 4, titlul 12 fila 341, hotărăște așa: De se va dovedi după facerea nunții, că unul din casnici este rob, se despărțește nunta îndată, ca și cănd s`ar fi întămplat moarte. Preotul care s-ar încumeta
ȚIGĂNCILE SCLAVE CĂSĂTORITE RELIGIOS CU BOIERII ROMÂNI? VASILE CEL MARE AȘA LEGIFERA ÎN CANONUL 42 ACUM 1700 DE ANI! de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2160 din 29 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367482_a_368811]
-
la acestă aședare, ce s`au făcut cu sfatu de obștie, așa amu socotitu că este cu cale a se ținea și a se păzi de cătră toți, care fiindu pentru odihna și îndestularea dreptății tutroru, să rămăie ca o pravilă statornică și nestrămutată. Iaru hotărărea cea desăvârșitu rămăne la înalta înțelepciune a măriei tale. 1875 Septemvrie 12 Ai înălțimii tale cătră Dumnedeu smeriți rugători: Gavril Mitropolitu Moldovei, Leon EpiscopU Romanului, Iacob Episcopu Hușului. Egumenii: a Trei Erarhilor, u Dobrovățului, a
ȚIGĂNCILE SCLAVE CĂSĂTORITE RELIGIOS CU BOIERII ROMÂNI? VASILE CEL MARE AȘA LEGIFERA ÎN CANONUL 42 ACUM 1700 DE ANI! de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2160 din 29 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367482_a_368811]
-
Acasă > Poezie > Amprente > RĂNILE LUMII Autor: Emilia Amăriei Publicat în: Ediția nr. 2112 din 12 octombrie 2016 Toate Articolele Autorului Risipitori de cuvinte, opriți-vă pravila pentru sănătatea pământului e roasa de molii toaca bisericii sparge ferestrele timpului fie o zi nu s-a întâmplat fie o secundă s-a suprapus peste ultima sută de ani.. ..ceva nu pușcă în cartea prezentului cărți măsluite la un
RĂNILE LUMII de EMILIA AMARIEI în ediţia nr. 2112 din 12 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368720_a_370049]