110 matches
-
sistematice). Limbajul este în continuă dezvoltare. La școlarul de vârstă mică se înregistrează o deplasare importantă de la limbajul oral la cel scris (la început copilul scrie cum vorbește, apoi începe să vorbească așa cum scrie), iar vocabularul se îmbogățește considerabil. Vârsta preadolescenței este preludiul unei bogate și intense vieți afective. Dezvoltarea gândirii în această etapă se răsfrânge în mod pozitiv asupra afectivității și se dezvoltă intens: - sentimentele morale; - sentimentele estetice; - sentimentele de prietenie; - viața în grup. Preadolescenții sunt caracterizați prin sensibilitate mărită
Motivația învățării școlare by Mioara Vasilachi, Maria Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1756_a_92285]
-
concrete de viață. Acestea condiționează adesea efectul acțiunilor educaționale pe o lungă perioadă de timp. A dirija aceste comportamente presupune o cunoaștere profundă a calității factorilor obiectivi și subiectivi, a conținutului și condițiilor specifice de manifestare a personalității în perioada preadolescenței. II.3.1 Personalitatea elevului În ceea ce privește tulburările comportamentale, ele ating acum, ca frecvență, puncte de maxim. Conform statisticilor americane, spre exemplu, pentru copiii cu vârste cuprinse între 9 și 15 ani se atinge, comparativ cu alte etape, apogeul solicitărilor. Mai
Motivația învățării școlare by Mioara Vasilachi, Maria Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1756_a_92285]
-
ne-a condus la constatarea cu caracter general că diferențele existente în structura motivației învățării elevilor din clasele IV-VIII sunt destul de nesemnificative de la o clasă la alta. Acest fapt ne permite să vorbim de o structură a motivației învățării caracteristică preadolescenței și mai puțin de caracteristicile motivației învățării uneia sau alteia dintre clase. CONCLUZII 1.a. În legătură cu stimularea propriu-zisă a activității de învățare realizată prin intermediul motivelor cu valență dinamogen - activatoare ne rețin atenția: - trebuința pentru o varietate de stimuli senzoriali
Motivația învățării școlare by Mioara Vasilachi, Maria Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1756_a_92285]
-
sau retrograde ea presupune întotdeauna opțiunea valorică. De aceea, între convingeri, idealuri și concepția despre lume și viață există o foarte strânsă interdependență împreună constituind un complex motivațional de prim ordin al personalității. 1.5 Particularități psihofizice ale preadolescentului Perioada preadolescenței (10-15 ani) este cea de tranziție, vârsta cu cele mai intense transformări și modificări, atât în plan fizic cât și în cel psihic. La această vârstă individul nu mai este copil, dar este pe departe de a fi un adolescent
Motivaţia preadolescenţilor pentru învăţare: între expectanţă şi performanţă şcolară by Adet Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/1730_a_92280]
-
anumite trăsături, obiceiuri, deprinderi negative, realizează o ierarhie a valorilor, manifestă preferințe. Este vârsta prieteniei însă alegerea prietenilor este încă destul de întâmplătoare. Își descoperă propriile posibilități, manifestă interes pentru tot ceea ce pune la încercare forțele sale și permite evidențierea lor. Preadolescența implică elemente de maturitate afectivă alături de aspecte de infantilism. Preadolescentul dovedește o mare sensibilitate și excitabilitate crescută, un oarecare dezechilibru, cu predominarea excitației asupra inhibiției; trăirile psihice sunt intense; reacționează la tot ceea ce se petrece în jurul său. Inegalitatea trăirilor afective
Motivaţia preadolescenţilor pentru învăţare: între expectanţă şi performanţă şcolară by Adet Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/1730_a_92280]
-
infantilism. Preadolescentul dovedește o mare sensibilitate și excitabilitate crescută, un oarecare dezechilibru, cu predominarea excitației asupra inhibiției; trăirile psihice sunt intense; reacționează la tot ceea ce se petrece în jurul său. Inegalitatea trăirilor afective îi determină pe unii cercetători să numească perioada preadolescenței ca „perioadă de criză“. Se adâncește procesul de interiorizare manifestându-se o tendință mai evidentă de întoarcere spre sine, de refugiu în lumea propriilor trăiri. În acestă perioadă a preadolescenței sentimentele morale, estetice, intelectuale cunosc o mare dezvolatare manifestându-se
Motivaţia preadolescenţilor pentru învăţare: între expectanţă şi performanţă şcolară by Adet Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/1730_a_92280]
-
trăirilor afective îi determină pe unii cercetători să numească perioada preadolescenței ca „perioadă de criză“. Se adâncește procesul de interiorizare manifestându-se o tendință mai evidentă de întoarcere spre sine, de refugiu în lumea propriilor trăiri. În acestă perioadă a preadolescenței sentimentele morale, estetice, intelectuale cunosc o mare dezvolatare manifestându-se ca interese. Ele sunt stimulate de dobândirea unui anumit volum de cunoștințe morale, de lectură. Alături de trăirea emoțională profundă a prezentului, preadolescența se caracterizează prin dezvoltare a numeroase stări afective
Motivaţia preadolescenţilor pentru învăţare: între expectanţă şi performanţă şcolară by Adet Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/1730_a_92280]
-
în lumea propriilor trăiri. În acestă perioadă a preadolescenței sentimentele morale, estetice, intelectuale cunosc o mare dezvolatare manifestându-se ca interese. Ele sunt stimulate de dobândirea unui anumit volum de cunoștințe morale, de lectură. Alături de trăirea emoțională profundă a prezentului, preadolescența se caracterizează prin dezvoltare a numeroase stări afective prin care se fac adevărate proiecții în viitor. Viitorul devine apropiat, populat de năzuințe, aspirații, speranțe. Preadolescentul are posibilitatea de a- și dirija în mod conștient sentimentele și dispozițiile. Dintre manifestările negative
Motivaţia preadolescenţilor pentru învăţare: între expectanţă şi performanţă şcolară by Adet Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/1730_a_92280]
-
prin dezvoltare a numeroase stări afective prin care se fac adevărate proiecții în viitor. Viitorul devine apropiat, populat de năzuințe, aspirații, speranțe. Preadolescentul are posibilitatea de a- și dirija în mod conștient sentimentele și dispozițiile. Dintre manifestările negative care caracterizează preadolescența amintim: grosolănia, duritatea, indolența, irascibilitatea, încăpățânarea. Pentru a le evita sau a le tempera este nevoie de o educare a sentimentelor și emoțiilor care constă în stimularea unei sensibilități corespunzătoare, surprinderea elementului estetic din viața de fiecare zi, a modului
Motivaţia preadolescenţilor pentru învăţare: între expectanţă şi performanţă şcolară by Adet Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/1730_a_92280]
-
Preferințele conturate la nivelul clasei a VII-a se structurează treptat și capătă valoare și funcție de interesele cognitive. Nevoia și interesul pentru cunoaștere se dezvoltă pe baza trebuinței de explorare. Paralelismul între preferințele și performanțele elevilor este mare la începutul preadolescenței și foarte mare spre sfârșitul acestei perioade, dar se reduce corelația între obiectul considerat important (de către părinți, profesori) și rezultatele școlare ale elevilor. Ei se orientează mai ales către acele obiecte de învățământ care corespund posibilităților lor și nu către
Motivaţia preadolescenţilor pentru învăţare: între expectanţă şi performanţă şcolară by Adet Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/1730_a_92280]
-
Obiectul important dar nepreferat este învățat mai mult sau mai puțin sistematic și profund, în funcție de nivelul de dezvoltare a sentimentului datoriei. Preadolescenții își exprimă chiar regretul că nu reușesc să se atașeze de unele din obiectele socotite „de mare viitor“. Preadolescența marchează transformarea motivației superficiale, care provoacă de obicei o mobilizare generală și nediferențiată a activității, în motivație mai profundă și mai specifică, cu rol de interes cognitiv. Abia spre sfârșitul școlii generale, la elevi se poate vorbi despre apariția unor
Motivaţia preadolescenţilor pentru învăţare: între expectanţă şi performanţă şcolară by Adet Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/1730_a_92280]
-
recunoaștere și de apreciere a eului, „foamea“ de experiență nouă și de activitate au o importanță considerabilă în formarea personalității (R. Guillford). Urmarea firească va fi poate absenteismul de la școală și evadarea copilului în lumea jocurilor sau a aventurilor. Începutul preadolescenței aduce cu sine o nouă cotitură în dezvoltarea motivelor activităților școlare. „Pregătirea pentru viață“ - motiv invocat de elev din punctul de vedere al viitoarei sale profesiuni - se transformă pentru prima dată dintr-un motiv „cunoscut“ de elev într-unul care
Motivaţia preadolescenţilor pentru învăţare: între expectanţă şi performanţă şcolară by Adet Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/1730_a_92280]
-
real atitudinea lui față de școală. Astfel, motivarea generală a activității școlare, tinde să se integreze din ce în ce mai mult în sfera relațiilor de viață care se deschid în fața elevului (Leontiev). Diferențierea completă a intereselor elevului pentru obiectele de învățământ spre sfârșitul preadolescenței marchează încheierea procesului de formare a atitudinii selective relativ stabile față de conținutul învățământului. Elevului i se dezvăluie importanța cunoașterii științifice, concretizată în apariția motivelor cognitive propriu-zise. Astfel, se poate ajunge la apariția trebuinței de performanță, de autodepășire, de autorealizare, de
Motivaţia preadolescenţilor pentru învăţare: între expectanţă şi performanţă şcolară by Adet Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/1730_a_92280]
-
motivația pentru învățare: motive, interese, forme ale motivației, intensitatea motivațională. Chestionarul numărul 1 (anexa 1) vizează evidențierea formele motivației pentru învățare care se regăsesc la elevii celor două clase a VIII-a. Având în vedere că aceștia sunt la vârsta preadolescenței ar trebui ca dominantă să fie motivația cognitivă, intrinsecă precum și interesele cognitive și cele legate de viitorul lor. Ei ar trebui să fie preocupați de viitor și nivelul lor aspirațional să fie în concordanță cu această preocupare. Preadolescenții ar trebui
Motivaţia preadolescenţilor pentru învăţare: între expectanţă şi performanţă şcolară by Adet Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/1730_a_92280]
-
mult decât calitatea. În cazul în care cantitatea, respectiv nota, și calitatea, cunoștințele, sunt direct proporționale în accepțiunea elevilor, variația uneia implicând necesitatea variației și celeilalte, am considerat că putem vorbi de concordanță. Credem că specific vârstei subiecților, adică perioadei preadolescenței ar fi dorirea predominanței concordanței între calitatea cunoștințelor și notă dar și neconcordanța pozitivă. Procentele obținute pentru cele două cazuri amintite, însumate, sunt într-adevăr superioare cazului de neconcordanță negativă însă doar cu câte 5% pentru fiecare situație prezentată (întrebările
Motivaţia preadolescenţilor pentru învăţare: între expectanţă şi performanţă şcolară by Adet Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/1730_a_92280]
-
motivației și anume: motivația extrinsecă, afectivă și intrinsecă. Dintre cele trei forme ale motivației cea mai importantă calitativ considerăm a fi cea intrinsecă urmată de cea afectivă iar cel mai puțin cotată fiind cea extrinsecă. Am realizat această ierarhie deoarece preadolescența este perioada în care apare trebuința de performanță, de autodepășire, de autorealizare și de cunoaștere pe de o parte iar pe de altă parte o importanță deosebită o are trebuința de siguranță, dorința de a fi acceptat de ceilalți, de
Motivaţia preadolescenţilor pentru învăţare: între expectanţă şi performanţă şcolară by Adet Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/1730_a_92280]
-
este important ca elevii să aprecieze pozitiv concordanța dintre notă și calitatea cunoștințelor și să nu aprecieze pozitiv doar valoarea notei în sine. Fără această concordanță nota nu are nici o valoare din punctul nostru de vedere. După cum spuneam, la vârsta preadolescenței, de fapt spre sfârșitul acestei perioade, elevii sunt interesați de viitorul lor, îi preocupă tot mai mult acest aspect. De asemenea și interesele pentru anumite obiecte de învățământ devin mult mai clare, mai profunde. Întrebările 8, 9 și 10 urmăresc
Motivaţia preadolescenţilor pentru învăţare: între expectanţă şi performanţă şcolară by Adet Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/1730_a_92280]
-
evaluare. De aici putem deduce că elevii totuși nu au ajuns la un nivel corespunzător pentru a face față unui examen sau totuși alte obiecte de învățământ sunt mai ușoare și necesită un efort în pregătire mai mic. Spuneam că preadolescența implică interesul tot mai mare pentru anumite obiecte de învățământ unde elevul poate obține performanțe superioare, poate să se afirme, sau pentru acele obiecte de învățământ importante pentru viitorul său spiritual și profesional. Pentru a evidenția percepția asupra viitorului am
Motivaţia preadolescenţilor pentru învăţare: între expectanţă şi performanţă şcolară by Adet Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/1730_a_92280]
-
mare există posibilitatea foarte mare ca să devină un hobby. Devenind un hobby, timpul pe care îl acordăm este de asemenea mare existând setea de cunoaștere sau, pur și simplu, satisfacerea unei plăceri, utilizarea timpului într-un mod plăcut. La vârsta preadolescenței interesele cognitive sunt abia la începutul dezvoltării lor de aceea nu este lipsit de interes să verificăm cât timp și cât efort depun elevii pentru a învăța obiectele de studiu. De asemenea materiile de învățământ mai ușoare ca conținut probabil
Motivaţia preadolescenţilor pentru învăţare: între expectanţă şi performanţă şcolară by Adet Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/1730_a_92280]
-
însă, corelat cu procentul motivului „nu înțeleg ușor când citesc ceva“, 12,35%, există posibilitatea, după cum spuneam în alte dăți, ca într-adevăr conținutul învățării să depășească, din punctul de vedere al dificultății, capacitățile de înțelegere specifice acestei vârste a preadolescenței. Totuși motivul „nu înțeleg ușor când citesc ceva“ poate fi corelat cu motivul „mă joc mai mult decât trebuie“, având același procentaj 12,35%. Există deci posibilitatea ca neînțelegerea să fie datorată slabei concentrări a atenției, a distragerii atenției de
Motivaţia preadolescenţilor pentru învăţare: între expectanţă şi performanţă şcolară by Adet Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/1730_a_92280]
-
preadolescenților în general se structurează treptat și capătă valoare și funcție de interesele cognitive. Nevoia și interesul pentru cunoaștere se dezvoltă pe baza trebuinței de explorare. Interesele cognitive încep să aibă pondere tot mai mare și spre sfârșitul acestei perioade, a preadolescenței, vor fi majoritare. Motivația cognitivă și intrinsecă, privind învățarea, este la un nivel superior în raport cu motivația afectivă și extrinsecă. Acest fapt este pozitiv dar nu putem să spunem că o formă a motivației este mai bună decât alta
Motivaţia preadolescenţilor pentru învăţare: între expectanţă şi performanţă şcolară by Adet Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/1730_a_92280]
-
a acestuia. Dimpotrivă, o clasă cu elevi care nu sunt interesați pentru a-și îmbogăți cunoștințele, pentru a-și forma o cultură generală, poate fi un factor negativ care să scadă nivelul motivațional pentru învățare și în această perioadă a preadolescenței, când printre priorități trebuie să fie și învățarea, prioritățile să fie legate de elemente care nu au legătură cu învățarea, cu cerințele școlii în general nu este un fapt pozitiv. Evidențiem alte aspecte importante din lucrare: * Motivația intrinsecă și cognitivă
Motivaţia preadolescenţilor pentru învăţare: între expectanţă şi performanţă şcolară by Adet Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/1730_a_92280]
-
la zenitul frecvenței sale de apariție în cursul primei copilării (între 2 și 3 ani), pe când celelalte două apărări ar corespunde unor etape ulterioare. Astfel, proiecția ar fi mult mai frecventă în perioada celei de-a treia copilării și în preadolescență, iar identificarea ar predomina în cursul adolescenței târzii. Modelul ipotetic al lui Cramer atrage atenția asupra faptului că apărările cunosc o evoluție proprie, reprezentând niște tendințe care, în opinia noastră, ar trebui privite în contextul istoriei fiecărui subiect. În legătură cu demersul
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
altceva în emisiunile TV, în comparație cu adulții, copiii atribuind imaginilor semnificații specifice. De aceea, studiul consumului TV este gândit în funcție de tranșele de vârstă (vârsta preșcolară sau copilăria mică - de la 3 la 5 ani; vârsta celei de-a „doua copilării” - 7-11 ani; preadolescența - 12-15 ani; adolescența 15-18 ani; tinerii - 18-25 [30] ani). Mulți autori consideră ca esențială focalizarea studiilor despre consumul și receptarea televiziunii asupra celei de-a „doua copilării” (7-12 ani), cea în cursul căreia copiii privesc cel mai mult la televizor
[Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
McQuail, Sven Windahl, 2001). Personajele din filme întruchipează personalități și caractere, ce pot constitui subiecte de analiză și reflecție. Cu deosebire, copiii și adolescenții, observă Ioan Cerghit, își confruntă propriile gânduri, sentimente și acțiuni cu cele ale modelelor. La vârsta preadolescenței și adolescenței, atunci când încep să se formeze idealurile morale și de viață, elevii caută contactul cu mass-media și din nevoia de a se forma ca oameni. De multe ori, în imaginea unor personaje care evoluează pe ecran, ei văd adevărate
[Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]