140 matches
-
lumii” poetice eminesciene de Ființa (Sein) heideggeriană: nici Dumnezeu, nici temelie a lumii, apropiată dar și departe de om, „depărtare” - cum numește eseista „starea de neascundere”, despicătura din „lucru” - de găsit oriunde. P.-M. afirmă chiar că Eminescu a avut preștiința Ființei înaintea lui Heidegger, pentru că poetul român a trăit raportul cu Ființa prin anticiparea propriei morți și prin repetarea acesteia în spirit. Și prin Nietzsche e explicată, de asemenea, poezia lui Eminescu: gânditorul german, care iubea pe cei care trăiau
PALEOLOGU-MATTA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288627_a_289956]
-
mergând tiptil, pe după colțul casei. Războiul văzut de sus își dezvăluia întreaga natură de joc comic și nemilos. Urmăream apropierea celor doi soldați care încă nu se vedeau, știam ce avea să se întâmple, și atunci poziția noastră și acea preștiință supraomenească ne îndurerau ca o prerogativă uzurpată... În zare, la câțiva kilometri de orașul aflat sub împușcături, se puteau desluși pătratele cenușii ale cantonamentului americanilor. Așteptau sfârșitul luptelor, pentru a interveni. Gândurile, cuvintele noastre erau de o limpezime dură și
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
putea fi admirată și opera măiestrită de pe interior...“. După moartea mea, mai mulți dintre cei prezenți la acea degustare de ceai și-au amintit de remarca mea bizară. Ceea ce eu spusesem ca să fac o remarcă spirituală a fost luat drept „preștiință“, echivalent al unei „ultime dorințe care trebuie Îndeplinită“ etcetera, ad nauseam. Și astfel am ajuns să mă „odihnesc“ În acel sicriu bătut de soartă, dar, din fericire, fără părțile stafidite ale eunucului. Cutia cu muchii de fildeș În care se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
Procesul lui Isus este menționat în trecere și în alte scrieri ale Noului Testament. În predica de la Rusalii, Petru spune despre Isus că a fost „bărbat adeverit între voi prin fapte puternice [...] care a fost dat, după planul stabilit și preștiința lui Dumnezeu și pe care voi l-ați răstignit și ucis prin mâinile celor fără de lege” (Fap 2,22-23). Când zice „voi”, Petru se referă la poporul evreu (cf. Fap 2,14), în timp ce prin oamenii „fără de lege”, fără îndoială, se
Ultimele zile din viaţa lui Isus : ce s-a întâmplat cu adevărat by Craig A. Evans, N. T. Wright () [Corola-publishinghouse/Science/101017_a_102309]
-
inconștientului colectiv. Că există în istoriile lumii durate fără Istorie, momente eterne aproape imobile. Arhetipuri sau "tipuri ideale" care, în anumite epoci, își recapătă forța și vigoarea. Astfel, mereu și din nou actuală, participarea la lume și la ceilalți exprimă preștiința, presentimentul unei corespondențe pe care o calificăm din ce în ce mai mult ca holistică. Încrucișare profundă a acestor vene geologice ce constituie spațiul comun. El însuși condiționând rețeaua complexă a "venelor" sociale ce constituie, stricto sensu, multitudinea acestor "corpuri" mici care prin concatenări
Revrăjirea lumii by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
Freud continuă, pe cel mai serios ton, să ne explice că este din ce în ce mai convins, vai, că nu vom ajunge niciodată să elucidăm misterul hipnozei. El este îndreptățit să vadă, în ipotezele precedente, în cel mai bun caz, un gen de preștiință care ne permite să gîndim fenomenul în mod mai puțin mistic. Ea rămîne subiacentă oricărei acțiuni a omului asupra omului, fie că este vorba de psihiatrie, fie că este vorba de politică. Și ne este de mare folos cu condiția
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
lumină: „Făcătorul de poeme a fost perpetuu insul neștiutor de tulburarea pe care degetele lui o vînturau și adevărul s-a ivit Întotdeauna aceluia ce nu se Îngrijea de adevăr, nu-i căuta cu voință conturul, nu-i isca În preștiință flacăra”. Totul apare Însă canalizat, În ultimă instanță, spre acea exaltare cvasi-mistică despre care vorbeam, sub semnul oricăreia poemul, scrisul În general devin un adevărat obiect de cult. Voronca vorbește atunci de religia Înaltă și abstractă a scrisului”, de „inspirația
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
în Menon (tînărul sclav care se dovedește că știe demonstrația unei teoreme geometrice în măsura în care cineva din afara lui îl ajută să aducă conținutul ei, ascuns până atunci în mintea lui, la lumină). Scriind, noi înșine sîntem cei care extragem fragmente din preștiința îngropată în noi. Desigur, a accede la acest "scris de escavare" reprezintă o performanță la care nu îmi dau seama cum se ajunge. Spre deosebire de "scrisul de însăilare", compilatoriu și exterior, care plimbă cunoștințe dintr-o parte în alta, "scrisul de
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
Îndreptate mai cu seamă Împotriva doctrinei fataliste a stoicilor. Peripateticianul Alexandros din Aphrodisia, În tratatul antistoic De fato, Încercând să găsească o cale de mijloc prin care omului să-i fie păstrată libertatea fără a aduce prin aceasta vreun prejudiciu „preștiinței zeilor”, scrie: „Nici Apollo Pythianul nu răpește libertatea de a face sau nu uz de oracolele sale, nici Asclepios nu o exclude pe aceea de a veghea asupra propriei noastre sănătăți” (De fato, 31). Criticile pe care Lucian din Samosata
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
dătătoare de viață, se înscrie în aria ecumenicității patristice a Bisericii, dar și în actualitate, când Biserica sprijină și binecuvintează toate acțiunile menite să apere și să refacă unitatea creștinilor și viața pe întregul pământ. Sfântul Niceta subliniază, de asemenea, preștiința ca atribut al Sfintei Treimi, precizând că cele trei Persoane ale Sfintei Treimi participă, printr-o singură lucrare, la descoperirea tainelor dumnezeiești. Proorocul Daniel mărturisește că „Însuși Dumnezeul dumnezeilor și Împăratul împăraților este cel care descoperă tainele” (Daniel 2,47
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
spre fericirea veșnică: ,,Veniți binecuvântații Tatălui Meu, moșteniți împărăția ce-a pregătit-o vouă de la întemeierea lumii”. Problema predestinației în Ortodoxie implică libertatea omului de a colabora cu harul și chemarea tuturor oamenilor la mântuire, iar la baza ei stă preștiința lui Dumnezeu. Asemenea doctrinei ortodoxe și creștinătatea ecumenică afirmă, combătând pelagianismul și semipelagianismul, că începutul mântuirii îl face harul. Nu se poate spune că omul face începutul mântuirii doar pentru că, în virtutea libertății, colaborează cu harul sau nu. Se poate
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
umple zilnic de harul Său, sau îl îndepărtează de la El”. Cassian spune că Dumnezeu alege să acționeze într-un fel mai mult omenesc, răspunzând nevoilor, condițiilor și faptelor indivizilor, deși El, prin atotputernicia Sa sau pe baza atotștiinței Sale sau preștiinței, ar putea emite decrete divine. Unul dintre cercetătorii recenți ai lui Cassian consideră că în ceea ce privește capitolul 25 al Convorbirii duhovnicești XVII ,,nu numai că critică în mod fățiș predestinația bazată pe hotărârea arbitrară a lui Dumnezeu, învățată și propagată de
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
Cassian consideră că în ceea ce privește capitolul 25 al Convorbirii duhovnicești XVII ,,nu numai că critică în mod fățiș predestinația bazată pe hotărârea arbitrară a lui Dumnezeu, învățată și propagată de Augustin, dar de asemenea pare să respingă și predestinația fundamentată pe preștiința divină, pe care majoritatea cercetătorilor i-au atribuit-o lui Cassian”. Sfântul Ioan Cassian începe Convorbirea duhovnicească XIII cu afirmația că planul lui Dumnezeu cu privire la om, după care l-a făcut pe om nu ca să piară ci ca să
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
privitor la predestinație vor pune Răsăritul și Apusul într-o situație antagonică din punct de vedere teologic. În ortodoxie, problema predestinației implică libertatea omului de a colabora cu harul și chemarea tuturor oamenilor la mântuire, iar la baza ei stă preștiința lui Dumnezeu. Asemenea doctrinei ortodoxe și creștinătatea ecumenică afirmă, combătând pelagianismul și semipelagianismul, că începutul mântuirii îl face harul. Teologia ortodoxă asimilează doctrina lui Cassian ca pe a ei proprie pentru că evită atât exagerările lui Augustin, care nega libertatea omului
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
alături de cel al lui Agamemnon). Chiar înainte de a pătrunde în palat, Casandra aparține lumii celor morți, asemenea fantomelor din viziunile ei. Distanța care o despărțea de cor și care făcea din ea o figură tragică nu era oare tocmai această preștiință înfricoșătoare, privilegiu al celor ce au darul de a vedea dincolo de ecranul dintre vii și morți, al celor bântuiți nu numai de fantomele trecutului, ci și de acelea ale viitorului? O preștiință a morții grație căreia își văzuse propria moarte
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
o figură tragică nu era oare tocmai această preștiință înfricoșătoare, privilegiu al celor ce au darul de a vedea dincolo de ecranul dintre vii și morți, al celor bântuiți nu numai de fantomele trecutului, ci și de acelea ale viitorului? O preștiință a morții grație căreia își văzuse propria moarte. Fantoma sau jocul amăgirii și al adevăruluitc " Fantoma sau jocul amăgirii și al adevărului" Dacă personajul tragic aparține universului fantomal, aceasta se datorează nu numai legăturilor sale cu fantoma care se întoarce
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
parte din zona genuină a conștiinței competiționale a Naturii care este Natura Umană. Concluzia este fără dubiu: homo œconomicus nu poate naște niciun făt normal, pentru că el chiar nu are funcție biologică, fiind în fond o închipuire platonică din peștera preștiinței, lipsit de sentimente. Vocația epistemică a Economiei trebuie reconfirmată sub semnul urgenței. Atacurile dinspre științele experimentale propriu-zise se întețesc pe zi ce trece. Mai ales fizicienii (Bouchaud, 2008) reproșează economiștilor atitudinea de încadrare necondiționată în postulatele fondatoare. În acest fel
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
intrinsecă. Aflată în așteptarea protagoniștilor, prefigurează un spațiu al deplierii, promițător. Emoția extremă, de privitor voyeur a naratorului proustian, chiar la începutul volumului al patrulea al romanului În căutarea timpului pierdut, se edifică treptat, deslușinduse astfel vinovată, dar cu o preștiință a spectacolului stînd să irumpă. Loc și acțiune totodată, scena admite simbioza specifică, nu doar în fireasca, dubla ordonare spațio-temporală, dictată de actul viu, prezent: hic et nunc, ci și în conștiința privitorului, a spectatorului, a actorilor înșiși. O conștiință
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
2002 TABLA DE MATERII PREFAȚĂ / 7 INTRODUCERE / 17 A) Obiectul analizei / 17 B) Metoda de analiză / 30 PRIMA PARTE ISTORIA SIMBOLULUI "DIVINITĂȚII" 1.SURSA SIMBOLULUI "DIVINITĂȚII" / 47 1)Mister și apariție / 47 2)Cultul mitic și credința teologică / 56 3)Preștiința mitică și știința psihologică / 60 4)Ilustrarea preștiinței psihologice a limbajului simbolic / 69 5)Era mitică și istoria vieții culturilor / 73 2.EVOLUȚIA SIMBOLULUI "DUMNEZEU" / 81 A)Perioada premitică: Animismul / 81 B)EPOCA MITICĂ / 103 I. Politeismul / 103 a)De la
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
A) Obiectul analizei / 17 B) Metoda de analiză / 30 PRIMA PARTE ISTORIA SIMBOLULUI "DIVINITĂȚII" 1.SURSA SIMBOLULUI "DIVINITĂȚII" / 47 1)Mister și apariție / 47 2)Cultul mitic și credința teologică / 56 3)Preștiința mitică și știința psihologică / 60 4)Ilustrarea preștiinței psihologice a limbajului simbolic / 69 5)Era mitică și istoria vieții culturilor / 73 2.EVOLUȚIA SIMBOLULUI "DUMNEZEU" / 81 A)Perioada premitică: Animismul / 81 B)EPOCA MITICĂ / 103 I. Politeismul / 103 a)De la animism la politeism / 103 b)Cele două faze
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
iar "elevația divină" simbol al supraconștientului. La rîndul său, "Cerul" testamentar ar fi semnul manifest al contemplării supraconștiente. Convingerea lui Paul Diel este că toate textele evanghelice conțin referințe secrete, oculte, la misterele vieții psihice omenești. Ele fac obiectul acelei "preștiințe psihologice" prezentă în toate marile mitologii și religii. Cu ajutorul "preștiinței psihologice", autorul cărții pune în joc și o altă interpretare a miracolelor christice. Succesul vindecării celor atinși de maladiile trupului (șchiopi, orbi și surzi), dar și de aripa morții, ar
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
testamentar ar fi semnul manifest al contemplării supraconștiente. Convingerea lui Paul Diel este că toate textele evanghelice conțin referințe secrete, oculte, la misterele vieții psihice omenești. Ele fac obiectul acelei "preștiințe psihologice" prezentă în toate marile mitologii și religii. Cu ajutorul "preștiinței psihologice", autorul cărții pune în joc și o altă interpretare a miracolelor christice. Succesul vindecării celor atinși de maladiile trupului (șchiopi, orbi și surzi), dar și de aripa morții, ar fi de fapt un simbol al "vindecărilor psihice care implică
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
sublimantă, supraconștientul, o înlocuiește cu "supraeul", care este după părerea lui rigid, ipocrit și moralizant. Ceea ce Freud numește "supra-eu" nu este însă în realitate decît un sub-eu: culpabilitatea convențională față de regulile jocului social. Înțelegerea funcționării motivante intime și metoda descifrării preștiinței mitice sînt bazate în întregime pe distincția netă dintre culpabilitatea autentică a supraconștientului și cea convențională. Departe de a constitui o instanță psihică, aceasta din urmă nu este decît produsul tabuurilor de origine socială. Conform teoriei pansexuale a lui Freud
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
de plecare: muzica, dansul, teatrul literatura, pictura, sculptura, arhitectura. În vederea stabiirii semnificației ascunse a simbolului "Dumnezeu", lucrarea de față vrea să demonstreze că miturile produs al supraconștientului nu prezintă numai expresia religiozității și a artei, ci și o filozofie și preștiința psihologiei oamenilor din vechime. Criteriul valorii științifice este adevărul și formularea precisă a acestuia. Dacă știința epocii noastre depășește de departe prin exactitatea formulărilor ei expresia enigmatică și simbolică a miturilor, ea este în schimb departe de a depăși adevărul
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
aceste afirmații ar fi verificabile, ele ar explica poate sau fără îndoială fenomenul istoric cel mai surprinzător și mai important al existenței umane: faptul că FUNDAMENTUL ESENȚIAL NU NUMAI AL CULTURILOR FOARTE VECHI, CI ȘI AL CULTURII NOASTRE ACTUALE ESTE PREȘTIINȚA MITICĂ ȘI CĂ PRĂBUȘIREA EI ESTE CAUZA ESENȚIALĂ A DECADENȚELOR. Avînd în vedere conformitatea presupusă a simbolismului etic al miturilor și a funcționării psihice legale conformitate afirmată de psihologia intimității motivante devine necesar să abandonăm o vreme studiul simbolismului "divinității
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]