120 matches
-
competenței adecvate diferiților factori interni (motivația, afectivitatea, atitudinea ș.a.). Așadar, conceptul de metodă trebuie definit acum în termeni de procese implicate și nu atât de căi de rezolvare, ci de acțiuni, procese, care să fie cât mai eficiente, în sens praxiologic. Scopul este de a putea vedea dacă sunt aplicabile în diferite contexte, situații, dacă sunt adecvat definite normele pedagogice de respectat, în a delimita nivelul complexității contextului de aplicare. Însă prin raportare la definirea generală a competențelor, cea metodologică, privind
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
diferitelor aspecte practice ale educației, indiferent de abordare metodologică, cu alte metaparadigme ale științei educației: a complexității, a integrativității, a reflecției și interpretării, a acțiunii-cercetare, a identității. Sau corelează cu macroparadigme ale metodologiei ei (dezvoltate în acest demers): a abordării praxiologice, a alternanței, a priorității formării competențelor, a centrării pe învățarea educatului, a priorității metodelor constructiviste, a evaluării calitative, a manifestării leadershipului. Un alt cercetător important în temă (D.H. Jonassen, 2004, cap 1-23) sintetizează evoluția macroparadigmei designului, de la primele cercetări, rezultate
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
de modele. Cercetările în temă evidențiază aici rolul a cinci categorii de cunoștințe necesare formării educatorului practician: cunoștințe generale științifice (măsurare, explicare, cauzalitate, modelare), cunoștințe aplicate (operaționalizare a celor științifice), cunoștințe strategice (de concretizare a aplicațiilor și de formalizare), cunoștințe praxiologice (pentru acțiune eficientă), cunoștințe practice (context, realitate, calitate, explicare, execuție). În felul acesta se poate rezolva și vechiul deziderat al pedagogiei, ca știință: demonstarea unității între teoria și practica educației Această identitate a cunoașterii pedagogice impune colaborarea cercetător-practician, pentru a
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
muncă și relaționare, leadership, comunicare, factorii de colaborare a școlii, evaluarea planurilor și programelor școlii, politica școlii) sau prin cooperare cu cercetători. • Importanța: conectează teoria la practică, identifică problemele critice și testează soCriterii Cercetarea-acțiune-formare expertă Acțiunea formare-cercetare a practicianului trol praxiologic a realului, de interpretare variată, de comunicare, de evaluare formativă. luții de rezolvare, dezvoltă practica educațională, împuternicește și dezvoltă profesional pe educator, îmbunătățește managementul clasei și al școlii. • Presupune corelarea metodelor calitative în identificare, în proiectare, în realizare, în evaluare
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
Language Education, http://www-writing.berkeley.edu/TESI-EJ/ej17/a1.html Jason, M.H. (2008), Evaluation Programs to Increase Student Achievement, Thousand Oaks, Corwin Press, Inc., California, books.google.com/books?isbn=1412951240 Joița, E. (1998), Eficiența instruirii. Fundamente pentru o didactică praxiologică, Editura Didactică și Pedagogică, București. Joița, E. (2000), Management educațional. Profesorul-manager: roluri și metodologie, Editura Polirom, Iași. Joița, E. (2002), Educația cognitivă. Fundamente. Metodologie, Editura Polirom, Iași. Joița, E. et al. (2003), Pedagogie-educație și curriculum, Editura Universitaria, Craiova. Joița, E.
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
semnelor părăsește logică centripeta a prozelitismului ideologic și lingvistic pentru o logică polivalenta centripeta a inserției în social. Ea se dezvoltă prioritar că semiotica aplicată, vizând discipline precum marketingul și publicitatea, comunicarea instituțională și politică, analiza media, dar și soluții praxiologice (fragmentare sau integratoare) Conceptele semioticii structuraliste (opoziție binara, secvență narativa, careu semiotic etc.) sunt încorporate în câmpuri multiple, se asociază cercetării calitative și generează ceea ce s-a numit semiotica operațională sau semiotica socială. Metodele structurale, lexicale, actanțiale ale semioticii pure
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
într-un tot organic actul învățării și cel al predării și invers, acestea aflându-se într-o interdependență și influență reciprocă, strâns legate prin scopul sau obiectivul urmărit și prin munca în comun a celor doi parteneri. Metoda - din perspectivă praxiologică și cibernetică Analizată în întreaga ei complexitate și întindere, activitatea instructiv-educativă reprezintă un ansamblu de acțiuni interdependente subordonate atingerii unor finalități generale ale învățământului. Luată de sine stătător, fiecare acțiune are rațiunea ei proprie; fiecare servește atingerii unui scop parțial
Metode de educaţie întâlnit e în opera fericitului Augustin şi actualitatea lor by Mihaela Bobârcă () [Corola-publishinghouse/Science/1682_a_2903]
-
servesc atingerii scopului nemijlocit al acțiunii din care fac parte. Din punct de vede executiv, activității îi corespunde o anumită metodologie; acțiunii - o metodă; iar operației - un procedeu; în reprezentare grafică această corespondență este concretizată în fig. 1 În accepție praxiologică, fiecare acțiune își are propria-i tehnică de execuție; fiecare acțiune include, cu necesitate, în structura ei funcțională o modalitate practică de realizare a acesteia (de lucru); un mod specific de a duce la bun sfârșit respectiva acțiune, un fel
Metode de educaţie întâlnit e în opera fericitului Augustin şi actualitatea lor by Mihaela Bobârcă () [Corola-publishinghouse/Science/1682_a_2903]
-
căreia cele mai importante contribuții în filozofie sunt teoriile, explicațiile și argumentele. Cu toate acestea, acești autori îi prezintă uneori ideile ca și cum ele ar reprezenta contribuții teoretice. Astfel, Haller crede că filozofia târzie a lui Wittgenstein ar reprezenta un „fundamentalism praxiologic“, adică punctul de vedere că „orice întemeiere, orice căutare a unui fundament ferm, ca și orice îndoială au un sfârșit și nu pot reprezenta niciodată o serie infinită. Se ajunge, prin urmare, întotdeauna la un fundament - acesta poate fi credința
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
la noțiunile de "bine" și de "rău", admițînd că libertatea trebuie să se înscrie în sfera binelui, dincolo de acesta, în sfera răului, înscriindu-se abaterea, adică libertatea rău înțeleasă sau libertinismul. Ca atare, între etapa gnoseologică, a cunoașterii, și cea praxiologică, a acțiunii, se interpune etapa axiologică, a aprecierii, evaluării și opțiunii, dominată de o deontologie ce cuprinde categorii precum "bine", "frumos", "drept", "corect" etc. și, în acest caz, orice libertate presupune și o responsabilitate, care, în situația raportării la limbă
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
vreme că evaluarea vizează nu numai rezultatele realizate de elevi, ci și procesele prin care se ajunge la invocatele rezultate. Încercarea de a izola un produs de procesul de realizare a acestuia poate conduce la aporii nu numai de ordin praxiologic, ci și metodologic, axiologic. În primul rând, pentru că ele nu se pot percepe sau măsura în stare „pură”, nu putem izola produsul de felul în care s-a ajuns la el. Apoi, pentru că nu este întotdeauna relevantă didactic putința de
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
3.5. Calitatea educației și mediul universitar" Un proiect de lege vizând calitatea serviciilor educaționale este un semn de normalitate, bine-venit și chiar așteptat. În mod evident, calitatea este constitutivă oricărui lucru bun și bine făcut, dar, în condițiile pluralizării praxiologice, e nevoie de o normare a calității, de o prefigurare a acesteia în acord cu anumite standarde. A acționa numai sub însemnul inspirației, al eventualului har și ghidaj spontan nu mai este o dovadă de profesionalism. Aspirația către excelență a
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
și mai agresivă deturnare de sens nu reprezintă nici măcar o variantă academică de a refuza evidența noii realități. Societatea cunoașterii nu este o răsucire a continuității în formula spiralei materialismului dialectic și istoric, ci expresia declanșării unei sinteze cognitive și praxiologice fondate pe cu totul alte valori decât cele la care se așteaptă adepții reflexivi ai saltului calitativ datorat acumulărilor cantitative. În primă instanță, societatea cunoașterii este o problemă de masă critică a resurselor, a uneltelor utilizate, pentru ca în ultimă instanță
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
și anume ; de știință a gândirii asupra realității, de știință a limbajului referitor la realitate și de știință a acțiunii vizând schimbarea și remodelarea realității, propunând, deci, logici ale gândirii (nocto logici), logici ale limbajului (semiologici) și logici ale acțiunii (praxiologici), dar precizând imediat : "cu rezervele dictate de orizontabilitatea unor concepte prin excelență inferente și circulare (gândirea este acțiune interiorizată și limbaj interiorizat, după cum este și interiorizare a realitații, limbajul este exteriorizare a gândirii, după cum este referire la realitate și acțiune
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3069]
-
și anume ; de știință a gândirii asupra realității, de știință a limbajului referitor la realitate și de știință a acțiunii vizând schimbarea și remodelarea realității, propunând, deci, logici ale gândirii (nocto logici), logici ale limbajului (semiologici) și logici ale acțiunii (praxiologici), dar precizând imediat : "cu rezervele dictate de orizontabilitatea unor concepte prin excelență inferente și circulare (gândirea este acțiune interiorizată și limbaj interiorizat, după cum este și interiorizare a realitații, limbajul este exteriorizare a gândirii, după cum este referire la realitate și acțiune
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3068]
-
căreia cele mai importante contribuții în filozofie sunt teoriile, explicațiile și argumentele. Cu toate acestea, acești autori îi prezintă uneori ideile ca și cum ele ar reprezenta contribuții teoretice. Astfel, Haller crede că filozofia târzie a lui Wittgenstein ar reprezenta un „fundamentalism praxiologic“, adică punctul de vedere că „orice întemeiere, orice căutare a unui fundament ferm, ca și orice îndoială au un sfârșit și nu pot reprezenta niciodată o serie infinită. Se ajunge, prin urmare, întotdeauna la un fundament - acesta poate fi credința
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
obtura, a plăsmui; (epistemo)logic însemnând a falsifica, a substitui, a voala; axiologic cu înțelesurile de a trișa, a amăgi în plan moral, a imagina, a fabula în plan estetic și a înșela, a fura, a sustrage în plan juridic; praxiologic înțeleasă ca ocultare, deghizare în spațiul cultural, ca deformare, degradare, metamorfoză în spațiul socio-economic și ca mistificare, dezinformare, trucare în spațiul ideologic 548). Dacă eliminăm din definiția minciunii două componente care apar foarte des în analiza acestui concept necesitatea aserțiunii
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
Todorov, pe trei planuri 451, în acest sens, alteritatea putând fi înțeleasă prin apel la dimensiunea axiologică, relația cu celălalt depinzând de o judecată de valoare, acesta fiind bun sau rău. Cea de-a doua dimensiune este dată de planul praxiologic, care evidențiază apropierea sau depărtarea dintre eu și celălalt 452. Gradul de cunoaștere și înțelegere a celuilalt conturează al treilea plan, cel epistemic, reprezentarea alterității și atitudinea față de aceasta fiind în strânsă legătură cu procesele prin care eul are acces
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
străini mie, încât, la limită, ezit să recunosc apartenența noastră comună la o aceeași specie." (Tzvetan Todorov, Cucerirea Americii. Problema Celuilalt, traducere de Magda Jeanrenaud, Iași, Editura Institutul European, 1994, p. 7). 451 Ibidem, p. 173. 452 Referitor la planul praxiologic Todorov scrie: "îmbrățișez valorile celuilalt, mă identific cu el; sau îl asimilez pe celălalt mie, îi impun propria-mi imagine; între supunerea la celălalt și supunerea celuilalt există și un al treilea termen, neutralitatea sau indiferența". (Ibidem, p. 173). 453
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
echipă, examinează critic și integrează informațiile din literatura științifică, Înțelege, selectează și aplică metodologia de cercetare, interpretează și analizează critic rezultatele cercetării). Competențele specifice se obțin pe parcursul anilor de studiu din Învățământul gimnazial și liceal, și se structurează În conceptuale, praxiologice și sociologice, acestea reprezentând transpunerea În practică a cunoștințelor teoretice și practice acumulate la cursuri, lucrări practice, care reflectă gradul de participare activă a elevului la programul didactic. Competențele specifice se definesc pe obiect de studiu și se formează pe
Învăţarea centrată pe competenţe by Băsu Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1279_a_1900]
-
laboratorul școlar cu instrumente și aparatură de specialitate; Capacitatea de integrare și aplicare a informațiilor relevante În domeniul tehnic; Capacitatea de sintetizare a cunoștințelor complexe din cadrul științelor fundamentale cu cele ale disciplinelor de specializare și cu cele opționale. În ceea ce privește competențele praxiologice sintetizăm: Capacitatea de execuție practică a unui proiect sau experiment; Capacitatea de observare, analiză a procesului respectiv; Capacitatea direcționare a procesului; Capacitatea de selectare a mijloacelor, metodelor, a sistemelor de acționare pentru Însușirea deprinderilor și formarea priceperilor; Capacitatea de proiectare
Învăţarea centrată pe competenţe by Băsu Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1279_a_1900]
-
perception: Visual interaction în relation to competition, sex, and need for affiliation" în Journal of Personality, no.31. Eveleth P., si Tanner J. , 1976, Worldwide variation în human growth. New York: Cambridge University Press. Fârte, G.-I., 2004, Comunicarea. O abordare praxiologica, Casa Editorială "Demiurg", Iași. Feldman, R.S., Jenkins, L., Poppola, O.,1979, "Detection and Deception în Adults and Children via Facial Expressions", în Child Development, no 50. Feldman, R.S. (editor), 1982, Development of Nonverbal Behavior în Children, New York: Springer-Verlag. Feyereisen, P.
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
Change, vol. 4, nr. 4, 1956, pp. 211-235. 45. *Notenstein Frank W., Population The long view, în Theodore W. Schulz (dir.), Food for the world, Chicago IL, University of Chicago Press, 1945. Capitolul 17 CONCLUZII Concluzii cu relevanță statistică și praxiologică privind studiul Viața sexuală și familia în mediul urban românesc. Studiul Rada Tarcea 1. Evenimente existențiale majore 1.1. Vârsta medie la menarhă, prima poluție variabilitate Pe ansamblul eșantionului, vârsta medie la prima menstruație este de 13,34 ani, cu
Viata Sexuală Și Familia În Mediul Urban Românesc by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
orice schimbare de profunzime presupune destrămarea structurală a vechii ordini societale. Adesea, destructurarea presupune stări conflictuale ireconciliabile. Așa cum arătam în capitolul al patrulea, capitalul conflictual geopolitic prezent constă în migrația de status/rol al statului și al națiunilor pe planul praxiologic al politicii internaționale. Nu este vorba decât de destructurarea și de restructurarea ordinii geopolitice izomoderne și, implicit, de mutații profunde la nivelul politicilor internaționale. Alteori, destructurarea presupune acordul consensual (tacit sau implicit) al părților, prin ceea ce putem numi destructurare concesivă
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
va trebui să precizăm de la bun început că ideea de "negativitate" ca semn al creației manifeste nu trebuie asociată nemijlocit nici cu o conotație axiologică (cu aceea a păcatului, a răului ca principiu, de exemplu), nici cu una gnoseo- sau praxiologică (cu aceea a minciunii, bunăoară), ci doar cu una strict ontologică (aceea a devenirii creatoare). Conform unei atare accepțiuni, ar trebui să recunoaștem că nu există devenire (progres) decît acolo unde există mișcare, tensiune, contradicție. Aceasta este rațiunea heraclitiană a
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]