1,225 matches
-
de debut în Cenaclul ,,Flacăra”, condus de poetul Adrian Păunescu - în 1976; Premiul I la Festivalul Artei și Creației Studențești - Cluj 1979; Marele premiu al orașului Băilești, în 1981, la Festivalul-Concurs Național ,,De la o glumă la alta” (metamorfozat apoi în ,,Prazul de Aur” și, mai nou, în ,,Amza Pellea”). La Casa de Cultură a Studenților din Cetatea Băniei, preluarea ștafetei s-a făcut din mers, chit că o vreme - patru-cinci ani - au mers umăr-la umăr cei de la MESAJ Group cu Grupul
Oltenească, primăvara umorului românesc [Corola-blog/BlogPost/92930_a_94222]
-
reunite în creuzetul umorului de un calibru cu totul aparte, special, creat de Spiritul Oltenesc. Ingeniozitatea a constituit un solid temei pentru spectacolele lor electrizante, în care butada, parodia, pantomima și veselia au făcut casă bună. Teme-totem precum Cobilița, Papornița, Prazul, 24 de măsele, Nea Mărin, bancurile cu olteni s-au regăsit în manifestările cultural-artistice ale tuturor celor patru grupuri satirice țâșnite din Craiova, cu forță de simboluri oltenești, fiind asumate ca tot atâtea motive de mândrie identitară pentru oltenii înșiși
Oltenească, primăvara umorului românesc [Corola-blog/BlogPost/92930_a_94222]
-
mai vreți să le numiți atunci când am de optat Între sfârșitul meu sau al lumii din rațiuni acceptabile - fie și doar În virtutea unor obișnuințe ancestrale - și finalul semnat de o mână care Închide nepăsătoare comutatorul, spunându-mi adio și-un praz verde! În absolut, probabil că aveți dreptate, dar absolutul este o abstracțiune, un produs al spiritului, un reper eteric și neoperațional când e vorba de viața concretă și de moartea efectivă... Discuția cu Roger Howard a continuat În același mod
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
ucenicii treceau prin fața casei ei ca să meargă la birtul din colț, domnișoara se cocoța pe pervazul ferestrei și, ca un făcut, fusta i se agăța Într-un cîrlig. Ieșeau la iveală două picioare lungi și albe ca două fire de praz atîrnate deasupra tarabei la Ziua Recoltei. Glasul roților de tren, bidinelele chivuțelor spoind kilometri pătrați de paiantă și cercelul de argint sclipind În urechea tuciurie a găzarului. Capoate de zenana În jurul ceștilor de cafea, capoate de zenana la porii, capoate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
-și facă tumbele, cititorul Își va lua fulgarinul și umbrela și va da o raită prin piață. Nimic mai stenic decît o piață bucureșteană toamna. Piramidele de mere, roșiile cărnoase și gutuile acoperite de un puf roșcat ca pubisul școlărițelor, prazul cu alura lui cazonă, prins În fascii, verdele lui provocator Îmi amintește de patrule, de camuflaj, de bande teroriste; dar iată verzele Înfoiate, placide ca niște cloști ce-și apără puii, și eleganța palidă, argintie a andivelor care te duc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
unei persoane, el se vedea obligat să accentueze pe atributul degerată“. Fără Îndoială că valoarea cepei a cunoscut de-a lungul istoriei perioade de flux și reflux. Oricum, astăzi cuvintele lui Bălcescu... Mă pomenesc În fața tarabei, Încărcată de mere, de praz, de ridichi negre și de gulii. „Tare ghinionistă mai sînt, de cîte ori trec pe aici, Îmi spuneți că ceapa s-a terminat.“ — Eh, cucoană, dacă dumneata lenevești În pat și te boiești pînă la zece În fața oglinzii, cum vrei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
de baba rea „de la răchita răsădită” cu „ochiul ei de foc”, este necesar să se folosească „un leac”, „un medicament”; din această cauză se zice că acest descântecă se face în turtă. Turta se face din: săpun de casă, ceapă, praz, untdelemn sau grăsime, cimbru și se îngroa cu făină de grâu. Turta se pune pe locul dureros! O variantă de descântecă „de beșică” este descântecul „de păr”, tot o bub rea, o infecție dureroasă care se trece greu: „Păr de
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Într-o zi mă cheamă la el în birou și-mi zice că a doua zi plec la mare în turneu cu Chirița și că-l voi juca pe Ion în locul lui Bibanu, care nu știu ce treabă avea. Salutare și-un praz verde, fără repetiții, de azi pe mâine. Învăț eu textul, stau în mașină cu Ileana Stana cu care aveam scenă directă, îmi explică ea ce și cum, mă îmbărbătează cât poate și gata, intru în scenă, cad, sar, iau aplauze
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2164_a_3489]
-
o poamă bună // Dădu cu limuzina-n pom // (Unui șofer); „Bancherului i-aș da un pont // Poate-i mai trece oboseala // Degeaba-i intră bani în cont // Dacă nu-i iese socoteala // (Unui bancher bătrân); „Cobilița, o cățea // Căruța cu praz în ea // Și, deasupra peste ele // 24 de măsele // (Inventarul olteanului); „Cobilița lor drăguță // Si cățeaua sub căruță // Tot stârnesc prin lume haz // Dar pe ei îi doare-n praz ! ? // ( Îngăduință oltenească ) Această înfățișare directă sau aluzivă nu este prezentată
ACE PENTRU COJOACE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 976 din 02 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364384_a_365713]
-
iese socoteala // (Unui bancher bătrân); „Cobilița, o cățea // Căruța cu praz în ea // Și, deasupra peste ele // 24 de măsele // (Inventarul olteanului); „Cobilița lor drăguță // Si cățeaua sub căruță // Tot stârnesc prin lume haz // Dar pe ei îi doare-n praz ! ? // ( Îngăduință oltenească ) Această înfățișare directă sau aluzivă nu este prezentată cu austeritate moralizatoare, ci cu umor. Autorul nu dorește să indispună ci să amuze; nu dorește să stârnească încruntări ci să producă zâmbete. Concentrarea prin cuvinte cu sens figurat, tehnica
ACE PENTRU COJOACE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 976 din 02 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364384_a_365713]
-
starea de spirit urbană (Rondelul bucureșteanului), perpetuarea alesului (vezi Adamiță Dandanache)- (Rondel parlamentar continuu), umilința în fața străinilor (Rondel dulce) Un joc paronimic creează secvența „Perle de dactilografie” (pag. 106) făcându-ne să râdem prin sugestiile umoristice sugerate: „Alege-s-ar prazul și pulberea de el”;”Ceasul meu rămâne în urdă , din cauza asta am pierdut curca de șapte”; „E răcit, are grilă și îi curge basul”; „Aveți pisme de cauciuc?”; „Îmi place poezia „Iarna pe oliță” Prin ideile de echilibru și armonie
ACE PENTRU COJOACE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 976 din 02 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364384_a_365713]
-
despre cine e vorba? Despre detectivul belgian, Hercule Poirot, din romanele Agathei Christie. Ce combinație amuzantă de nume, Hercule, viteazul mitologic care a reușit prin forța sa fizică să execute cele zece munci, asociat cu “Poirot” care înseamnă pe franțuzește “praz”! Personajul este interpretat magistral de actorul David Suchet. Acesta a jucat cândva rolul unui terorist arab și atunci a circulat zvonul că ar fi de origine islamică. Nici pomeneală! Din contra, având în vedere că s-a născut la Londra
POIROT – UN PERSONAJ FASCINANT de MAGDALENA BRĂTESCU în ediţia nr. 1249 din 02 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361071_a_362400]
-
cu bureți de fag care stăteau așezați precum peștii, iar din când în când vedeai albul cățeilor de usturoi ce le da un gust deosebit. Bucătăria comunica cu salonul hanului printr-o ferestruică mică de unde te îmbiau mirosurile sarmalelor cu praz în compoziție, în loc de ceapă, ce le da o dulceață anume, ale pastramei nesărate, ciorbei de burtă și tuslamalei numai din mura stomacului de junincă. Deseori la comandă puteai degusta specificul domnișan: bulzul ciobănesc cu mămăliguță pripită și brânză de burduf
DOMNEŞTIUL OAMENILOR SIMPLI de ION C. HIRU în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360867_a_362196]
-
Boarfo! Nu ți-am zis șucar Să bagi mâna-n buzunar? Cum putut-ai să te-nduri Să mă-nșeli și să mă furi? C-am spoit un an tingiri Pe la fețele subțiri, Și-am trăit prin mahala Doar cu praz și ciulama, Ca să-ți cumpăr ție, ție Rochie de cununie, Să-ți fac degetu-nflorat C-o piatră de matostat. Și tu, uite cum te țîi De cuvântul ăl dintâi! Bine, dragă, îți mersi!” Creația sa dramatică poate fi considerată de
MARIN SORESCU-IRONISTUL „SINGUR PRINTRE POEŢI” de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1051 din 16 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363155_a_364484]
-
Acasa > Versuri > Cuvinte > GÂNDĂCELUL CÂT UN BUMB Autor: Gheorghe Vicol Publicat în: Ediția nr. 1557 din 06 aprilie 2015 Toate Articolele Autorului GÂNDĂCELUL CÂT UN BUMB Gândăcelul cât un bumb, Cu aripile de plumb, Iar mustața - foi de praz, Răvășită pe obraz Și cu nasul cârn, banal, Între ochii de cristal, Dimineața, pe la nouă, Ocolind struguri de rouă, În costum negru, de pluș, Merge pe sub corcoduș Fluierând bine dispus Un cântec de mult apus Despre soarele măreț Răsărind în
GÂNDĂCELUL CÂT UN BUMB de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1557 din 06 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348673_a_350002]
-
din el pe înserate ierburi târâtoare mai cresc. Medalia de sub preș Ceasul o luase de-a dura peste cocoașa mea de griji. Pe sub poteci cârtițile bârfelor strigau:Ura! Când pe la colțurile orelor mureau de necaz cuvinte cu nasul cât un praz. Ora se dădea de-a berbeleacul peste pieptul meu scos în față, rotund,trufaș și abil, medaliile îmi zornăiau în inimă, ele veneau din altă viață tiptil. Odată cu mine se strecurau pe sub preșul cerului în piață, umbra mea din altă
MODESTIE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 307 din 03 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348703_a_350032]
-
vezi saftea! De mă sculai devreme, dimineață, Nu cred că ceasu' unșpe arăta, Să casc un pic mai mult gura prin piață, Da' nu mă laud, nu e firea mea, Ca mine negustor, nu-i altu-n viață: Luând în fugă praz,niște măligă, De brânză doar nădejde mai era, Cățaua aia proastă-a lu' Cotigă, Din lanț scăpată, precum se vedea, Că-i atârna de gât doar o verigă, Tot după mine, vere, se ținea, Ajuns în târg, potaia după mine
AFACERE OLTENEASCǍ de VALERIU CERCEL în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349898_a_351227]
-
Această invitație din partea Asociației Americane de Fizică este foarte importantă pentru afirmarea... Paradoxismului în fizică!” De fapt, ca să fiu paradoxist, ar fi trebuit să spun că voi scrie un nearticol despre participarea dvs. cu articolul despre nematerie ! (Ha-ha-ha - umor cu praz, râde un fizician de... necaz!!) „Cred că-n Secțiune veți fi sublimii! Care depășesc viteza... luminii!!!” [21 octombrie 2010] Studenți la matematică vrăjiți de fizica cuantică 02.11.2010 . Surpriză mare la ora mea de analiză matematică la UNM (Universitatea
LA CALTECH, CU „NEMATERIA” PRINTRE FIZICIENI de FLORENTIN SMARANDACHE în ediţia nr. 706 din 06 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365749_a_367078]
-
Acasa > Poezie > Pamflet > DEMOCRAȚIE CREȘTINEASCĂ Autor: Valeriu Cercel Publicat în: Ediția nr. 1327 din 19 august 2014 Toate Articolele Autorului Cleveteau babele-n sat, frecând prazul serios, Că la noi, popa Scarlat, cât e el de cuvios, Precum sfinții de smerit și în toate preacurat, Ar mai fi, blagoslovit, și un mare democrat, Lucru ce l-am constatat personal, în mod vădit, Înainte de Ignat, când fusei
DEMOCRAŢIE CREŞTINEASCĂ de VALERIU CERCEL în ediţia nr. 1327 din 19 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/352267_a_353596]
-
văd trandafirul roșu, în sigla comună, mă cam ia cu frisoane! Simt ca Brânzovenescu sau Farfuridi.Fiul inundațiilor, Viorel, și-a lansat cadidatura la președinția României printr-o spectaculoasă viitură. Speculată imediat în scop propagandistic. Controlată ferm cu surle și praz. Oltenești! Abia acum am înțeles de ce Sf. Ilie fulgera așa de tare deasupra Parlamentului, luni seară! Evident, pentru reușita operațiunii este nevoie de multă ploaie cu clăbuci... și detergent de import. Vest. După perioada transferărilor de vară, cadavrele vor ieși
TABLETA DE WEEKEND (73): SPĂLAREA CADAVRELOR de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1312 din 04 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/352364_a_353693]
-
Moldovă Mare smirnovistă! Iar pentru ca Marea Recuperare culturală a istoriei netrăite să devină observabilă, va trebui să resuscităm medievalul Imperiu Româno-Bulgar, construindui o capitală de vis clasic, numai statui și colonade, la Giurgiu-Russe. Adio, doamnă RO! Adio, și un ineluctabil praz verde de la Nea Mărin din Regiunea de Dezvoltare Sud-Vest, căci postromânismul este iremediabil ca orice final de partidă, când piesele se răresc și creativitatea e limitată. Hiatusul este irecuperabil, deoarece junele intelectual deștept trebuie să se orienteze în aceste adevăruri
POSTROMÂNISMUL (3) – PRINCIPALELE TEZE SUBÎNŢELESE ALE POSTROMÂNISMULUI de CAMELIAN PROPINAŢIU în ediţia nr. 607 din 29 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355309_a_356638]
-
care se prepară în Cipru sunt mai mult supe-creme, îngroșate. „Avgolemoni” este un fel de supă de pui dreasă cu un amestec de ou și orez. O supă asemănătoare este „psaro-soupa”, preparată din pește, orez și legume - morcovi, țelină și praz. Dar cine a ajuns în Cipru și nu a gustat „trachanas” va pierde mult: o supă tradițională din pui, cu bulgări de iaurt uscat prin ea și, deși de o consistență considerabilă este o specialitate culinară inedită pe care merită
DESPRE BUCĂTĂRIA CIPRIOTĂ ŞI REMARCABILELE EI DELICII de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 601 din 23 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355140_a_356469]
-
cum ridici Și floarea cu parfumuri cum înalți. Văzui însămânțările cu rod, Stupinele cu miere, dimineți Cu mândre aurore în năvod Și falnică sburarea de ereți. Zimbirea călărea peste obraz, În vine se rotiau chiuituri, Țâncaș cu mămăligă și cu praz Creșteau peste hotare sărituri. În urnă tresăriau și mai adânci Pâraele cu apă și cu har, Credeam în ele, Doamne, că tu plângi Și eu eram pe margine pândar. Cu visul mă culcam și mă sculam, Irod între cotețe și
POEZII PUBLICATE ÎN DIFERITE ZIARE ŞI REVISTE ALE VREMII de ION PENA în ediţia nr. 2243 din 20 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370153_a_371482]
-
Acasa > Versuri > Ipostaze > POEMUL LUI NICHITA Autor: Ion Ionescu Bucovu Publicat în: Ediția nr. 1187 din 01 aprilie 2014 Toate Articolele Autorului au înflorit zarzării e alb peste tot până când și cerul a albit pe fondul lui e un verde- praz unde râde codrul și unde se joacă ciocârlia urcând și coborând înaltul cerului ca un luping de avion soarele zburdă nebun ca un copil scăpat într-o recreație cântă gâzele în nuntirea lor celestă printre florile albe ale văzduhului deschis
POEMUL LUI NICHITA de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1187 din 01 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354121_a_355450]
-
nu gătea altceva decât mâncare de post: varză călită, fasole bătută cu garnitură de „troșie”( corcodușe puse la murat într-o putină specială), sfeclă fiartă cu mujdei, coleș (ciulama) din zeamă de sfeclă de zahăr, fasole fiartă cu sfeclă, urzici, praz și ridichi negre(„cârnați” și „brânză” după cum glumeau țăranii din Purani), mâncărică de gutui sau prune afumate. Săptămâna de dinaintea Paștelui se numește Săptămâna Mare, fiind cea mai aspră săptămână de post. Bunicuțu, în Joia mare, Vinerea (numită Vinerea Neagră) mare
PURANI DE VIDELE-TRADIŢII DE PAŞTE de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 854 din 03 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344704_a_346033]