120 matches
-
relaționează tipurile de stiluri funcționale cu tipurile de texte (vezi Mihăilă 1995: 51-66). Materialul de lucru a fost organizat în patru categorii: texte artistice, texte estetico-filozofice, texte științifice. Textele de presă au fost considerate reprezentative (în totalitate) pentru categoria textelor praxiologice 7. Categoriile sunt ilustrate prin următoarele texte 8: 1. Texte artistice (TxA): Șt. Agopian, Fric (Agopian F); Ana Blandiana, Autoportret cu palimpsest (Blandiana AP); Ana Blandiana, Calitatea de martor (Blandiana CM); Gabriel Liiceanu, Ușa interzisă (Liiceanu UI); Mircea Cărtărescu, De ce
[Corola-publishinghouse/Science/85016_a_85802]
-
Mircea Cărtărescu, Postmodernismul românesc (Cărtărescu PR); Gabriel Liiceanu, Tragicul. O fenomenologie a limitei și depășirii (Liiceanu, TFLD); Andrei Pleșu, Despre îngeri (Pleșu DÎ) 3. Texte științifice (Txșt): Corneliu Borundel, Manual de medicină internă pentru cadre medii (Borundel, MMI) 4. Texte praxiologice (TxP): Adevărul; Capital; Cotidianul; Formula AS; Revista 22; Evenimentul zilei (EZ). 2. PERECHI CORELATIVE ÎN CONCURENȚĂ În limba română actuală raportul semantic cumulativ între două unități de același rang se poate exprima prin structurile corelative menționate în gramaticile curente (vezi
[Corola-publishinghouse/Science/85016_a_85802]
-
critică, a criticii care scrie despre critică, a criticii care nu numai că nu respectă literatura, dar nici nu o mai citește (Ana Blandiana, Calitatea de martor). Rar și, conform datelor oferite de corpusul supus cercetării, cu precădere în textele praxiologice, structura nu numai..., dar relaționează un predicat negativ cu unul afirmativ: La timpul respectiv am prezentat cazuri de polițiști corupți, de vajnici apărători ai legii care nu numai că nu o apărau, dar subminau legea, fie devenind complicii infractorilor, fie
[Corola-publishinghouse/Science/85016_a_85802]
-
tipul de text și anumite trăsături de comportament sintactic care ilustrează o flexibilitate mai redusă. 2.2.1.Tiparul complet al acestei structuri - în ambele variante: nu doar..., ci și//nu doar..., dar și apare în textele artistice, estetico-filozofice și praxiologice, dar nu și în textele științifice (vezi Tabelul 3). Toți marii învățați ai creștinismului timpuriu sunt de părere că, în economia divină, fiecare seminție își are îngerul ei păzitor; nu doar individul uman are, prin urmare, un înger, ci și
[Corola-publishinghouse/Science/85016_a_85802]
-
construcții. Frecvența mai ridicată a primei perechi - nu numai..., ci/dar (și) - este bine conturată. În același timp însă se pot remarca și diferențele de utilizare în funcție de tipurile de texte: în textele științifice și estetico-filozofice dominanța este absolută. În textele praxiologice frecvențele sunt foarte apropiate, iar curbele de apariție sunt similare. În cazul textelor artistice preferința pentru una dintre cele două structuri pare a fi o caracteristică a stilului individual. Totuși, la o analiză mai atentă se poate constata că ocurența
[Corola-publishinghouse/Science/85016_a_85802]
-
în concurență cu cealaltă ipostază a sa (de conector discursiv). Se observă că, în toate tipurile de texte, dominantă este utilizarea pe de altă parte în structura corelativă. Conectorul trasfrastic pe de altă parte este folosit cu precădere în textele praxiologice. În celelalte tipuri este încă mai puțin reprezentat. 5.2. Studiul de față este de fapt o cercetare preliminară în vederea descrierii dinamicii sistemului corelativelor în limba română actuală. Observațiile au caracter de constatare și constituie primul pas într-o cercetare
[Corola-publishinghouse/Science/85016_a_85802]
-
tendința să se manifeste în ipostază de conectori transfrastici; 2) în limba română actuală coerența prin conectare (realizată prin perechi corelative) se asociază cu fenomene de coerență lexicală și cu fenomene de elipsă; 3) tipul de text (artistic, estetico-filozofic, științific, praxiologic) "dirijează" selecția structurilor corelative și a modalităților de asigurare a coeziunii textuale mai puternic decât "stilul individual". 1 În demersul nostru considerăm că structurile corelative sunt construcții cu termeni (cuvinte/grupuri de cuvinte) perechi; așadar vor fi considerate structuri corelative
[Corola-publishinghouse/Science/85016_a_85802]
-
cultură - în cadrul unei reflecții care incumbă concomitent o dimensiune politică și științifică. Cele două trăsături care caracterizează gândirea educativă actuală nu se exclud decât în cazul spiritelor înguste sau obtuze care, din nefericire, funcționează în diferitele sisteme de învățământ. Abordarea praxiologică scoate în evidență marile curente pedagogice inserate prioritar la nivelul proiectării procesului de instruire. Asemenea demers de analiză istorică a acestor tendințe, raportate la istoria educației și învățământului, nu elimină o anumită dialectică a continuității și discontinuității. În acest spirit
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
Ț|MÂNT Cuprinstc " Cuprins" Prefață la ediția a IVa 11 PARTEA ÎNTÂI Capitolul I Statutul și semnificația conceptului de metodă În sistemul activității didactice 17 A. Precizări conceptuale 17 1. Metoda - definiție și statut epistemologic 17 2. Metoda - din perspectivă praxiologică și cibernetică 19 B. Funcțiile și importanța metodei. Statutul pedagogic 22 C. Metodologia instruirii - parte integrantă a curriculumului școlar 29 1. Condiționarea metodelor de către obiectivele acțiunii instructive 31 2. Unitatea organică conținut-metode 35 3. Metoda În relația sa cu „subiecții
[Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
simplu transfer de proceduri dinspre cunoașterea științifică spre Învățământ, ci și al unei elaborări specifice care aparține creației didactice.Determinarea unui drum este o creație, deoarece presupune o acumulare de reguli de bună parcurgere a traseului. 2. Metoda - din perspectivă praxiologică și ciberneticătc "2. Metoda - din perspectivă praxiologică și cibernetică" Analizată În Întreaga ei complexitate și Întindere, activitatea instructiv-educativă reprezintă un ansamblu de acțiuni interdependente subordonate atingerii unor finalități generale ale Învățământului. Luată de sine stătător, fiecare acțiune are rațiunea ei
[Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
spre Învățământ, ci și al unei elaborări specifice care aparține creației didactice.Determinarea unui drum este o creație, deoarece presupune o acumulare de reguli de bună parcurgere a traseului. 2. Metoda - din perspectivă praxiologică și ciberneticătc "2. Metoda - din perspectivă praxiologică și cibernetică" Analizată În Întreaga ei complexitate și Întindere, activitatea instructiv-educativă reprezintă un ansamblu de acțiuni interdependente subordonate atingerii unor finalități generale ale Învățământului. Luată de sine stătător, fiecare acțiune are rațiunea ei proprie; fiecare servește atingerii unui scop parțial
[Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
ordin metodic Ceea ce vrea să ne arate că, din punct de vedere al procedurilor utilizate, activitatea didactică poate fi analizată și studiată la niveluri diferite. Conceptul-cheie este, aici, cel de metodă, asupra căreia vom stărui În mod preponderent. În accepție praxiologică, fiecare acțiune Își are propria-i tehnică de execuție; fiecare acțiune include, cu necesitate, În structura ei funcțională o modalitate practică de realizare a acesteia (de lucru); un mod specific de a duce la bunsfârșit respectiva acțiune; un fel anume
[Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
se dezvoltă În ultima vreme vine să clarifice numeroase aspecte ale teoriei acțiunii pedagogice și, prin ea, să ajute la elucidarea multor probleme specifice construcției metodologiei didactice. Aceasta cu atât mai mult, cu cât pedagogia Însăși, privită Într-o perspectivă praxiologică, nu ar fi altceva decât o „știință a acțiunii aplicată la viața școlară”- după Gilbert Leroy (1974), iar praxiologia didactică- teoria acțiunii didactice (instructive) eficiente. B. Funcțiile și importanța metodei. Statutul pedagogictc " B. Funcțiile și importanța metodei. Statutul pedagogic" Esența
[Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
și valoarea pragmatică ale metodei nu pot fi deduse decât prin raportare la specificul procesualității activităților de predare și Învățare, pe care le deservește, prin examinarea multiplelor funcții pe care ea le Îndeplinește În cadrul unei situații date. În aceeași interpretare praxiologică, mai sus amintită, acțiunea instructivă ni se dezvăluie de fiecare dată ca relație procesuală și actuală, ca practică efectivăde transformare a naturii umane care nu este materie inertă. Este o acțiune În vederea dezvoltării, o operă formativă, constructivă prin excelență. Numai
[Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
cauzele externe, să medieze variabilitatea infinită a raporturilor omului cu mediul, cu sine însuși și să asigure energia și constelația de sensuri pe care acesta le dă realității. Ca element explicativ al determinării evenimentelor interne, motivația va semnifica pentru științele praxiologice modelul „subiectiv” al cauzalității obiective, cauzalitate reprodusă psihic, acumulată în timp, transformată și transferată prin învățare și educație în achiziție internă a persoanei. Din multitudinea direcțiilor de abordare a motivației umane distingem cel puțin două mai importante. Una, de esență
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
echipă, examinează critic și integrează informațiile din literatura științifică, Înțelege, selectează și aplică metodologia de cercetare, interpretează și analizează critic rezultatele cercetării). Competențele specifice se obțin pe parcursul anilor de studiu din Învățământul gimnazial și liceal, și se structurează În conceptuale, praxiologice și sociologice, acestea reprezentând transpunerea În practică a cunoștințelor teoretice și practice acumulate la cursuri, lucrări practice, care reflectă gradul de participare activă a elevului la programul didactic. Competențele specifice se definesc pe obiect de studiu și se formează pe
Învăţarea centrată pe competenţe by Băsu Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1279_a_1900]
-
laboratorul școlar cu instrumente și aparatură de specialitate; Capacitatea de integrare și aplicare a informațiilor relevante În domeniul tehnic; Capacitatea de sintetizare a cunoștințelor complexe din cadrul științelor fundamentale cu cele ale disciplinelor de specializare și cu cele opționale. În ceea ce privește competențele praxiologice sintetizăm: Capacitatea de execuție practică a unui proiect sau experiment; Capacitatea de observare, analiză a procesului respectiv; Capacitatea direcționare a procesului; Capacitatea de selectare a mijloacelor, metodelor, a sistemelor de acționare pentru Însușirea deprinderilor și formarea priceperilor; Capacitatea de proiectare
Învăţarea centrată pe competenţe by Băsu Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1279_a_1900]
-
stadii formative, utilizând aplicația informatică „SCALA”; 5. Evaluarea criterial - normativă (inițială și finală) a nivelului de pregătire și stabilirea baremurilor de exigență pentru fiecare treaptă formativă în parte; 6. Regândirea și restructurarea activităților de selecție și instruire prin prisma circuitului praxiologic: Obiective - Conținuturi - Strategii - Evaluare și ordonarea lor strategică pe stadii formative. Metodele de cercetare utilizate: studiul bibliografic, observația directă și indirectă, statistico matematică, măsurătorilor și testelor, experimentală și grafică. Conținutul demersului operațional Pentru realizarea scopului / obiectivelor cercetării s-a consultat
ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Dumitru Colibaba – Evuleț, Daniela Corina Popescu, Nicolae Dună () [Corola-journal/Journalistic/247_a_511]
-
ale pregătirii fizice generale, 4 ale pregătirii fizice specifice și 5 ale pregătirii tehnice; evaluarea prin puncte a valorii jucătoarelor pe stadii formative prin intermediul aplicației informatice elaborate în acest scop; elaborarea programelor de instruire pe stadii formative după modelul circuitului praxiologic: obiective-conținuturi-strategii-evaluare; parcurgerea unui stadiu de pregătire de 6 luni în care s-au aplicat programele de instruire elaborate; măsurători finale - cu echivalarea rezultatelor prin puncte conform modelului matematic elaborat. Prezentarea aplicației informatice de scalare a rezultatelor: Aplicația informatică „SCALA” cuprinde
ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Dumitru Colibaba – Evuleț, Daniela Corina Popescu, Nicolae Dună () [Corola-journal/Journalistic/247_a_511]
-
favorizează practicarea handbalului de performanță și îndeplinirea sarcinilor pe posturi, sunt de sorginte ereditară dar și ameliorabile în cadrul procesul de antrenament și, în sfârșit, pot fi convertite în obiective instrucționale, ceea ce înseamnă de fapt „intrarea” activității de instruire în circuitul praxiologic: obiective conținuturi-strategii-evaluare, specific proiectării didactice. 2. Se confirmă cea de-a doua ipoteză a cercetării care susține că plecând de la exigențele modelului handbalistei de înaltă performanță putem stabili pe cale deductivă norme de exigență descrescânde pentru modelele subordonate de selecție și
ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Dumitru Colibaba – Evuleț, Daniela Corina Popescu, Nicolae Dună () [Corola-journal/Journalistic/247_a_511]
-
susține că plecând de la exigențele modelului handbalistei de înaltă performanță putem stabili pe cale deductivă norme de exigență descrescânde pentru modelele subordonate de selecție și pregătire. În același timp, în fiecare stadiu formativ activitățile de predare-învățare-instruire-evaluare sunt monitorizate și subordonate lanțului praxiologic: Obiective Conținuturi-Strategii-Evaluare. Aplicația informatică elaborată de noi sub denumirea de „Scala” ne înlesnește convertirea rezultatelor obținute prin măsurători și teste în puncte și / sau în procentaje. Deci, se confirmă cea de-a treia ipoteză a cercetării care susține că în cadrul
ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Dumitru Colibaba – Evuleț, Daniela Corina Popescu, Nicolae Dună () [Corola-journal/Journalistic/247_a_511]
-
la cele 30 teste și măsurători. Aceste „baremuri” acționează ca niște filtre care lasă să treacă doar sportivele cu reale disponibilități pentru handbalul de performanță. Înlesnește regândirea și restructurarea procesului de instruire (formare) a handbalistelor de performanță după modelul circuitului praxiologic O-C-S-E. Aici, tipul de evaluare utilizat de noi, înlesnește elaborarea obiectivelor instrucționale cu caracter operațional, care la rândul lor determină conținuturile și strategiile de instruire diferențiate pe nivele formative. Echivalarea prin puncte a nivelului general de pregătire a tuturor echipelor
ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Dumitru Colibaba – Evuleț, Daniela Corina Popescu, Nicolae Dună () [Corola-journal/Journalistic/247_a_511]
-
Grijă pentru �?tiin?ificitate� este o tr?s?tur? marcant? a cercet?rîi sociologice �n anii ?aizeci. Că o reac?ie contra orient?rîi esen?ialmente descriptive a lucr?rilor de dup? r?zboi ?i stimula?i de ambi?ia praxiologic?, cercet?torii investesc o important? parte a energiei lor �n definirea criteriilor de validitate pentru diferitele etape ale demersului lor. Dac? tehnicile de observare empiric? s�nt bine st?p�nite (gra?ie tradi?iilor leplaysiene ?i etnografice), apare necesar
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
pedagogie la Universitatea din București. A desfășurat activitate teoretică și practică în domeniile: pedagogie generală, didactică generală și aplicată, formarea pedagogică a cadrelor didactice, managementul educațional, cercetarea pedagogică aplicată. Volume publicate: Didactica aplicată (1994); Eficiența instruirii. Fundamente pentru o didactică praxiologică (1998); Pedagogia știința integrativă a educației (1999); Managementul educațional. Profesorul manager: roluri și metodologie (2000); Educația cognitivă. Fundamente. Metodologie (2002); Pedagogie-educație și curriculum (coord, 2003); Strategii constructiviste în formarea inițială a profesorului (coord, 2005); Instruirea constructivistă-o alternativă. Fundamente. Strategii
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
dinamicii schimbărilor de paradigme (pornind inductiv de la faptul educațional care provoacă o tensiune, o criză și apoi tranziția la o altă abordare a practicii): Însăși esența educației ca acțiune socio-umană poate fi reinterpretată prin prisma criteriilor de calitate și eficiență praxiologică. • Noile realități și situații educaționale pot solicita și alte moduri de înțelegere, de explicare, de soluționare, de reașezare conceptuală, de schimbare paradigmatică. • Mai ales în planul practicii metodologice poate avea loc afirmarea și diversificarea paradigmelor (micro-, macroși metaparadigme) în fiecare
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]