184 matches
-
-i concret pe aceștia în activitatea școlii. 1.4.2. Standardele specifice psihologiei (vârstelor) elevilor (de exemplu, preadolescența)tc "1.4.2. Standardele specifice psihologiei (vârstelor) elevilor (de exemplu, preadolescența)" • Cunoașterea trăsăturilor preadolescenței: - profesorii pornesc de la cunoașterea dezvoltării stadiale a preadolescentului și de la relațiile pe care le au cu elevii pentru a înțelege și stimula deprinderile, interesul față de cunoașterea, talentele și sistemul de valori ale acestora; - înțeleg și apreciază diversitatea, impunând standarde înalte, fără a ignora faptul că nu toți preadolescenții
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
preadolescentului și de la relațiile pe care le au cu elevii pentru a înțelege și stimula deprinderile, interesul față de cunoașterea, talentele și sistemul de valori ale acestora; - înțeleg și apreciază diversitatea, impunând standarde înalte, fără a ignora faptul că nu toți preadolescenții învață la fel; dezvoltă relații constructive cu elevii; - observă cu atenție și în profunzime elevii. Cunoștințele de specialitate: - profesorii pornesc de la cunoștințele de specialitate în stabilirea obiectivelor didactice, pentru a facilita învățarea în cadrul unei discipline și pe cea interdisciplinară din cadrul
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
întârzieri în dezvoltarea fizică; dificultăți de mers și șezut; lenjerie de corp murdară, ruptă sau pătată cu sânge; durere fizică sau mâncărimi în zona genitală; sângerări sau infecții în zona genitală, vaginală sau anală externă; boli venerice, în special la preadolescenți; urinare frecventă sau infecții urinare; abuz de alcool și droguri; test pozitiv pentru prezența drogurilor ilegale în sângele copilului; astm, multiple alergii și/sau multiple eșecuri în autorealizare. Indicatori comportamentali ai abuzului asupra copilului: precauție în contactele cu adulții, lipsa
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
apărări prin recurgerea la fantezii și afect, apărări prin inhibiție și apărări ce țin de anumite emergențe în procesele primare. Să mai notăm și contribuția lui Debray (1987), care propune o nouă fișă de despuiere a TAT pentru copii și preadolescenți, fișă în care un loc important este rezervat reperării procedeelor defensive. O poziție specială este ocupată de testul Rorschach, frecvent utilizat în investigarea mecanismelor de apărare. Școala franceză de psihologie proiectivă, reprezentată în special de Rausch de Traubenberg și Chabert
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
ne convingă, că munca la catedră este o lungă pasiune și delectare, mai ales după patru ani când vezi că din ”boțul de humă” ce l-ai luat în clasa I, ai adus la sfârșitul clasei a IV-a, un preadolescent în plină ascensiune. Doamna învățătoare MARIA GEANGU aduce în discuție chiar ca un S.O.S. dimensiunea, rolul eductiv al comunității și al mass-mediei, care contribuie la deteriorarea climatului socio economic prin scindarea bipolară a societății din punct de vedere
CADRUL DIDACTIC CREATIV IMPLICAT ÎN ACTUL EDUCAŢIONAL by MARIA GEANGU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/481_a_1010]
-
care vreau să o fac aventurilor lui Tom să își ia elan. Era Lucy. O Lucy tăcută, în vârstă de nouă ani și jumătate, cu părul scurt și ochii rotunzi, de un căprui deschis, ai mamei ei, o fetiță înaltă, preadolescentă, îmbrăcată într-o pereche de jeanși roșii zdrențuiți, pantofi sport albi, marca Keds, și un tricou al echipei Kansas City Royals. Fără nici o geantă, fără o haină sau jachetă atârnată pe braț, nimic în afara hainelor de pe ea. Tom n-o mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
cunoaște subiecții de instruit și educat. Cei cu vocația de educator cât și acei ce nu au această vocație pot prea bine să se folosească de rodul cercetărilor dvs. Acest volum reușește să trezească interes sporit pentru desăvârșirea studiului personalității preadolescentului și adolescentului aflat în formare în diferite forme de învățământ. Încă o dată subliniez că de n-ați fi beneficiat de o școală de elită cum a fost vechiul tip de școală normală, cu acea psihologie și pedagogie ce a fost
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
iremediabil. Michel Înghiți ultimele două felii de salam, Își mai turnă un pahar de vin. Mâinile Îi tremurau cumplit. Bruno continuă: — E greu să-ți imaginezi ființă mai imbecilă, mai agresivă, mai insuportabilă și mai plină de ură decât un preadolescent, mai ales când e cu alți băieți de vârsta lui. Preadolescentul e un monstru dublat de un imbecil, conformismul lui este aproape incredibil; preadolescentul pare cristalizarea subită, malefică (și neașteptată, dacă-l avem În vedere pe copil) a tot ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
un pahar de vin. Mâinile Îi tremurau cumplit. Bruno continuă: — E greu să-ți imaginezi ființă mai imbecilă, mai agresivă, mai insuportabilă și mai plină de ură decât un preadolescent, mai ales când e cu alți băieți de vârsta lui. Preadolescentul e un monstru dublat de un imbecil, conformismul lui este aproape incredibil; preadolescentul pare cristalizarea subită, malefică (și neașteptată, dacă-l avem În vedere pe copil) a tot ce e mai rău În om. Iar atunci cum să te Îndoiești
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
-ți imaginezi ființă mai imbecilă, mai agresivă, mai insuportabilă și mai plină de ură decât un preadolescent, mai ales când e cu alți băieți de vârsta lui. Preadolescentul e un monstru dublat de un imbecil, conformismul lui este aproape incredibil; preadolescentul pare cristalizarea subită, malefică (și neașteptată, dacă-l avem În vedere pe copil) a tot ce e mai rău În om. Iar atunci cum să te Îndoiești că sexualitatea e o forță absolut funestă? Cum de suportă oamenii să trăiască
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
neașteptată, dacă-l avem În vedere pe copil) a tot ce e mai rău În om. Iar atunci cum să te Îndoiești că sexualitatea e o forță absolut funestă? Cum de suportă oamenii să trăiască sub același acoperiș cu un preadolescent? Eu cred că izbutesc doar pentru că viața lor e absolut goală; totuși, și viața mea e goală, eu Însă n-am izbutit. Oricum, toți mint, mint Într-un mod grotesc. Suntem divorțați, dar rămânem buni prieteni. Îmi văd fiul În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
la copil și adolescent. Într-o anchetă limitată la Corsica de Sud, o echipă de la INSERM (Facy și Henry, 1997, p. 92) a scos la iveală o prevalență a tulburărilor de comportament la școală manifestate prin agresivitate la 7% dintre preadolescenți, prin violență la 5% și prin furii frecvente la 12% dintre acești elevi. Acest mod de calcul este foarte prizat de psihologii și psihoeducatorii din Québec și America de Nord (Vitaro și Gagnon, 2000, p. 167). Dar, evident, ca toate abordările menționate
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
să devină tot mai importantă, marcând tocmai afirmarea identității de sine și rezolvarea crizei semnalate a vârstei, modificarea raporturilor cu factorii educativi formali și nonformali, asumarea conștientă de roluri noi în perfecționarea dimensiunilor personalității, în afirmarea socială, profesională, culturală. Față de preadolescenți, adolescenții ajung la autoeducație pe măsura structurării concepției despre sine, a stabilirii legăturii cu trăsăturile personalității în consolidare, a distingerii personalității proprii de restul lumii exterioare, raportarea conștientă la propria personalitate și delimitarea de trebuințele proprii. Educatul începe să fie
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
adolescenții încep, odată cu practica banilor de buzunar, cu publicitatea și cu produsele culturale ce le erau destinate, să se afirme în calitate de consumatori „autonomi” și de țintă comercială specifică. Faza III marchează un pas înainte în dezvoltarea acestei logici, copilul sau preadolescentul exercitând o influență tot mai importantă asupra cumpărăturilor pe care le fac părinții: el devine factor de decizie și cumpărător când își pune la bătaie banii de buzunar, dar îndeplinește și o funcție prescriptivă, conform noului său rol pe lângă părinți
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
Unele firme recrutează angajați seniori, considerând că această clientelă care a trecut de 50 de ani preferă să fie în contact cu vânzători de aceeași vârstă. Tot așa cum pe piața „tânără” se dezvoltă o puternică subdivizare în categorii (bebeluș, copil, preadolescent, adolescent, tânăr adult), senior-marketingul își împarte clienții în „masters”, „eliberați”, „liniștiți”, „vârsta înaintată”: e vorba de un marketing hipersegmentat care pune bazele noilor piețe pentru vârstele a treia și a patra, desăvârșind astfel ordinea turbo-consumeristă. În faza III, nicio vârstă
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
activității sociale a adolescentului: închidere în sine, dificultăți de relaționare cu ceilalți adolescenți, performanțe școlare slabe etc. În cazul depresiei, această încetinire nu este decât tranzitorie, în timp ce tulburările de comportament antrenează perturbații mai prelungite. Într-un studiu prospectiv realizat la preadolescenți analizați timp de cinci ani, Renouf și colab. (1997) arată că efectul negativ al depresiei și al tulburărilor de comportament asupra activității se cumulează într-o oarecare măsură în caz de comorbiditate, dar că acest lucru se datorează în principal
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
toți). De asemenea, contrar celor constatate la adulți, depresia la copil și la adolescent nu pare a fi asociată unei hiperactivități a axei hipotalamo-hipofizo-suprarenale; din contra, valorile de cortizol nocturn sunt mai degrabă scăzute la subiecții deprimați pre-puberi (copii și preadolescenți cu vârste între 6-13 ani) decât la subiecții din grupul de control de aceeași vârstă (De Bellis și colab., 1996). Aceeași autori nu regăsesc nici reducerea nivelului secreției nocturne de GH, nici valorile ridicate ale prolactinei bazale la adulții cu
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
pe Pascal. Acesta, dat afară de la colegiu, este închis în camera sa și îi este interzis să iasă. Pascal refuză să vină în mod spontan la policlinică și nu va veni decât amenințat și sub presiunea familiei. Acum este un preadolescent de 13 ani, palid și slab. Este abătut, cu un aer trist, nu în mod evident opozant ci mai degrabă indiferent. Școala nu-i place. Povestește despre furturi cu o voce monotonă, aparent fără să manifeste afecte sau culpabilitate. Singura
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
al caracterului lui mai mult sau mai puțin „adecvat”, „rațional”, sau „emoțional”, „neintegrat”, în funcție de vârsta subiectului frustrant, de gradul maturității sale afective și axiologice. Un anumit gen de reacție la frustrare vom întâlni, de exemplu, la copilul mic, comparativ cu preadolescentul, și altele la vârsta tinereții și maturității. Vom face în continuare câteva noțiunii, în acest sens. 1) Frustrația la copil se manifestă, de obicei, prin reacții cu caracter imediat și tipic, fiind de aceea mult mai ușor sesizabilă, în comparație cu frustrația
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
a conflictelor, când apar numeroase cazuri de inadaptare, de rupere a echilibrului psihic în favoarea „emoționalității” când „tensiunea interioară este mai puternică decât controlul de sine”, când instalarea funcțiilor de reproducere generează transformări ce influiențează capacitatea intelectuală, afectivitatea, temperamentul puberului. Chiar dacă preadolescenții nu răspund în toate cazurile de contrariere prin acte de ostilitate/opoziționism, atitudinile lor în dezacord cu exigențele școlare și sociale, - facilitatea, adesea, de insuficienta lor supraveghere, de libertățile prea mari care li se acordă sau, dimpotrivă, de o încorsetare
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
posibilitatea formării unor „habitudini reacționale”, adică a păstrării pentru un timp îndelungat a unor atitudini de „izolare” și „dependență”, și, în felul acesta, de influențare a mediului de reacționare a omului adult de mai târziu. 3) Tânărul, mai mulr decât preadolescentul, va reacționa la frustrare într-o manieră mai puțin imediată și evidentă, și într-o gamă mult mai variată de reacții, aceasta ca rezultat al maturității gradului rezistenței individuale la frustrare - condiții psihologice vor favoriza adoptarea unor forme de comportament
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
de două cerințe (trebuințe, motive) incompatibile, la fel de puternice, fapt care împiedică realizarea corespunzătoare a activității respective. Acest tip de conflict între cerințele interne și cele externe, ca și cel cultural, — produs între valori umane incompatibile, — este mai des întâlnit la preadolescenți (care n-au reușit să interiorizeze decât în parte valorile societății) și la acei copii care au fost supuși în familie unor principii educative opuse celor cultivate de școală și de societate (ex. tendința unor părinți de a face din
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
influențate de lideri. În consecință, cercetătorii preferă de multe ori să formeze grupuri cu tineri care nu se cunosc prea bine. De obicei, limităm întâlnirile focus grupurilor cu tineri la șaizeci de minute sau mai puțin, mai ales în cazul preadolescenților. Tinerii au parte adesea de împrejurări în care lucrurile se schimbă la fiecare patruzeci și cinci - șaizeci de minute. Dacă cercetătorul organizează o discuție de grup care durează două ore, este foarte posibil ca în timpul celei de-a doua ore
Metoda focus grup. Ghid practic pentru cercetarea aplicată by RICHARD A. KRUEGER, MARY ANNE CASEY [Corola-publishinghouse/Science/2050_a_3375]
-
vocabularul se îmbogățește considerabil. Vârsta preadolescenței este preludiul unei bogate și intense vieți afective. Dezvoltarea gândirii în această etapă se răsfrânge în mod pozitiv asupra afectivității și se dezvoltă intens: - sentimentele morale; - sentimentele estetice; - sentimentele de prietenie; - viața în grup. Preadolescenții sunt caracterizați prin sensibilitate mărită. În adolescență are loc procesul de trecere spre organismul adult și putem vorbi despre apariția și dezvoltarea unor procese importante anatomice, fiziologice și psihice: - recepția senzorială nespecializată (cu excepții); - se dezvoltă atenția voluntară; - memoria verbal
Motivația învățării școlare by Mioara Vasilachi, Maria Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1756_a_92285]
-
un apogeu. Este ”paradoxul” pe care îl găzduiește această etapă, dat fiind și gradul ridicat al nonconformării față de adult. Conformismul la normele grupului îmbracă forme diverse de la îmbrăcăminte și până la jargonul verbal sau gestual. Această caracteristică îi poate face pe preadolescenți extrem de virulenți în raportarea la cei aflați, sau considerați, a fi pe poziții minoritare. Devine dificilă menținerea eficienței activității și chiar a limitelor bunului simț într-o interacțiune de grup. Dezbaterile, chiar pe teme propuse de ei, pot genera fie
Motivația învățării școlare by Mioara Vasilachi, Maria Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1756_a_92285]