692 matches
-
Schematic, fenomenologia dicteului ni se pare că parcurge următorii timpi indisociabili: Viziunea: o țâșnire originară incontrolabilă, un văz insolit al ochiului interior ochiul transcendental receptând imaginea unei lumi superioare ontologic latentă în rezervele axiologice ale spiritului universal (vidul cuantic, un preaplin de potențialități, despre care vorbesc fizicienii), și care folosește pe poet ca o portavoce. Impulsul pentru fructificare, constituit de energia descărcată de revelația apărută pe fondul predispoziției, al deschiderii conștiinței poetului către sensuri poetico-metafizice ideale. Fructificarea formală, care are loc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
Hölderlin scrie în romanul Hyperion, una din cele mai semnificative poeme privind bucuria darului divin al creației: Numai o vară, una singură, dăruiți-mi, puternice Zâne, Și-o toamnă în care să se pârguie cântu-mi, Pentru ca inima mea, bucuroasă de preaplinul Dulcelui joc, să moară apoi. Sufletul care în viață divinul său drept Nu l-a primit, hodină nu află nici în bezna din Orcus. Și totuși, dacă-ntr-o zi lucrul sfânt ce-n inimă-mi Sălășluiește Poemul mi-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
în timp ce subconștiința lui îi urlă în ureche oprește-te oprește-te oprește-te, dar e degeaba, pentru că subconștiința lui știe și simte că toate lucrurile pe care el le-a trăit în ultimele ore sunt esențiale și formează deja un preaplin în creierul lui de simplu muritor. Nebuna se strecoară încetul cu încetul în mintea lui. Fiecare mesaj e scris cu sufle tul în vârful degetelor care apasă tastatura. Și el citește în continuare. Iar eu stau și emit o teorie
Romantic porno by Florin Piersic Jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1344_a_2728]
-
Petre, Petre, dragule, iubitule! Încerc să-ți vorbesc "în scris", pare ciudat, dar mi-am zis că asta poate fi o cale de a mă confesa, de a împărtăși, dacă nu ție sau altora, foii imaculate de hârtie, câte ceva din preaplinul sentimentelor ce m-au copleșit și mă bântuie de când te-am cunoscut. Ai fost prima mea dragoste și unica până acum. Când ne-am întâlnit, nu eram pregătită pentru o atare experiență, care m-a amețit, mi-a tăiat respirația
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
frînghii și colaci de viermi aurii / ce îl leagă de țărm cu otgoane // pe cel liber // caracatițe și suveici care răsucesc moartea în funii" (despre dispariția pescarului ca un dicționar de cuvinte magice). Enunțurile devin gîfîitoare, textul e sincopat de preaplinul său, dar rezultanta moral-reflexivă e neîmplinirea. În consecință, Angela Furtună consemnează o puzderie de imagini, precepte, constatări, surprize, consilii "pe trupul ca un text fluid", "contratimpi sinapse voci în tremolo", pasager și "înghițituri mici de beatitudine": "Ťcerneala verde intră sub
Între natură și artificiu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7222_a_8547]
-
înseamnă că într-adevăr marea performanță spirituală este să te pui de-a curmezișul. * Blagoslovit de fericire în viață, te poți dezlănțui fără nici o remușcare în profesarea nemulțumirii, formulă de căpătâi a mirajului intelectual. Când toate neajunsurile sunt anesteziate de preaplinul fericirii, singură nemulțumirea mai ține treaz orgoliul spiritual. Știm asta și ne manifestăm ca atare, preventiv, sceptici față de fericire ca dinaintea unei păcăleli. Ținem la nemulțumirile noastre mai aprig decât la adevărurile seninătății, suntem întotdeauna mai deștepți decât adevărul. * Nu
Singurătatea lui Adam: despre neîmplinire şi alte regrete by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1325_a_2713]
-
strânge În brațe și vor plânge de bucurie! Peste medicamente, Sorina Îngrămădi pâine și tot ce găsi ea bun În frigider, apoi Îl pupă pe amândoi obrajii pe „iubitul și dragul meu nenea Popa” și Îi vorbi din ochi despre preaplinul din sufletul ei. Ajuns acasă, Victor trăi o altă bucurie atunci când discutând prin zid cu Ștefan, acesta Îi spuse că este foarte sigur că aceste medicamente sunt bune și-și vor face efectul asupra celor două răni care nu se
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
-i fura măcar un sărut... Din întreg tezaurul de femei ce îi trecuseră, până la vârsta lui, prin viață, nici măcar una singură nu reușise să se apropie de sufletul său, ademenindu-l, înrobindu-l în dragoste și alintându-l cu tot preaplinul de plăceri, ce aceasta, îndeobște, îl creează pentru cei ce iau parte la ea. Iar Victor, constatând asta, ca să-și mai întărească încrederea în el, se întorcea întotdeauna către sine însuși și cugeta intens la toate posibilitățile, ce i-ar
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
ardoare, adică fericirea, iar asta singur singurel - fără martori, fără ajutoare. Nu dorea alte păreri, alte sfaturi, sau să fie îndrumat de cineva sau de ceva independent de voința sa. Iar faptul de a-și păstra adânc în inimă tot preaplinul său de sentimente era și o punere la adăpost în fața privirilor străine și pângăritoare, dar și, pur și simplu, felul lui real de a fi. Acum, în treacăt fie spus, el nu fusese dintotdeauna într-atât de introvertit și de
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
atât de frumoasă În cumințenia ei, În neînțeleasa ei suferință. Mi s-a părut că mi-a zâmbit amar. Nu puteam s-o las așa, să dispară În neant, fără o lacrimă. Un râu secat nar fi fost suficient pentru preaplinul adunat În mine. Lacrimile se rostogoleau ca mărgăritarele pe o plajă pustie. Viscolul se Întețise și lovea cu putere În ferestre. Am tresărit. Sigur, m-am Înșelat. Nu puteau să urle lupii În plină zi și atât de aproape de oraș
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
De multe ori mă întreb intrigat, de ce nu am primit și eu un bilet de gală la marele spectacol al vieții?! Iluziile pierdute în copilăria întreruptă, sfâșiată și călcată în picioare mi-au lăsat în urmă cicatrice severe, iar din preaplinul sufletului împătimit de ură izvorăște un monolog abisal al anticomunismului. Dacă-l voi face cât de cât cunoscut, trecutul odios nu are dreptul la pace și liniște, așa cum nu are iadul celor înțărânați fără cruce. Când se îmbată gândul cu
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
ca o glumă proastă, în timp ce fiecare lucru, fiecare animal de la puiul care iese din găoace la pisica care vînează porumbei, răspîndește acea aură luminosă, acea energie și bucurie de a trăi, plenar, fără opreliști. În filmul lui Kusturica, avem un preaplin care se revarsă, un tablou flamand al abundenței, precum tabloul Luilekkerland (le pays de Cocagne) al lui Peter Brughel și delectării simțurilor. Primarul înfulecă sîrguincios, suge măduva unui os de porc, iar un cîine ațîțat sare pe fereastra automobilului instalat
Viața ca un miracol by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9169_a_10494]
-
de cîteva substanțiale eseuri, în frunte cu cele semnate de Pompiliu Constantinescu, Șerban Cioculescu, Alexandru George și Nicolae Balotă, autorul Cuvintelor potrivite (ca și de altminteri Blaga ori Sadoveanu) e încă departe - se vede cu ochiul liber - de momentul unui "preaplin" al criticii. Vastitatea producției sale ca și prodigioasa complexitate a acestuia reclamă însă investigații, opinii, discuții (fie și în contradictoriu), dă semne de nerăbdare. O interesantă contribuție în acest sens a adus-o de curînd Lazăr Popescu, care a găsit
Arghezi prin grila Girard by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9182_a_10507]
-
goale, modeste ale fostului strălucitor salon 1900, seamănă într-adevăr cu revenirea Cenușăresei de la bal, cînd trăsura se transformă în bostan și rochia în zdrențe. Există un timp plenar, al tuturor posibilităților și chiar și atunci în mijlocul armoniei generale acest preaplin creează o undă de neverosimil, de aer oriental de o mie și una de nopți, halucinant și fragil. Între două pahare, cei patru pun la cale lovituri, ucid cu sînge rece, sunt niște gangsteri adevărați cu aere de dandy. Există
America, odată ca niciodată... by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9191_a_10516]
-
ba chiar și-l închipuie dezlănțuit, lovind fără milă; apoi, cînd se mai liniștește, îi apare în gînd tînărul timid, cu brațele tremurînd, așezat pe marginea unui scaun, cerîndu-i iertare; ea, stăpînă ca niciodată pe sine, revărsînd în gesturi tot preaplinul inimii sale de femeie ajunsă la cumpăna verii, conștientă că, dacă nu la anul, apoi peste un an ori doi, începe toamna vieții și niciodată nu va mai avea șansa unei mari iubiri, ca o ploaie de vară, torențială, cînd
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
cultură și căcat, stropite cu champagne. Ca să și-l asigure, Crapul Gonflabil i-a peștit pe toți, dintotdeauna, de la femei până la Ceaușescu, trecând prin literatura română. Nu știu dacă peștii prezintă flatulențe, dar Crapul Gonflabil, în caz că scapă o bășină din pricina preaplinului sufletesc, cu siguranță se miră de ce nu simți mireasma Zefirului... Bazat pe cuplul mizil-breban, fripto-comunismul românesc ar fi putut supraviețui până la transformarea soarelui într-o gigantă roșie. „Dacă dictatura naște genii și sentiment național, atunci să mai vină o dictatură
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2042_a_3367]
-
nu le poate îngrădi în cămașa de forță. [...] Pentru el sistemele marxiste sunt întemeiate pe banalul exercițiu al puterii de către oligarhi monopoliști sprijiniți de instituții birocratice de factură socială și economică. Problema acestui tip de comunism, afirmă Djilas, nu este preaplinul utopic, ci dimpotrivă faptul că avem de-a face cu un deficit de speranță, cu declinul idealului utopic al începuturilor. În continuare se apreciază că „este de-acum orbitor de clar că revoluția tehnologică afectează datele esențiale ale ecuațiilor sociale
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
desfătare care venea din trecutele trăiri ale sufletului său, vise depărtate ce‑i biciuiau ochii ca o văpaie, ca aripile pârlite ale Îngerilor, Încât el va Închide ochii strâns, dureros de strâns, iată, nu de beznă și năluciri, ci de preaplinul luminii; dar le desluși felurimea de după pleoapele temeinic trase, căci În cuget, la frunte, de după țeastă, chiar Între ochi, chiar În miezul văzului, pâlpâiau rotocoale roșiatice, roșiatice și sinelii, și vineții, și gălbui și verzulii, și iarăși rumenii, care, de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
În leagăn ori În brațele mamei, așa se legăna el acum pe umerii purtătorilor săi, un prunc picotind În brațele mamei, cu ochii Închiși de toropeală, simțind căldura soarelui pe piele, pe mădularele ostenite, de după pleoapele bine oblonite. Buimac de preaplinul luminii și de câte alte miresme, la hotarul dintre trezie și amorțeală, asculta rugăciunile și cântările pelerinilor, corul angelic al vocilor de copii și țiuitul instrumentelor, cu gemetele țiterei și jalea flautului, Înotând În mareea cântărilor care veneau În șuvoi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
pare să mai aibă vreun sens... Melodia lui George Harrison îmi stăruie încă în minte ca o deșartă speranță. "I look at you all see the love there that's sleeping." Golul nu este altceva decât alternativa sau urmarea unui preaplin. Când nu mai poți ține preaplinul, încovoiat sub greutatea lui, îl schimbi pe gol și golul începe să te conțină. E mult prea târziu când realizezi ce eroare ai făcut, tu crezi că te-ai eliberat, dar nu există încărcătură
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
Melodia lui George Harrison îmi stăruie încă în minte ca o deșartă speranță. "I look at you all see the love there that's sleeping." Golul nu este altceva decât alternativa sau urmarea unui preaplin. Când nu mai poți ține preaplinul, încovoiat sub greutatea lui, îl schimbi pe gol și golul începe să te conțină. E mult prea târziu când realizezi ce eroare ai făcut, tu crezi că te-ai eliberat, dar nu există încărcătură mai grea decât golul. Golul este
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
să mă ascundă vieții și morții, prin recluziune nelimitată. Sigur, vieții nu-i pasă de mine mie da -, morții nici atât mie da -, o voiam după clipa întâlnirii noastre, care mi-ar umple toată viața cu lichidul fericirii. Voi muri din preaplin. Viața înseamnă, la urma urmei, totalitatea picăturilor acestor ape ale vieții, fericirea mărunțită înseamnă volumul ei final, totalul, după parcurgerea în ecuație a atâtor necunoscute care se amplifică, creează alte întrebări și soluții, tablele pline culisează, trecutul se șterge pentru ca să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
lui Zaharia Stancu și Marin Preda, în confluență cu acestea și cu ale altora, lumea propusă de noul autor dă o constantă impresie de simultană vechime și contemporaneitate, de prospețime și mișcare proprie, adesea de un remarcabil pitoresc și de preaplin cuceritor.“ Nu mai rămâne decât ca George Burlacu să-l declare, la rândul lui, pe George Muntean unul dintre marii noștri specialiști în zootehnie. Despre sinucidere Ca și Ruxandra Cesereanu, care a scris, cu o stranie voluptate, un întreg tratat
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
afișa complicitatea. Este îndeajuns să treci pur și simplu prin livada fructului oprit și vei fi învinuit de indiferență. Suntem sclavii lui Dumnezeu însemnați cu fier roșu. Este Dragoste! Fiecare primește după mărimea cocoașei, dar niciodată îndeajuns; fiecare primește după preaplinul și nu după preagolul din suflet. Viața începe și se sfârșește sub însemn. Nu este Dragoste! Uneori semnul este superficial, o amprentă epidermică, aproape insesizabilă, o polenizare în luna aprilie, puful păpădiei peste frunza de brusture, crater săpat în lumina
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
apoi pășea în taină: Pasul acesta este al meu, pasul acela este al ei și iar al meu. Pasul meu nu poate exista fără pasul ei. Cine pe cine trece de mână? Depărtările dau consistență libertății. În doi, libertatea este preaplinul de Dumnezeu, libertatea de unul singur, instantaneu în icoană cât să treacă ploaia. Deschidea ușa, primul pas în șotron, și al doilea pas, și al treilea... Șotronul, întins pe spate, cu fața spre cer, se făcea că doarme. "Ai grijă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]