79 matches
-
de gen a munciixe "„diviziuneadegenamuncii", mult mai potrivită decât cea de „clasă”. Diviziunea muncii ne conduce spre probleme de tipul: femeile primesc, și nu dau ordine, sunt plătite mai puțin, fac munci mai rutiniere în raport cu bărbații. Ea consideră că perioada precapitalistă a fost mult mai partenerialăxe "„parteneriat" în sensul diviziunii muncii, capitalismul alungând femeile în „armata de rezervă a capitalismului”, alături de alți marginali. Alison Jaggarxe "„Jaggar,Alison", în lucrarea Feminist Politics and Human Nature (Politica feministăxe "„feminist" și natura umanăxe "„naturaumană
[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
-
tot”, nu este produs de o relație prealabilă care stabilește că diferența biologică trebuie convertită în inegalitate socială (Pastixe "„Pasti,Vladimir", 2003, pp. 241-242). Perspectiva lui Youngxe "„Young,IrisMarion" este aceea că femeilor le-a fost mai bine în perioada precapitalistă și le va fi mai bine în cea postcapitalistă, dar această idee este greu de susținut. Tongxe "„Tong,Rosemarie" susține că, practic, nu avem de-a face decât cu o trecere de la un patriarhatxe "„patriarhat" la altul: patriarhat precapitalist, capitalist
[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
-
perioada precapitalistă și le va fi mai bine în cea postcapitalistă, dar această idee este greu de susținut. Tongxe "„Tong,Rosemarie" susține că, practic, nu avem de-a face decât cu o trecere de la un patriarhatxe "„patriarhat" la altul: patriarhat precapitalist, capitalist, socialist (Tongxe "„Tong,Rosemarie", 1981, p. 191). Nu avem temeiuri să credem că unele patriarhate erau mai bune9 (vezi și Miroiu, 1999, și Pastixe "„Pasti,Vladimir", 2003). Alison Jaggarxe "„Jaggar,Alison" propune, în locul relațiilor alienante, alt tip de relații
[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
-
de la câte două părți sau o parte și jumătate, la una și un sfert, astfel : căpitanul, secundul, timonierul, artileristul, șeful de echipaj, doctorul, tâmplarul ; restul echipajului lua câte o parte, de fiecare. Era acesta, în opinia lui Rediker, un sistem precapitalist de împărțire a bunurilor obținute și cel mai egalitarist plan de distribuire individuală din tot secolul al XVIII-lea9. Exquemelin anunțase încă din era bucanierilor că pirații erau foarte loiali și dispuși să se ajute unul pe altul, sub forma unor
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
ca luptă împotriva acestor neajunsuri..... Mijloacele ce întrebuințează aceste două mișcări ne sunt deocamdată indiferente; esențial este că ambele urmăresc desființarea capitalismului și prin aceasta înlătură conflictul între capital și muncă, făcând din proletar ceea ce el a fost în faza precapitalistă: un producător independent"32. Stefan Zeletin era de părere că o mișcare cooperatistă reală nu era posibilă decât în țările capitaliste dezvoltate, în care capitalismul a ajuns în faza de maturitate și a reușit să dea un caracter industrial societății
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
fundamentale pentru definirea responsabilității sociale corporative Scurt istoric al dinamicii conceptului și practicilor responsabile social Din considerente de facilitare a expunerii cadrului responsabilității sociale corporative, am schematizat evoluția în timp a surselor istorice în patru stadii cronologice: etapa religios-arhaică, etapa precapitalistă, cea a mediului de afaceri capitalist și ultima, cea postmodernă, de instituționalizare a afacerilor etice. 1.1.1. Etapa religios-arhaică După cum foarte bine a scris Platon, nu suntem născuți numai pentru noi înșine, ci o parte din ființa noastră o
by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
conduită dezirabile în relațiile dintre indivizi și în relațiile acestora cu comunitatea în general. Expresie a unor constante general umane, valoarea supremă a tuturor acestor scrieri și practici religioase este armonia și comuniunea omului cu universul. 1.1.2. Etapa precapitalistă Evul Mediu și Renașterea întăresc prin moraliștii, umaniștii și liderii săi religioși importanța bunei guvernări în relația cu masele, conștientizarea responsabilităților pe care trebuie să și le asume liderii, exersarea bunelor practici în actul de conducere, importanța credinței, a virtuților
by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
urmă accidentul este parte integrantă a realității. În cele ce urmează voi relua și clarifica principalele caracteristici generice ale organizării economice și politice a obștii arhaice, punctul de plecare al analizei, și voi 4.3.1.1. Organizarea economică Economia precapitalistă descrisă de Stahl (1998, vol. I, pp. 12, 211-213) este caracterizată de două elemente. Primul este abundența resurselor naturale. Singura raritate naturală remarcabilă se poate să fi fost pământul bun în sens de spațiu de locuire sau habitat, și nu
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
țăranilor. Perspectiva este una economică, nu pentru că utilizează metodele economiștilor moderni, ci pentru că adresează aspecte importante privind piețele și alte instituții economice. Este morală nu pentru că presupune că țăranii și elitele erau mai morali și mai puțin calculați în aranjamentele precapitaliste, ci pentru că presupune că, sub instituțiile precedente, calculul care guverna comportamentul conducea la rezultate mai morale în raport cu bunăstarea țăranilor decât sub aranjamentele sociale și instituționale ale capitalismului modern (Popkin, 1980, p. 413). Potrivit lui Popkin, ideea originează într-o lectură dickensiană
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
413). Potrivit lui Popkin, ideea originează într-o lectură dickensiană și marxistă a „împrejmuirilor” din Anglia începutului Revoluției industriale. În cadrele acestei dezbateri, concluziile capitolului dau dreptate poziției contrare luate de Popkin, care, în esență, contrazice prezumția rezultatelor morale ale aranjamentelor precapitaliste și conchide, legat de distribuția beneficiilor, că, dacă arendașii și micii proprietari au beneficiat sau nu de expansiunea statelor și piețelor, acest lucru a depins de principalele instituții ale primului - curți de justiție, taxare și proceduri de împroprietărire. Aceste instituții
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
și Stahl, și Ostrom. Cât de reușită a fost însă această soluție? O evaluare a aranjamentelor instituționale tradiționale Secolul al XIX-lea a însemnat o perioadă de mari schimbări în societățile agrare din multe zone ale lumii: de la o societate precapitalistă, în care satele aveau un caracter închis, cu multe resurse stăpânite în comun și într-o mare măsură ferite de intruziunea statului, trecerea s-a făcut spre sate deschise, în care proprietatea era tot mai mult privată, relațiile economice s-
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1759]
-
drobi pe zi. Lucrătorii de la saline (șavgăi, rufetași, condamnați), pe care în 1854 Appert i-a văzut ieșind din mine „nenorociți, cu totul zdrobiți”, nu puteau da în muncă decât un randament foarte scăzut. Numai printr-o exploatare crâncenă, Moldova precapitalistă reușea să-și mențină în această parte a Europei unul din primele locuri printre țările producătoare de sare. Ca urmare a creșterii relative a numărului de lucrători, a înlocuirii toporului prin ciocane în operațiunile de extragere a sării, a sporirii
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
cîte puțin din ea cam peste tot. Da, pe la sfîrșitul secolului trecut sugestia se transformă într-un fenomen general datorită unei serii de crize ce au zguduit în mod radical societatea. Iată în continuare simptomele. Mai întîi dărîmarea vechiului regim precapitalist sub loviturile repetate ale capitalului și revoluțiilor. În cădere, antrenează cadrele religioase și politice tradiționale, precum și instituțiile spirituale. Universul stabil al familiei, al grupurilor de vecini, al comunităților se clatină, se crapă. Smulși de pe pămînturile lor, de lîngă clopotnițele lor
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
că modelele capitaliste occidentale și ulterior dezvoltarea de tip socialist urmau să fie imitate de alte regiuni ale globului. Ideea lui Troțki privind dezvoltarea combinată și inegală a capitalismului putea duce la posibilități diferite: întâlnirea între regiunile capitaliste și cele precapitaliste din lume ar conduce la crearea unor tipuri cu totul noi de societate (Knei-Paz 1978). Teoriile dezvoltării și subdezvoltării, apărute după cel de-al Doilea Război Mondial, au preluat acest proiect. Teoreticienii dependenței considerau că alianțele exploatatoare între grupurile care
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
concentrează asupra tipurilor de opoziție pe care acestea le atrag după sine (Rupert 2003: 181). Aceste abordări vin în sprijinul comentariului lui Halliday că "sistemul modern interstatal a apărut în contextul răspândirii capitalismului la nivel mondial și al subjugării societăților precapitaliste. Acest sistem socio-economic a sprijinit atât natura statelor individuale, cât și caracterul relațiilor dintre acestea: nicio analiză a relațiilor internaționale nu este posibilă fără a face trimitere la capitalism, la formațiunile sociale cărora acesta le-a dat naștere și la
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
o conversiune de capital economic (un bun material cedat) în capital simbolic (capacitatea de a-l îndatora pe celălalt). Studiul modurilor de producere și de circulație a acestui tip special de capital constituie programul central al lui Bourdieu în societățile precapitaliste, tot în afara logicii "dar din dar" și a calculului rațional. Modelul religios Țările occidentale au impus treptat spiritul de calcul (niciodată nu se insistă prea mult pe influența lui Marx și Weber în această reprezentare a istoriei). Unele sectoare ale
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
câmpurile religios, științific, dar și birocratic sau artistic. Pornind de la lectura aprofundată a sociologiei religiei a lui Weber, Bourdieu își dezvoltă teoria autonomizării culturii în țările industrializate (Bourdieu, 1971). După el, universul religios se supune acelorași principii ca și economia precapitalistă: este o formă transfigurată a organizării domestice (cu schimburi fraterne); regăsim aici ofranda, serviciul benevol și sacrificiul (Bourdieu, 1994). Religia este în același timp economică în scopuri și simbolică în mijloace. Ea depune un efort de "transfigurare" a relațiilor economice
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
în 1975 împreună cu membrii echipei sale (în 2001, un număr încă trata "Inconștientul școlar"), încât poate să declare "absurdă separația între sociologia educației și sociologia culturii" (1987, p. 52). În concluzie, Bourdieu a trecut de la economia bunurilor simbolice în societățile precapitaliste la noțiunea de capital cultural în societățile capitaliste. Capitalul școlar (sau cultural) este aici o condiție pentru dobândirea, conservarea și valorizarea unui capital simbolic. "Cultura" este deci înțeleasă în sensul de "cultură școlară". Bourdieu va arăta că, în societățile industriale
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
între cele două faze ale cercetării sale. De exemplu: Nimic nu seamănă mai mult cu luptele de onoare între kabili decât luptele intelectuale" (1994, p. 200). Sau: "Comerțul de artă pură aparține clasei de practici în care supraviețuiește logica economiei precapitaliste" (1992, p. 211). Lumea artei s-a construit, și ea, ca o lume economică "pe dos" (1992, dar și 1971 și 1966), în cadrul căreia succesul economic este denigrat. Deși adevărul premiilor este aici sistematic negat, toți actorii caută să acumuleze
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
că, în timp ce elitele politice democratice și intelectualitatea liberală se zbat în arena publică pentru a criminaliza retrospectiv regimul comunist și a impune în conștiința publică interpretarea acestuia ca traumă colectivă, pentru o bună parte a populației, încă nostalgică după vremurile precapitaliste, comunismul continuă să fie reperul de normalitate. Elitele anticomuniste au câștigat bătălia asupra memoriei în arena publică, odată cu oficializarea prin decret prezidențial a narativei comunismului românesc ca ilegitim și criminal. Rămâne de purtat campania mult mai laborioasă împotriva nostalgiei populare
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
se poate aștepta o astfel de expansiune, nu este un subiect prea important în analiza lui Marx. Atunci cînd vine vorba de ea, Marx împărtășește pînă la un punct vederile majorității gînditorilor liberali privind impactul progresiv al capitalismului asupra societăților precapitaliste. Pînă la revoluția industrială, relațiile externe ale capitalismului erau mediate de capitalul comercial. Acesta din urmă a integrat noi societăți în piața mondială, dar asta nu înseamnă neapărat că le-a și transformat. Odată ce capitalul industrial a preluat controlul, expansiunea
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
și războaie. "Imperialismul este expresia politică a procesului acumulării de capital, în competiția pentru rămășițele lumii necapitaliste" (ibid. 391, în trad. engl. a autorului). Dintre gînditorii clasici marxiști, Rosa Luxemburg a vorbit cel mai mult despre impactul imperialismului asupra societăților precapitaliste, distrugerea economiei naturale, perfecționarea mijloacelor de producție și proletarizare, adică expansiunea muncii salarizate. Totuși, punctul ei de vedere asupra acestui subiect se limita la impactul capitalului străin și excludea "orice considerație asupra forțelor interne și a contradicțiilor din cadrul modului precapitalist
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
precapitaliste, distrugerea economiei naturale, perfecționarea mijloacelor de producție și proletarizare, adică expansiunea muncii salarizate. Totuși, punctul ei de vedere asupra acestui subiect se limita la impactul capitalului străin și excludea "orice considerație asupra forțelor interne și a contradicțiilor din cadrul modului precapitalist de producție" (Barone 1985:34). Teza subconsumului a fost criticată la acea vreme de Bukharin și de Lenin. Luxemburg a fost atacată în special pentru că neglija adaptările dinamice ale procesului capitalist de producție - supraproducția de azi poate fi absorbită de
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
piață ca "marea transformare" care a avut loc de-a lungul unei perioade de aproximativ 150 de ani.9 Statul-națiune se îngrijea de instituțiile politice care permiteau burgheziei să smulgă puterea din mâinile moșierilor, Bisericii și elitelor tradiționale ale societății precapitaliste și să permită capitalismului să înflorească. Dar, după cum au anticipat Marx și Engels, forțele dezlănțuite de către revoluția industrială amenințau să distrugă însuși acest sistem. Într-o oarecare măsură, catastrofele provocate de cele două Războaie Mondiale au fost expresiile efectelor distrugătoare
by John Loughlin [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
care se va întregi în opera sa mai târzie într-o adevărată viziune metafizică asupra lumii. Diviziunea istorică pe care o propune gânditorul francez între societățile simbolice și societățile productiviste, pe de o parte atestă nostalgia sa pentru organizările primitive, precapitaliste, iar pe de altă parte identifică alternativa revoluționară la valorile și practicile societății capitaliste în chiar schimbul simbolic. U. Santamaria 413 interpretează teoria schimbului simbolic pe mai multe paliere. La unul dintre ele, acesta încearcă să identifice în degradarea sistemului
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]