280 matches
-
Acasa > Stihuri > Momente > CU PATRIA ÎN BUZUNAR Autor: George Safir Publicat în: Ediția nr. 959 din 16 august 2013 Toate Articolele Autorului de mic mă învățase mama să port icoana cu Precista în buzunarul de la haină, dar să n-o arăt la nimeni, s-o păstrez, pios, în taină. nu vă mint, îmi merse bine și nici bolnav nu prea am fost; știam, așa cum se cuvine, Tatăl nostru pe de rost și alte
CU PATRIA ÎN BUZUNAR de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 959 din 16 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/344725_a_346054]
-
pân-am primit, fir-ar să fie, ordinul de cătănie! arătam soldat beton. părul meu, negru și creț, l-am lăsat la frizerie, dar mai aveam loc la veston, pentru o fotografie; într-una mă ținea, în brațe, muica precum Precista pe Iisus, în alta o țineam de mână pe-aceea care mi-i soție (pe-aceea ce o tot priveam, ascunzându-mă prin vie) și înc-o poză despre care nu v-am spus, că prea distrat ori n-am ținut
CU PATRIA ÎN BUZUNAR de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 959 din 16 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/344725_a_346054]
-
am tot visat, da pe ia acu o visăz întâi. O vinit la minie, la coteță, ca să-mi dzâcă rugăciunea Maicii Domnului. Cruce-n casă, Cruce-n measă, Cruce-n casă de colea Da în ea cinie sadea? Sadea Maica Precista. Nu sadea Da citea Carte mică, Carte mare, Cât ierea dzâua de vară, Până lângă sară. Tot citea Da de fiușoru iei, Din trupșoru iei, Nu șcia. Și ieși afară Și să uită-n sus și-n gios Și nu
Povestea ca viață. Veniți de luați Lumină () [Corola-blog/BlogPost/338474_a_339803]
-
țină cont de părerea lor pentru, în definitiv, acea construcție este ridicată pentru ei. În realitate, însă, nu s-a întâmplat așa. Pentru că au refuzat să-și dea acordul, oamenii au fost dați în judecată de către Parohia Acoperământul Maicii Domnului Precista, iar preotul a demarat o campanie agresivă de discreditare ce a inclus un pliant transmis prin cutiile poștale ale enoriașilor în care era scris că „dracul și-a băgat coada” din cauza celor care nu și-au dau acordul pentru construcția
Biserica de la geam. Doamne ferește! () [Corola-blog/BlogPost/338570_a_339899]
-
al anilor scurși, de la acea perioadă, sau poate de aceea sunt atât de pregnante. Se vede că unele lucruri ți se întipăresc definitiv în minte, în cel mai mic amănunt. Un amănunt insolit este cel al descrierii turlei bisericii fortăreață Precista, de pe malul Dunării, care era înlănțuită (turla legată cu lanțuri, fiind avariată în urma cutremurului din 1940). Ochii uimiți ai copilului de atunci înregistrează fidel, ca pe o peliculă de 16 milimetri, aceste detalii neobișnuite, dându-le sens abia mai târziu
DE IOAN GH. TOFAN (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1043 din 08 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342067_a_343396]
-
toate acestea având un înțeles doar de ei știut și intrat în folclorul dunărean, de la lume adunate. Un alt părocedeu stilistic este introducerea în povestire a filelor de jurnal, referitoare la evenimentele petrecute atunci, de pildă, mutatul lângă Biserica Sfânta Precista sau informații despre pasiunea de cinefil care l-a atras pe autor încă din copilărie. Autorul nu ezită să-și expună părerile despre cinematografia românească de azi, dar și despre cea universală, căutând similitudini cu personaje, locuri și acțiuni cunoscute
DE IOAN GH. TOFAN (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1043 din 08 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342067_a_343396]
-
copilărești care aveau un farmec nespus. În anii aceia, jucăriile erau ca și inexistente. Jocurile erau inventate de țânci sau preluate de la frații mai mari. Și băieții mai răsăriți aveau jocurile lor: „Se adunau în curtea fără gard a bisericii Precista, lângă mormântul părăsit al unui prelat din alt veac unde jucau poker sau barbut, făceau poștă la chiștoace, înjurau ca niște camionagii și din când în când, scuipau cu măiestrie în colbul de pe jos.” Adevărați fii ai Dunării care-și
DE IOAN GH. TOFAN (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1043 din 08 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342067_a_343396]
-
Gh. Tofan dă frâu liber închipuirii chiar când relatează fapte petrecute în copilărie, dar, adevărata artă constă în îmbinarea fericită a planurilor trecut-prezent și în alternanța oniricului în plan real. El aduce însă și unele informații privind istoria bisericii fortificate Precista și a parohului ei, preotul Gh. Florea, întemnițat între 1959-1964, pentru „activitatea contra clasei muncitoare”. Și în această privință, cartea servește drept studiu memorialistic. Foarte reușită este și scena în care, câțiva copii își fac felinărașe din pepeni, cu lumânări
DE IOAN GH. TOFAN (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1043 din 08 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342067_a_343396]
-
meșteșugit ceva singuri. Se știe că în copilărie, cei mici iau în stăpânire locurile unde se simt bine și se joacă, mai bine zis, locurile unde au deschis ochii. Un astfel de loc este și curtea fără gard a bisericii Precista, căreia copiii îi cunosc toate ungherele, chiar dacă ea este închisă pentru reparații și nu se permite accesul în ea. Dar, spune-i unui copil că nu are voie să se ducă undeva și drept acolo va merge. Copiii intră în
DE IOAN GH. TOFAN (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1043 din 08 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342067_a_343396]
-
ei loc de adăpost, de ascunziș, loc de ținut minte. Ca să se grozăvească în fața copiilor, Ionel intră în ea pe geam, pe întuneric, urcă în clopotniță, mai mult să-și dovedească sieși cât e de curajos. Tot ce ține de Precista e încărcat de mister și, se știe, misterul îi atrage pe copii, astfel încât neglijează eventualele primejdii. O bună parte din copilăria lui Ionel stă sub semnul miraculos al acestei biserici fortificate, căzută în ruină de la cutremur, cu turla înlănțuită, unde
DE IOAN GH. TOFAN (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1043 din 08 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342067_a_343396]
-
Bologna, unde rămăsese singur să fotografieze câteva obiective și are câteva viziuni din copilărie. Și iarăși autorul taie în două acțiunea, sărind direct în trecut, în urbea natală, la sfârșitul lui august 1957 când se mută cu familia, de lângă Biserica Precista, pe strada Română. Cu acribia unui istoric, Ioan Gh. Tofan descrie străzile, casele și împrejurimile de pe malul stâng al Dunării, la Mila marină 80, unde și-a petrecut copilăria, adolescența și maturitatea, până la vârsta actuală. Privind înapoi „fără mânie”, ochiul
DE IOAN GH. TOFAN (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1043 din 08 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342067_a_343396]
-
pe noi, se ruga Perniu Sfântu, așezat pe o buturugă. Era îmbrăcat tot cu cămașa aia a lui soioasă, nespălată, și cu niște izmene de tort pe care le sumesese până la genunchi. Făcuse rost și de o icoană cu Maica Precista pe care o ținea sub braț, punând copiii s-o pupe și să se închine la ea. De undeva din spate sare o femeie, mama lui Durică, ieșită parcă din minți: Și cu Durică al meu ce-ai făcut, maicăăăă
TOBIT ÎN RETRAGERE- FRAGMENT DE ROMAN de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 2058 din 19 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/342727_a_344056]
-
voal de nuntă mamei să îi țeasă Să meargă mama la ospățul sfânt Să-I fie lui Iisus mireasă. Pe vale cresc păduri de spice Și vinul nou se pritrocește-n vii Vin îngerii din ceruri s-o ridice Precum icoana Precistei Marii. Pe cruce chipul ei îmi pare viu Nicicând n-a fost atâta de frumos O, mama n-are pace în sicriu S-a dus să-L vadă pe Iisus Hristos. Referință Bibliografică: MIREASA LUI IISUS / Marin Mihalache : Confluențe Literare
MIREASA LUI IISUS de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 2211 din 19 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377308_a_378637]
-
erau românii. Metale nu ești. Atunci de ce Ionescule, deții proprietăți moldovenești? Poate ești dumneata chiar DEX-ul! Dexul nu în buzunar, ci în minte. Ce minte! Sigla Academiei Române, oare pe frunte-ți stă ca un nou luceafăr? Ce geniu, Maică Precistă. De acum eu sunt Vasiliscul! Referință Bibliografică: Lui Vasile Ionescu / Marian Nuțu Cârpaci : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2350, Anul VII, 07 iunie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Marian Nuțu Cârpaci : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială
LUI VASILE IONESCU de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2350 din 07 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377585_a_378914]
-
nici nu mai știu cum pot. Ce-ar mai putea să facă un fagot, Când doar durerile mai sunt soliste ? Aproape stins mi-e glasul sau de tot, Nici sufletul nu cred c-o să reziste, Doar ocrotit de sfinte maici preciste, Să treacă ceru-n zbor sau marea-not. De jale e întreaga melodie, Iar sunetele tremură și-ngheață, Aduc în inimi crudă maladie Și lacrimi multe-adună iar pe față. Și-n toată-această amplă simfonie, O voce gravă ne tot
FAGOT de LEONTE PETRE în ediţia nr. 2044 din 05 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/379093_a_380422]
-
adună hau-hau/ Ce furtună, trosc, pleosc” etc. La 17 ani când tatăl meu a suferit o fractură a bazei craniene, în chiar ziua ajunului Anului Nou 1956-1957, anul ,,contrarevoluției” din Ungaria, când am stat primele trei zile în Spitalul ,,Maica Precista” din Roman, alături de tatăl meu - căci apoi, a stat mama cu el, aproape trei luni de zile lângă soțul imobilizat la pat; lucram ca lăcătuș mecanic la Fabrica de Ceramică Roman, trecând apoi la Șantierul I.C.S.I.M. - care a construit Fabrica
INTERVIU CU PROF. UNIV. DR. EMERIT TUDOR GHIDEANU de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374525_a_375854]
-
O rândunea din cea străbună, Din unde, jungle, de departe Vine cu florile deșarte, Olegantino, Mamelino, Doi cavaleri , tu, spadasino. La hanul lui Puipui aleargă, Reluăm un text în limba spargă, Ei au muri și mai există , Se regăsesc , Maică Precistă, Va răsări un drac vioi, Am așteptat, ne vin moroi, Praf așezat pe tigve, oase, La miazănoapte moartea coase. BORIS MARIAN Referință Bibliografică: Tremolo / Boris Mehr : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1174, Anul IV, 19 martie 2014. Drepturi de
TREMOLO de BORIS MEHR în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347914_a_349243]
-
culturală gălățeană, argument critic venit în sprijinul lucrării, scris de criticul literar, atât de atașat scriitorilor gălățeni, Theodor Codreanu. Periplul eseistic debuteată cu evocarea: „Dunărea. Poveste și adevăr”, apoi autorul se oprește la principalele repere culturale ale urbei: „Biserica redută Precista”, ascultă „Pașii lui Cuza și șoaptele lui Eminescu”, în Casa memorială a domnitorului Principatelor Române și în Parcul cu numele Poetului, poposește preț de câteva rugăciuni la „Casa Domnului de pe strada Domnească”, oprindu-se, de fiecare dată în fața monumentelor care
CRONICĂ LA CARTEA: ZANFIR ILIE, DUNĂREA. POVESTE ŞI ADEVĂR,ESEURI DANUBIENE, EDITURA IDEEA EUROPEANĂ, BUCUREŞTI, 2013 (CEZARINA ADAME de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1125 din 29 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347457_a_348786]
-
este de venerație: „Fie-n veci mărit /Să vă bucurați/ Și să-l lăudați” (Lerui mărului). În universul vegetal, prezent în colinda religioasă predomină elementele sacre, iar cele profane dobândesc virtuți sacre prin punerea lor în relație cu Iisus: Maica Precista paște oile la umbra pomilor, ceea ce amintește de grădina raiului, mărul, pomul cunoașterii binelui și răului, apare în refren „Florile dalbe, flori de măr”, iar în colindul „După datini, colindăm” merii sunt sădiți toamna și în mod miraculos infloresc iarna
SACRU ŞI PROFAN ÎN COLINDA RELIGIOASĂ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1443 din 13 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376712_a_378041]
-
din fața tăvălugului de făcări și fum înecăcios și străveziu. Foachea lui Panacoadă, vecina noastră și verișoara mamei, îndeobște prăpăstioasă și mare meliță abia putu să îngâne două vorbe: „ Fă, șoală, dacă scăpăm acum mă întorc la Domnu, o să fiu o precistă bună de pus la rană, numai de vindecat pentru toți după ulicioară, ba și cu ceilalți, smerită și bunăcuvincioasă, cum zice părintele Spirică, când îmi spune să mai dau pe la duhovnic, că s-au „înmulțit păcatele, Mario, și nu cred
CARTEA DINTRE LESPEZI! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 225 din 13 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/373116_a_374445]
-
cultural", adică până în secolul al XVII-lea. După traducerea cărților de slujbă din slavonește în românește, acești termeni au fost "românizați", fiind menținuți în limba liturgică până azi. Iată lista lor: Duhul Sfânt (duh sviatâi), mucenic (muceniku), sfânt (sviati), Maica Precista (maika preacista), moaște (moști), duhovnic (duhoviniki), mirean (mireninu), stareț (stareti), sobor (săboru), țârcovnic (țrăkoviniku), vlădică (vladika-stăpân), cădelniță (kadilinița), dveră (dviri), jertfă (jrătva), odăjdii (odejda), prapur (praporu), prestol (prestoli), procovețe (pokrovu), strană (strana), troiță (trojka), maslu (maslo), molitvă (molitva), pogribanie (pogribaniie-înmormântare
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
arme: sabia, sulița, praștia, toporul, steagul, strajă, voinic (voina-război). Organizarea socială și de stat: voievod, boier (boliar, sl. vechi), cneaz (în slavă, prinț-stăpân), jupan, rob (sclav). Viața bisericească, cultul și ierarhia: rai (lat. paradis), iad, utrenie, vecernie, spovedanie, împărtășanie, Maica Precista (Maica Domnului), maslu, sfânt, stareț, vlădică, blagoveștenie și multe altele. Trebuie precizat faptul capital că nimic în fonetică, morfologie și sintaxă nu este împrumutat de la slavi. Iorga, în sinteza sa, alcătuiește o listă proprie de cuvinte slave aflate în limba
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
un săhastru acolo și fiind un paltin, copaciu mare, unde este acum prestolul în oltariu, vidé acel săhastru spre duminici și spre alte dzile mari multe lumini întru acel paltin la vremea slujbii bisericii. Și i s-au arătat Maica Precistă în vis și i-au dzis să meargă la Alecsandru-vodă, să-i dzică să facă mănăstirea. Și mer gând săhastrul la Alecsandru-vodă, s-au îndemnat Alecsandru-vodă de săhastru de au făcut mănăstirea Slatina întru acel loc, unde au fost paltinul
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
de Nicolae Cartojan : Călătoria Maicii Domnului la iad, Epistolia Domnului nostru Isus Cristos, Minunile Sf. Sisinie (27, I, pp. 102 și 184), Visul Maicii Domnului, Sator-Arepo-Opera-Rotas, Cele 72 de nume ale lui Hristos (de la 1620), Cele 72 de nume ale Precistei (27, I, pp, 102, 184, și II, pp. 125-138). Cel mai vechi document de acest gen - un descântec- amuletă scris pe două foi de plumb, descoperit în comuna Burănești- -Mehedinți - este datat în jurul anului 1300 (119). Tot în categoria talismanelor
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
pe falcă, fă ceai de rosmarin. Tu, fa, ai copil de țâță. Dacă face rană la gură, dă-i floare de trandafir cu miere. Și la dureri în bârtă, la buboaie și pișcături, tare bun e calapărul sau isma Maicii Preciste. Noi îi mai zicem busuiocul sfintelor ori calonfir. Păpăruea, macul sau somnișorul e pentru umflătură la dinți, gâlci, răceală în gât, dar mai ales pentru somn. La copii cu oase moi pui în scăldătoare roiniță sau mélisă, care-i bună
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]