112 matches
-
aceste episoade se prelungesc dincolo de șase luni, fiind asociate cu tulburări de somn, alimentație, dificultăți de cocentrare vorbim de depresia clinică/starea depresivă. Studiile arată că aceste forme grave sunt relativ rare la preadolescenți și mai răspândite la adolescență. La preadolescență băieții sunt mai depresivi , iar la adolescență fetele suferă de crize depresive mai dese. Cauzele acestui fenomen ar putea fi: antecedentele familiale de tulburări mentale, alcoolismul, consumul de droguri , agresivitatea mai accentuată la această vârstă. În această perioadă, supremul gest
MODALITĂŢI DE PREVENIRE A CONDUITEI AGRESIVE by LIDIA CRAMARIUC () [Corola-publishinghouse/Science/1629_a_2944]
-
și de elevi pentru desăvârșirea educației. Este în egală măsură un sprijin, de pe poziții științifice și pentru părinții implicați în formarea armonioasă a personalității copiilor lor. Cartea abordează etapele dezvoltării gândirii umane, începând cu perioada copilului mic și continuând cu preadolescența, adolescența și etapa adultă. Se insistă asupra organizării activității de instruire și etapele parcurse de copil pentru a atinge o maximă eficiență. Ultimele capitole se axează pe relațiile de interdependență dintre educator-elev și elev-elev, fiind prezentate diverse tehnici și metode
Învăţarea, calea către cunoaștere by SIMONA CHIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1240_a_2106]
-
complexe de gândire, poate lua forme variate și reprezintă o reflexie a modului de înțelegere a celui care a elaborat-o. 3. Modelarea intereselor pentru învățare a elevilor preadolescenți Schimbările care au loc la nivelul factorilor care definesc personalitatea în timpul preadolescenței explică, în mare măsură permanenta fluctuație în preferințele și interesele tinerilor. Schimbările care se constată în dinamica intereselor sunt expresii firești ale unui proces de evoluție care tinde spre atingerea nivelului de maturitate psihologică a individului. Din momentul în care
Învăţarea, calea către cunoaștere by SIMONA CHIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1240_a_2106]
-
consolidat. S-a observat că elevii care au interesul de cunoaștere clar conturat pe anumite domenii au devenit mult mai activi, mai motivați, entuziasmați și au un comportament constructiv față de cerințele școlare sau extrașcolare legate de acel domeniu. La vârsta preadolescenței familia continuă să aibă un rol important în formarea și modelarea intereselor copiilor. Dintre procesele pe care părinții le pot exercita trebuie amintite: pot depista din timp aptitudinile copiilor și pot stimula activitățile independente; pot influența dezvoltarea unor aspirații realiste
Învăţarea, calea către cunoaștere by SIMONA CHIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1240_a_2106]
-
intensifică percepția de sine cu toate componentele ei: imaginea corporală de sine, identificarea și conștiința eu-lui, identificarea sensului, rolului și statutului sexual și al celui social în adolescență. În ceea ce privește percepția de sine aceasta se modifică și se redimensionează mereu în preadolescență și adolescență. Percepția de sine și imaginea corporală devin critice, datorită schimbărilor de fizionomie și ținută. Dacă în copilărie, imaginea corporală se afla la periferia conștiinței, treptat, ea devine din ce în ce mai centrală, încorporându-se în conștiința de sine și începând să
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
ofere, pe cît este posibil, informații relevante pentru o întreagă cohortă, nedeformate de selecțiile succesive proprii sistemului de învățămînt (e vorba de ultimii doi ani ai școlarizării obligatorii) și, pe de altă parte, de dorința de a surprinde un moment (preadolescența) în care influența părinților este încă suficient de consistentă pentru ca problemele puse în discuție să nu apară ca superflue. Pentru precizarea populației la care ne referim, am avut mai multe variante: puteam viza elevii claselor a VII-a și a
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
personală și stimă de sine; c) capacitate de fixare și de urmare a unor scopuri; d) acceptarea normelor sociale și tradițiilor culturale; e) autocontrolul stimei de sine. VI.5. Cum își pot părinții ajuta copilul pentru a se autocunoaște? În preadolescență ăadolescența timpurie), copilul este curios nu doar să descifreze lumea, să înțeleagă cauzele fenomenelor ci să se înțeleagă și pe sine prin autocunoaștere. Această curiozitate este determinată de căutarea unei identități, și de aici setea de modele; copillul încearcă să
Familia şi şcoala în parteneriat pentru o educaţie de calitate by Mihaela Băsu, Angela Sava, Doina Helene Partenie, Adriana Petrovici () [Corola-publishinghouse/Science/1283_a_1956]
-
sau retrograde ea presupune întotdeauna opțiunea valorică. De aceea, între convingeri, idealuri și concepția despre lume și viață există o foarte strânsă interdependență împreună constituind un complex motivațional de prim ordin al personalității. 1.5 Particularități psihofizice ale preadolescentului Perioada preadolescenței (10-15 ani) este cea de tranziție, vârsta cu cele mai intense transformări și modificări, atât în plan fizic cât și în cel psihic. La această vârstă individul nu mai este copil, dar este pe departe de a fi un adolescent
Motivaţia preadolescenţilor pentru învăţare: între expectanţă şi performanţă şcolară by Adet Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/1730_a_92280]
-
anumite trăsături, obiceiuri, deprinderi negative, realizează o ierarhie a valorilor, manifestă preferințe. Este vârsta prieteniei însă alegerea prietenilor este încă destul de întâmplătoare. Își descoperă propriile posibilități, manifestă interes pentru tot ceea ce pune la încercare forțele sale și permite evidențierea lor. Preadolescența implică elemente de maturitate afectivă alături de aspecte de infantilism. Preadolescentul dovedește o mare sensibilitate și excitabilitate crescută, un oarecare dezechilibru, cu predominarea excitației asupra inhibiției; trăirile psihice sunt intense; reacționează la tot ceea ce se petrece în jurul său. Inegalitatea trăirilor afective
Motivaţia preadolescenţilor pentru învăţare: între expectanţă şi performanţă şcolară by Adet Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/1730_a_92280]
-
infantilism. Preadolescentul dovedește o mare sensibilitate și excitabilitate crescută, un oarecare dezechilibru, cu predominarea excitației asupra inhibiției; trăirile psihice sunt intense; reacționează la tot ceea ce se petrece în jurul său. Inegalitatea trăirilor afective îi determină pe unii cercetători să numească perioada preadolescenței ca „perioadă de criză“. Se adâncește procesul de interiorizare manifestându-se o tendință mai evidentă de întoarcere spre sine, de refugiu în lumea propriilor trăiri. În acestă perioadă a preadolescenței sentimentele morale, estetice, intelectuale cunosc o mare dezvolatare manifestându-se
Motivaţia preadolescenţilor pentru învăţare: între expectanţă şi performanţă şcolară by Adet Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/1730_a_92280]
-
trăirilor afective îi determină pe unii cercetători să numească perioada preadolescenței ca „perioadă de criză“. Se adâncește procesul de interiorizare manifestându-se o tendință mai evidentă de întoarcere spre sine, de refugiu în lumea propriilor trăiri. În acestă perioadă a preadolescenței sentimentele morale, estetice, intelectuale cunosc o mare dezvolatare manifestându-se ca interese. Ele sunt stimulate de dobândirea unui anumit volum de cunoștințe morale, de lectură. Alături de trăirea emoțională profundă a prezentului, preadolescența se caracterizează prin dezvoltare a numeroase stări afective
Motivaţia preadolescenţilor pentru învăţare: între expectanţă şi performanţă şcolară by Adet Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/1730_a_92280]
-
în lumea propriilor trăiri. În acestă perioadă a preadolescenței sentimentele morale, estetice, intelectuale cunosc o mare dezvolatare manifestându-se ca interese. Ele sunt stimulate de dobândirea unui anumit volum de cunoștințe morale, de lectură. Alături de trăirea emoțională profundă a prezentului, preadolescența se caracterizează prin dezvoltare a numeroase stări afective prin care se fac adevărate proiecții în viitor. Viitorul devine apropiat, populat de năzuințe, aspirații, speranțe. Preadolescentul are posibilitatea de a- și dirija în mod conștient sentimentele și dispozițiile. Dintre manifestările negative
Motivaţia preadolescenţilor pentru învăţare: între expectanţă şi performanţă şcolară by Adet Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/1730_a_92280]
-
prin dezvoltare a numeroase stări afective prin care se fac adevărate proiecții în viitor. Viitorul devine apropiat, populat de năzuințe, aspirații, speranțe. Preadolescentul are posibilitatea de a- și dirija în mod conștient sentimentele și dispozițiile. Dintre manifestările negative care caracterizează preadolescența amintim: grosolănia, duritatea, indolența, irascibilitatea, încăpățânarea. Pentru a le evita sau a le tempera este nevoie de o educare a sentimentelor și emoțiilor care constă în stimularea unei sensibilități corespunzătoare, surprinderea elementului estetic din viața de fiecare zi, a modului
Motivaţia preadolescenţilor pentru învăţare: între expectanţă şi performanţă şcolară by Adet Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/1730_a_92280]
-
Preferințele conturate la nivelul clasei a VII-a se structurează treptat și capătă valoare și funcție de interesele cognitive. Nevoia și interesul pentru cunoaștere se dezvoltă pe baza trebuinței de explorare. Paralelismul între preferințele și performanțele elevilor este mare la începutul preadolescenței și foarte mare spre sfârșitul acestei perioade, dar se reduce corelația între obiectul considerat important (de către părinți, profesori) și rezultatele școlare ale elevilor. Ei se orientează mai ales către acele obiecte de învățământ care corespund posibilităților lor și nu către
Motivaţia preadolescenţilor pentru învăţare: între expectanţă şi performanţă şcolară by Adet Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/1730_a_92280]
-
Obiectul important dar nepreferat este învățat mai mult sau mai puțin sistematic și profund, în funcție de nivelul de dezvoltare a sentimentului datoriei. Preadolescenții își exprimă chiar regretul că nu reușesc să se atașeze de unele din obiectele socotite „de mare viitor“. Preadolescența marchează transformarea motivației superficiale, care provoacă de obicei o mobilizare generală și nediferențiată a activității, în motivație mai profundă și mai specifică, cu rol de interes cognitiv. Abia spre sfârșitul școlii generale, la elevi se poate vorbi despre apariția unor
Motivaţia preadolescenţilor pentru învăţare: între expectanţă şi performanţă şcolară by Adet Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/1730_a_92280]
-
recunoaștere și de apreciere a eului, „foamea“ de experiență nouă și de activitate au o importanță considerabilă în formarea personalității (R. Guillford). Urmarea firească va fi poate absenteismul de la școală și evadarea copilului în lumea jocurilor sau a aventurilor. Începutul preadolescenței aduce cu sine o nouă cotitură în dezvoltarea motivelor activităților școlare. „Pregătirea pentru viață“ - motiv invocat de elev din punctul de vedere al viitoarei sale profesiuni - se transformă pentru prima dată dintr-un motiv „cunoscut“ de elev într-unul care
Motivaţia preadolescenţilor pentru învăţare: între expectanţă şi performanţă şcolară by Adet Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/1730_a_92280]
-
real atitudinea lui față de școală. Astfel, motivarea generală a activității școlare, tinde să se integreze din ce în ce mai mult în sfera relațiilor de viață care se deschid în fața elevului (Leontiev). Diferențierea completă a intereselor elevului pentru obiectele de învățământ spre sfârșitul preadolescenței marchează încheierea procesului de formare a atitudinii selective relativ stabile față de conținutul învățământului. Elevului i se dezvăluie importanța cunoașterii științifice, concretizată în apariția motivelor cognitive propriu-zise. Astfel, se poate ajunge la apariția trebuinței de performanță, de autodepășire, de autorealizare, de
Motivaţia preadolescenţilor pentru învăţare: între expectanţă şi performanţă şcolară by Adet Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/1730_a_92280]
-
motivația pentru învățare: motive, interese, forme ale motivației, intensitatea motivațională. Chestionarul numărul 1 (anexa 1) vizează evidențierea formele motivației pentru învățare care se regăsesc la elevii celor două clase a VIII-a. Având în vedere că aceștia sunt la vârsta preadolescenței ar trebui ca dominantă să fie motivația cognitivă, intrinsecă precum și interesele cognitive și cele legate de viitorul lor. Ei ar trebui să fie preocupați de viitor și nivelul lor aspirațional să fie în concordanță cu această preocupare. Preadolescenții ar trebui
Motivaţia preadolescenţilor pentru învăţare: între expectanţă şi performanţă şcolară by Adet Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/1730_a_92280]
-
mult decât calitatea. În cazul în care cantitatea, respectiv nota, și calitatea, cunoștințele, sunt direct proporționale în accepțiunea elevilor, variația uneia implicând necesitatea variației și celeilalte, am considerat că putem vorbi de concordanță. Credem că specific vârstei subiecților, adică perioadei preadolescenței ar fi dorirea predominanței concordanței între calitatea cunoștințelor și notă dar și neconcordanța pozitivă. Procentele obținute pentru cele două cazuri amintite, însumate, sunt într-adevăr superioare cazului de neconcordanță negativă însă doar cu câte 5% pentru fiecare situație prezentată (întrebările
Motivaţia preadolescenţilor pentru învăţare: între expectanţă şi performanţă şcolară by Adet Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/1730_a_92280]
-
motivației și anume: motivația extrinsecă, afectivă și intrinsecă. Dintre cele trei forme ale motivației cea mai importantă calitativ considerăm a fi cea intrinsecă urmată de cea afectivă iar cel mai puțin cotată fiind cea extrinsecă. Am realizat această ierarhie deoarece preadolescența este perioada în care apare trebuința de performanță, de autodepășire, de autorealizare și de cunoaștere pe de o parte iar pe de altă parte o importanță deosebită o are trebuința de siguranță, dorința de a fi acceptat de ceilalți, de
Motivaţia preadolescenţilor pentru învăţare: între expectanţă şi performanţă şcolară by Adet Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/1730_a_92280]
-
este important ca elevii să aprecieze pozitiv concordanța dintre notă și calitatea cunoștințelor și să nu aprecieze pozitiv doar valoarea notei în sine. Fără această concordanță nota nu are nici o valoare din punctul nostru de vedere. După cum spuneam, la vârsta preadolescenței, de fapt spre sfârșitul acestei perioade, elevii sunt interesați de viitorul lor, îi preocupă tot mai mult acest aspect. De asemenea și interesele pentru anumite obiecte de învățământ devin mult mai clare, mai profunde. Întrebările 8, 9 și 10 urmăresc
Motivaţia preadolescenţilor pentru învăţare: între expectanţă şi performanţă şcolară by Adet Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/1730_a_92280]
-
evaluare. De aici putem deduce că elevii totuși nu au ajuns la un nivel corespunzător pentru a face față unui examen sau totuși alte obiecte de învățământ sunt mai ușoare și necesită un efort în pregătire mai mic. Spuneam că preadolescența implică interesul tot mai mare pentru anumite obiecte de învățământ unde elevul poate obține performanțe superioare, poate să se afirme, sau pentru acele obiecte de învățământ importante pentru viitorul său spiritual și profesional. Pentru a evidenția percepția asupra viitorului am
Motivaţia preadolescenţilor pentru învăţare: între expectanţă şi performanţă şcolară by Adet Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/1730_a_92280]
-
mare există posibilitatea foarte mare ca să devină un hobby. Devenind un hobby, timpul pe care îl acordăm este de asemenea mare existând setea de cunoaștere sau, pur și simplu, satisfacerea unei plăceri, utilizarea timpului într-un mod plăcut. La vârsta preadolescenței interesele cognitive sunt abia la începutul dezvoltării lor de aceea nu este lipsit de interes să verificăm cât timp și cât efort depun elevii pentru a învăța obiectele de studiu. De asemenea materiile de învățământ mai ușoare ca conținut probabil
Motivaţia preadolescenţilor pentru învăţare: între expectanţă şi performanţă şcolară by Adet Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/1730_a_92280]
-
însă, corelat cu procentul motivului „nu înțeleg ușor când citesc ceva“, 12,35%, există posibilitatea, după cum spuneam în alte dăți, ca într-adevăr conținutul învățării să depășească, din punctul de vedere al dificultății, capacitățile de înțelegere specifice acestei vârste a preadolescenței. Totuși motivul „nu înțeleg ușor când citesc ceva“ poate fi corelat cu motivul „mă joc mai mult decât trebuie“, având același procentaj 12,35%. Există deci posibilitatea ca neînțelegerea să fie datorată slabei concentrări a atenției, a distragerii atenției de
Motivaţia preadolescenţilor pentru învăţare: între expectanţă şi performanţă şcolară by Adet Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/1730_a_92280]
-
preadolescenților în general se structurează treptat și capătă valoare și funcție de interesele cognitive. Nevoia și interesul pentru cunoaștere se dezvoltă pe baza trebuinței de explorare. Interesele cognitive încep să aibă pondere tot mai mare și spre sfârșitul acestei perioade, a preadolescenței, vor fi majoritare. Motivația cognitivă și intrinsecă, privind învățarea, este la un nivel superior în raport cu motivația afectivă și extrinsecă. Acest fapt este pozitiv dar nu putem să spunem că o formă a motivației este mai bună decât alta
Motivaţia preadolescenţilor pentru învăţare: între expectanţă şi performanţă şcolară by Adet Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/1730_a_92280]