185 matches
-
gustul estetic al elevilor care nu se încadrează în rândul celor 8% din sondaje-elevii „destinați „ lecturii prin disponibilități afective și intelectuale. Contrar oricăror alte abordări, lectura operelor literare, ca mijloc de instrucție și educație, are o importanță deosebită în pregătirea preadolescenților. Intrând în aspectele metodologice ale problematicii, prezentăm poziția lui Adrian Marino (2006) care stabilește următoarele modalități de lectură: lectura-informație, lectura-distracție, lecturarefugiu (formă de evaziune), lectura-plăcere, lectura-cultură, lectura existență. Lor li se pot adăuga, cu eventuale suprapuneri, lectura de întreținere, de
Biblioteca - centru de documentare și informare by Valentina Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/390_a_1244]
-
mare oraș al României are o altă personalitate decât un țăran român, chiar de vârsta lui. Pe de altă parte, proliferarea grupurilor și rolurilor sociale, mobilitatea geografică și socioprofesională tot mai accentuată ce caracterizează epoca actuală pot duce, îndeosebi la preadolescenți, adolescenți și tineri, la fenomene de vidare, indiferență sau derută valorică. Și mai pronunțată este confuzia axiologică în ieșirea din sistemele totalitar-comuniste și în trecerea la economia de piață și democrația pluralistă. Într-o anume măsură, respectiva trecere înseamnă și
[Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
primară și cea secundară - deplina continuitate și, respectiv, schimbarea radicală (re-socializare) - sunt situații extreme ale unui continuum între care se înșiră, cel puțin în societățile ce cunosc adânci transformări economice, sociale și culturale, majoritatea biografiilor individuale. Adică, prin socializarea secundară, preadolescentul, adolescentul și tânărul își însușesc o lume mai mult sau mai puțin apropiată de cea a socializării primare, dar nu total diferită. Astfel încât, pe planul mentalității, al axiologicului, problema nu este atât de a nega, minimaliza sau distorsiona trecutul din
[Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
utilizat o strategie complexă, care includea și perspectiva „din interior” (emică) a subiecților investigați, însă considerându-i pe unii experți - studenți din anii superiori de la secțiile de științe sociale -, care se pronunțau asupra profilului axiologic al altor categorii de tineri (preadolescenți, liceeni și muncitori). Am considerat că asemenea abordări pot servi ca repere metodologice și în investigația concretă a fenomenului pe care l-am numit negentropie axiologică, adică măsura în care datul axiologic al indivizilor și colectivităților rezistă presiunilor entropice ale
[Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
și conduita efectivă, la altele, nu (Parke et al., 1977). Într-o investigație multiculturală (SUA, Finlanda, Polonia și Australia), coeficientul de corelație între opțiunea pentru filme cu violență și comportamentul agresiv (evaluat de colegi și cunoscuți de aceeași vârstă) la preadolescenți a fost în medie de 0,21 (Eron, 1982). Studii longitudinale atent conduse - investigarea acelorași eșantioane pe o perioadă îndelungată de timp - au evidențiat, de asemenea, o corelație clară între expunerea la violența mass-media și comportamentul deschis: cu cât participanții
[Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
și imaginea de sine”, în Probleme sociologice ale tineretului (volum colectiv), Centrul de cercetări pentru problemele tineretului, Cluj-Napoca. Iluț, P. (1984), „Problematizări și explicitări epistemologice în abordarea axiologicului”, Studia Universitatis Babeș-Bolyai, seria Philosophia. Iluț, P. (1985), Atitudinea față de valori la preadolescenți și tineri, teză de doctorat, Universitatea „Babeș-Bolyai”, Cluj-Napoca. Iluț, P. (1990), „Teoria alegerii raționale și problematica normelor”, Studia Universitatis Babeș-Bolyai, Sociologia-Politologia, 2. Iluț, P. (1995a), Familia. Cunoaștere și asistență, Editura Argonaut, Cluj-Napoca. Iluț, P. (1995b), Structurile axiologice din perspectivă psihosocială
[Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
și întors într-un feed-back fericit, oboseala e eclipsată de împlinire, este o oboseală untoasă, compensatorie, ca o plată. Iar când există cerere, sete de ceea ce tu poți oferi, oboseala se dizolvă într-o mulțumire cuminte, neorgolioasă. Puțini adolescenți sau preadolescenți caută învățătura de bunăvoie, așa că ultima variantă e rară. În majoritatea cazurilor, oferta ta se izbește de un zid, de o structură impermeabilă, iar oboseala e însutită, ascuțită, tăioasă, dureroasă. De aceea toată cazna profesorului, când dă de piatră, este
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
libertatea? Sau poate siguranța? Școala e dincolo de orice, trebuie să fie, efort, program, mărșăluire spre o țintă. Nu mergi la școală doar ca spre un loc unde ești supravegheat să nu-ți rupi năsucul în hârjoana ta de școlar mic, preadolescent sau de adolescent. Și dacă înveți, n-o faci doar ca să-ți omori timpul sau de frica unor pedepse mai mult sau mai puțin formale, cum ar fi o proastă situare în ierarhia clasei sau a școlii. Din păcate, ești
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
iar comportamentul acestuia nu poate fi controlat pe deplin. Ceea ce putem face este să determinăm contextul și limitele care promovează un comportament pozitiv și reduc comportamentul inadecvat. 84 Bibliografie 1. Albu, Emilia, Manifestări tipice ale devierilor de comportament la elevii preadolescenți. Prevenire și terapie, Editura Aramis, București, 2002; 2. Băban, Adriana (coord.), Consiliere educațională. Ghid metodologic pentru orele de dirigenție și consiliere, S.C.Psinet, Cluj Napoca, 2001; 3. Bursuc, Bogdana, Managementul clasei. Ghid pentru profesori și învățători, Editura Alpha MDN, București, 2007
Managementul problemelor de disciplină la şcolarii mici by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/1651_a_3058]
-
-i concret pe aceștia în activitatea școlii. 1.4.2. Standardele specifice psihologiei (vârstelor) elevilor (de exemplu, preadolescența)tc "1.4.2. Standardele specifice psihologiei (vârstelor) elevilor (de exemplu, preadolescența)" • Cunoașterea trăsăturilor preadolescenței: - profesorii pornesc de la cunoașterea dezvoltării stadiale a preadolescentului și de la relațiile pe care le au cu elevii pentru a înțelege și stimula deprinderile, interesul față de cunoașterea, talentele și sistemul de valori ale acestora; - înțeleg și apreciază diversitatea, impunând standarde înalte, fără a ignora faptul că nu toți preadolescenții
[Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
preadolescentului și de la relațiile pe care le au cu elevii pentru a înțelege și stimula deprinderile, interesul față de cunoașterea, talentele și sistemul de valori ale acestora; - înțeleg și apreciază diversitatea, impunând standarde înalte, fără a ignora faptul că nu toți preadolescenții învață la fel; dezvoltă relații constructive cu elevii; - observă cu atenție și în profunzime elevii. Cunoștințele de specialitate: - profesorii pornesc de la cunoștințele de specialitate în stabilirea obiectivelor didactice, pentru a facilita învățarea în cadrul unei discipline și pe cea interdisciplinară din cadrul
[Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
vocabularul se îmbogățește considerabil. Vârsta preadolescenței este preludiul unei bogate și intense vieți afective. Dezvoltarea gândirii în această etapă se răsfrânge în mod pozitiv asupra afectivității și se dezvoltă intens: - sentimentele morale; - sentimentele estetice; - sentimentele de prietenie; - viața în grup. Preadolescenții sunt caracterizați prin sensibilitate mărită. În adolescență are loc procesul de trecere spre organismul adult și putem vorbi despre apariția și dezvoltarea unor procese importante anatomice, fiziologice și psihice: - recepția senzorială nespecializată (cu excepții); - se dezvoltă atenția voluntară; - memoria verbal
Motivația învățării școlare by Mioara Vasilachi, Maria Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1756_a_92285]
-
un apogeu. Este ”paradoxul” pe care îl găzduiește această etapă, dat fiind și gradul ridicat al nonconformării față de adult. Conformismul la normele grupului îmbracă forme diverse de la îmbrăcăminte și până la jargonul verbal sau gestual. Această caracteristică îi poate face pe preadolescenți extrem de virulenți în raportarea la cei aflați, sau considerați, a fi pe poziții minoritare. Devine dificilă menținerea eficienței activității și chiar a limitelor bunului simț într-o interacțiune de grup. Dezbaterile, chiar pe teme propuse de ei, pot genera fie
Motivația învățării școlare by Mioara Vasilachi, Maria Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1756_a_92285]
-
și cu gravuri, și alta în interior, în spațiu închis, cu preponderența picturii în negru și cu gravuri. Într-un alt spațiu, situat între Galeria Crucii și Sala Craniului au fost observate amprentele a peste 20 de pași aparținând unui preadolescent cu înălțimea de 1,30 m, și doi humeruși de urs, plantați în sol, la distanță de 10 m unul de altul. În Galeria numită Megaceros au fost găsite numeroase crenguțe, rămurele (unele păreau să fi fost înmănunchiate), pe care
Prelegeri academice by VASILE CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92370]
-
idealiste, progresiste sau retrograde ea presupune întotdeauna opțiunea valorică. De aceea, între convingeri, idealuri și concepția despre lume și viață există o foarte strânsă interdependență împreună constituind un complex motivațional de prim ordin al personalității. 1.5 Particularități psihofizice ale preadolescentului Perioada preadolescenței (10-15 ani) este cea de tranziție, vârsta cu cele mai intense transformări și modificări, atât în plan fizic cât și în cel psihic. La această vârstă individul nu mai este copil, dar este pe departe de a fi
Motivaţia preadolescenţilor pentru învăţare: între expectanţă şi performanţă şcolară by Adet Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/1730_a_92280]
-
tranziție, vârsta cu cele mai intense transformări și modificări, atât în plan fizic cât și în cel psihic. La această vârstă individul nu mai este copil, dar este pe departe de a fi un adolescent sau matur, el este un preadolescent. În această perioadă se constată o accelerare a creșterii somatice. Dezvoltarea tumultoasă psihosomatică este impulsionată de maturizarea și intrarea în funcție a mai multor glande cu secreție internă. Între acestea glandele sexuale au un rol deosebit. Preadolescentul prezintă o creștere
Motivaţia preadolescenţilor pentru învăţare: între expectanţă şi performanţă şcolară by Adet Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/1730_a_92280]
-
el este un preadolescent. În această perioadă se constată o accelerare a creșterii somatice. Dezvoltarea tumultoasă psihosomatică este impulsionată de maturizarea și intrarea în funcție a mai multor glande cu secreție internă. Între acestea glandele sexuale au un rol deosebit. Preadolescentul prezintă o creștere rapidă în înălțime, creșterea se relevă mai ales la membre: picioare, mâini lungi; se dezvoltă musculatura, ceea ce dă impresia de forță; la băieți se schimbă vocea; fizionomia feței suferă și ea schimbări, se vor prefigura linia și
Motivaţia preadolescenţilor pentru învăţare: între expectanţă şi performanţă şcolară by Adet Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/1730_a_92280]
-
se dezvoltă musculatura, ceea ce dă impresia de forță; la băieți se schimbă vocea; fizionomia feței suferă și ea schimbări, se vor prefigura linia și trăsăturile pe care le va avea ca adult. Din cauza acestei creșteri tumultoase rezistența la efort a preadolescentului este încă redusă, fiind predispuși la surmenaj fizic. Dezvoltarea intelectuală se manifestă în aceea că gândirea se desprinde tot mai mult de concretul intuitiv, obiectual și operează în plan logic cu noțiuni, legi, teoreme. La această vârstă elevul operează cu
Motivaţia preadolescenţilor pentru învăţare: între expectanţă şi performanţă şcolară by Adet Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/1730_a_92280]
-
această cale se lărgește tot mai mult orizontul cunoașterii și se adâncesc sensurile cunoștințelor asimilate. De asemenea, în această perioadă, se realizează o stabilizare relativă a trăsăturilor de personalitate. Se stabilizează sinceritatea, corectitudinea, simțul onoarei, spiritul de independență și responsabilitate. Preadolescentul dorește să fie considerat adult. Își corectează anumite trăsături, obiceiuri, deprinderi negative, realizează o ierarhie a valorilor, manifestă preferințe. Este vârsta prieteniei însă alegerea prietenilor este încă destul de întâmplătoare. Își descoperă propriile posibilități, manifestă interes pentru tot ceea ce pune la
Motivaţia preadolescenţilor pentru învăţare: între expectanţă şi performanţă şcolară by Adet Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/1730_a_92280]
-
manifestă preferințe. Este vârsta prieteniei însă alegerea prietenilor este încă destul de întâmplătoare. Își descoperă propriile posibilități, manifestă interes pentru tot ceea ce pune la încercare forțele sale și permite evidențierea lor. Preadolescența implică elemente de maturitate afectivă alături de aspecte de infantilism. Preadolescentul dovedește o mare sensibilitate și excitabilitate crescută, un oarecare dezechilibru, cu predominarea excitației asupra inhibiției; trăirile psihice sunt intense; reacționează la tot ceea ce se petrece în jurul său. Inegalitatea trăirilor afective îi determină pe unii cercetători să numească perioada preadolescenței ca
Motivaţia preadolescenţilor pentru învăţare: între expectanţă şi performanţă şcolară by Adet Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/1730_a_92280]
-
dobândirea unui anumit volum de cunoștințe morale, de lectură. Alături de trăirea emoțională profundă a prezentului, preadolescența se caracterizează prin dezvoltare a numeroase stări afective prin care se fac adevărate proiecții în viitor. Viitorul devine apropiat, populat de năzuințe, aspirații, speranțe. Preadolescentul are posibilitatea de a- și dirija în mod conștient sentimentele și dispozițiile. Dintre manifestările negative care caracterizează preadolescența amintim: grosolănia, duritatea, indolența, irascibilitatea, încăpățânarea. Pentru a le evita sau a le tempera este nevoie de o educare a sentimentelor și
Motivaţia preadolescenţilor pentru învăţare: între expectanţă şi performanţă şcolară by Adet Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/1730_a_92280]
-
optimizatoare, stiluri democratice ale relațiilor profesori- elevi, buna funcționare a clasei ca grup social. d) Factorii psihologici. Factorii psihologici sunt de natură internă și țin de personalitatea elevului. Un loc aparte între acești factori îl ocupă inteligența. 2.7 Motivația preadolescentului pentru activitatea școlară Interacțiunea nenumăraților factori externi și interni poate genera atitudinea preferențială a elevului față de anumite obiecte de învățământ. Dintre factorii externi amintim: conținutul disciplinei școlare, noutatea cunoștințelor școlare, caracterul atractiv și interesant al predării, personalitatea profesorului, cunoașterea importanței
Motivaţia preadolescenţilor pentru învăţare: între expectanţă şi performanţă şcolară by Adet Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/1730_a_92280]
-
și al insuccesului - trăite de elev în urma aprecierii lui de către profesor și a conștientizării poziției sale competitive în clasă - nivelul de aspirație format în funcție de capacitatea de autoestimare. Factorii intelectuali și motivaționali joacă un rol important în modelarea atitudinilor preferențiale ale preadolescenților față de anumite obiecte școlare. Preferințele conturate la nivelul clasei a VII-a se structurează treptat și capătă valoare și funcție de interesele cognitive. Nevoia și interesul pentru cunoaștere se dezvoltă pe baza trebuinței de explorare. Paralelismul între preferințele și performanțele elevilor
Motivaţia preadolescenţilor pentru învăţare: între expectanţă şi performanţă şcolară by Adet Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/1730_a_92280]
-
fi mai important. Multe din performanțele obținute la obiectul important se datorează faptului că acesta coincide cu obiectul preferat. Obiectul important dar nepreferat este învățat mai mult sau mai puțin sistematic și profund, în funcție de nivelul de dezvoltare a sentimentului datoriei. Preadolescenții își exprimă chiar regretul că nu reușesc să se atașeze de unele din obiectele socotite „de mare viitor“. Preadolescența marchează transformarea motivației superficiale, care provoacă de obicei o mobilizare generală și nediferențiată a activității, în motivație mai profundă și mai
Motivaţia preadolescenţilor pentru învăţare: între expectanţă şi performanţă şcolară by Adet Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/1730_a_92280]
-
mai multe trebuințe - în primul rând din cea de performanță, de autorealizare și de cunoaștere - se formează, se structurează trebuința intrinsecă de a învăța (B. Zörgö). Capitolul 3. Metodica cercetării 3.1 Scopul și obiectivele cercetării Prin această lucrare, „Motivația preadolescenților pentru învățare - între expectanță și performanță școlară“ se evidențiază așteptările elevilor în raport cu activitățile școlare și abordează un anumit context motivațional și anume - motivația pentru învățare în preajma tezelor cu subiect unic. S C O P U L lucrării este
Motivaţia preadolescenţilor pentru învăţare: între expectanţă şi performanţă şcolară by Adet Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/1730_a_92280]