136 matches
-
alți poeți moderni); sentimentul tragic al vieții („tragism psihic” ca „spaimă de neant și de moarte”), nu însă și nihilism (de la care îl salvează, în opinia autoarei, „echilibrul moral de esență stoică, simțul estetic, forța mitică, puntea solidă cu sursele preclasice, convingerea unității și armoniei ei cosmice, ingenuumul în forța lucrurilor și capacitatea de a înțelege”); panteismul (Dumnezeu e în lume, însă inactiv, prin contrast cu prezența păgânului Zamolxe); copilăria și satul natal, erosul, inserțiile folclorice sub forme originale etc. O
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287841_a_289170]
-
mijlocul mileniului I d.H.), din evul mediu (mijlocul mileniului I - mijlocul mileniului II d.H.), din epoca modernă (sec. XVI-XIX) Și contemporană (sec. XX-XXI). Pe baza criteriului care ține de calitatea sau nivelul teoretic al gândirii economice avem perioada preștiințifică sau preclasică (J.A. Schumpeter), denumită de alți gânditori preistoria gândirii economice preștiințifice (K. Marx), care durează de la începuturi până la mijlocul secolului al XVII-lea Și gândirea economică din perioada Științifică, începând cu mijlocul secolului al XVII-lea Și până în zilele noastre
Evaluarea în contabilitate : teorie Și metodă by Ionel Jianu () [Corola-publishinghouse/Science/226_a_179]
-
melodii întrețesute în aglomerarea labirintică a acestui flux sonor. Discontinuitatea ce intervine adesea în cursivitatea avansării (măsura 34) derivă din inversarea poziției încrucișate a mâinilor determinată de deplasarea pedalei sonore spre celălalt plan, reactualizând una dintre tehnicile inovatoare ale compozitorilor preclasici (Domenico Scarlatti) și ale claveciniștilor francezi (François Couperin, Jean-Philippe Rameau). Profilarea momentului de climax al secțiunii introductive indică una dintre circumstanțele consacrate ale muzicii debussyiste în care amplificării dinamice progresive (poco a poco cresc. - f ) i se asociază activarea unui
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
cele secundare în structura lucrării muzicale. contrastul dinamic și expresiv al temelor muzicale. 2. Receptarea și analizarea unei varietăți de creații muzicale naționale și universale COMPETENȚE SPECIFICE CONȚINUTURI 2.1. Identificarea și analiza principalelor componente de ordin structural specifice stilului preclasic asimilarea principalelor genuri și structuri specifice stilului preclasic; citire la prima vedere; documentarea privind stilul preclasic; executarea corectă a ornamentelor. 2.2. Identificarea și analiza principalelor componente de ordin structural specifice stilului clasic citire la prima vedere; analizarea și compararea
Competenţa profesională în sistemul educaţional by Marin Pânzariu, Andrei Enoiu-Pânzariu () [Corola-publishinghouse/Science/734_a_1172]
-
și expresiv al temelor muzicale. 2. Receptarea și analizarea unei varietăți de creații muzicale naționale și universale COMPETENȚE SPECIFICE CONȚINUTURI 2.1. Identificarea și analiza principalelor componente de ordin structural specifice stilului preclasic asimilarea principalelor genuri și structuri specifice stilului preclasic; citire la prima vedere; documentarea privind stilul preclasic; executarea corectă a ornamentelor. 2.2. Identificarea și analiza principalelor componente de ordin structural specifice stilului clasic citire la prima vedere; analizarea și compararea lucrărilor; asimilarea principalelor genuri și structuri specifice stilului
Competenţa profesională în sistemul educaţional by Marin Pânzariu, Andrei Enoiu-Pânzariu () [Corola-publishinghouse/Science/734_a_1172]
-
analizarea unei varietăți de creații muzicale naționale și universale COMPETENȚE SPECIFICE CONȚINUTURI 2.1. Identificarea și analiza principalelor componente de ordin structural specifice stilului preclasic asimilarea principalelor genuri și structuri specifice stilului preclasic; citire la prima vedere; documentarea privind stilul preclasic; executarea corectă a ornamentelor. 2.2. Identificarea și analiza principalelor componente de ordin structural specifice stilului clasic citire la prima vedere; analizarea și compararea lucrărilor; asimilarea principalelor genuri și structuri specifice stilului clasic; documentarea privind stilul clasic. 2.3. Identificarea
Competenţa profesională în sistemul educaţional by Marin Pânzariu, Andrei Enoiu-Pânzariu () [Corola-publishinghouse/Science/734_a_1172]
-
în ansamblu a acestora. Totodată, datorită timpului petrecut în bibliotecă și mediatecă mi-am schimbat viziunea asupra propriilor piese prin compararea de partituri și audierea de interpretări a acestora, formându mi în același timp o concepție generală asupra muzicii clasice, preclasice și a celei romantice.” Competențe: dezvoltarea tehnicii instrumentale („egalitatea pasajelor tehnice”); asimilarea informațiilor și implementarea lor în studiul individual („noi metode de abordare”). Proiectul și-a propus diversificarea metodelor de instruire, el constitu un domeniu de manifestare a creativității didactice
Competenţa profesională în sistemul educaţional by Marin Pânzariu, Andrei Enoiu-Pânzariu () [Corola-publishinghouse/Science/734_a_1172]
-
de la egipteni, și aceea, de sorginte indiană, a identității dintre sufletul uman și absolutul divin). Deși nu crede într-o influență reală a gândirii orientale asupra celei eline înainte de epoca alexandrină, F. susține că grecii au intrat încă din perioada preclasică în contact cu egiptenii, persanii sau indienii, de la care au preluat cunoștințe practice de detaliu. Mai mult, el observă numeroase analogii, cum ar fi cele dintre epopeea lui Ghilgameș și poemele homerice, dintre un imn orfic și doctrina hindusă despre
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287088_a_288417]
-
care se ocupa cu compoziția și cu impresariatul muzical. Bach compusese mai multe simfonii pentru concertele de la Londra organizate împreună cu C.F. Abel, alt compozitor german care se bucura acolo de apreciere. (Și Abel compusese simfonii pentru concertele lor.) Aceste simfonii „preclasice” erau fosrte diferite de cele create de generația următoare de compozitori, din care făceau parte Haydn, Mozart la maturitate și tânărul Beethoven. Aproape toate sunt alcătuite din trei părți scurte, de obicei în tempo rapid, lent, rapid, și au o
[Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
mult râvnită cunoaștere a principiilor divine. Ținând cont că la Aristotel memoria nu mai este legată intrinsec de gândire, ci de simțuri, și că ea își pierde funcția mitică, ceea ce regăsim în ceremonialul roman trimite mai degrabă la accepțiunea tradițională preclasică din cetatea greacă, reluată de Platon: memoria integrează intelectul și mitul, trecutul legitimant și posibilitatea pătrunderii într-un plan divin. Rămasă așadar pe "pragul platonician", ea se dovedește în continuare fidelă, după cum atestă apoteozele funerare, față de o gândire tradițională, care
[Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
texte cu proprietăți comune. Altfel spus, genul este un mod de a spune sau de a reprezenta lumea în discurs și în text. Noțiunea are începutul în Antichitatea greacă, unde au coexistat două activități discursive: una exercitată de poeții perioadei preclasice care, pe de o parte, aveau rolul de a înregistra și de a preamări actele eroilor antici, iar, pe de altă parte, erau chemați să interpreteze mesajele enigmatice pe care zeii le adresau oamenilor. Cea de-a doua activitate trebuie
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
care și unele ale vechii diateze medii. Transformări s-au produs și în cazul diatezei pasive, care are, în toate limbile romanice, numai forme analitice, ca urmare a continuării tendințelor manifestate în latina populară tîrzie. De altfel, încă din perioada preclasică, se folosea în vorbirea familiară, alături de structura amatus sum, care era forma pentru perfect pasiv, și structura amatus fui (cu perfectul lui esse, în loc de prezent), pentru a exprima mai intens caracterul perfectiv al acțiunii. Ulterior, varianta emfatică amatus fui a
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
amanet", giallo "galben", mangiare, pensiero, trovatore "trubadur", vassallo etc. În mod deosebit, împrumuturile s-au înmulțit în epoca luminilor, prin numeroase cuvinte de cultură: civilizzare, concorenza, economista, pregiudizio, sensibilità. În mod similar, spaniola a primit numeroase franțuzisme, începînd cu perioada preclasică (între secolele al X-lea și al XV-lea): bufete, cofre "sipet, cufăr", ficha "fișă; fisă", hotel, jardin, paje "paj", tupé "tupeu" și multe altele. În limba portugheză, influența franceză s-a produs în mai multe etape, începînd cu secolul
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
disperarea exilului, i-au eliberat mult doritul pașaport spre scenele Occidentului, spre scenele lumii. Nu numai muzica românească. Și Bach, și Ray Charles, și Mozart, și Louis Armstrong și toți cei care după cum își închipuia dezinhibatul romancier cubanez Alejo Carpentier preclasici, romantici sau jazzmeni, trăiesc în bună înțelegere, undeva, deasupra noastră, invidiindu-se frumos unii pe ceilalți, cel mai des admirându-se.4 E de mirare și de admirat, mai ales de admirat la spectacolele lui Gigi Căciuleanu, armonia "vocilor" culturii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
a ținut cursuri, conferințe, un concert, s-au cântat lucrări completate de el. Actualmente este profesor la Universitatea Harvard. Au mai fost oaspeții noștri Malcolm Bils, Jan Schröder (unul din promotorii curentului ce vizează interpretările cu caracter istoric ale muzicii preclasice și clasice). A.V. Fără îndoială că acest festival prezintă interes în primul rând pentru muzicieni. Există un efect pozitiv și asupra publicului larg? A.B. Da. Festivalul este deja o tradiție în Cluj, publicul îl așteaptă. Sălile sunt pline
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
duce la o intensificarea sentimentelor, ci la volatilizarea lor, subțiind „mușchii și nervii” expresiei poetice. În Incunabule sunt proiectate amintirile unui intelectual care nu se cuplează direct la realitate, ci mediat, prin cultură. Primăvara este parnasiană, noiembrie e muzical sau preclasic, cu frunze căzând „decorativ”. Iubitei îi declamă „poeme sublimate”, iar mâinile „bibliotecarei din orașul gotic” desenează „sonate-n re minor”. M. scrie un Madrigal pentru Solveig, un Poem pentru femeile de jos pe care le-a cântat Villon. O tristețe
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287996_a_289325]
-
va învăța el minte să mai vină pe-aici și să defăimeze copiii de neam. Și că valetul e o canalie, care, până nu se crapă de ziuă, va fi trimis la spânzurătoare." 5. Monologul narativ: povestire și/sau ornament? Preclasicii, preocupați fiind de motivarea prezenței unei povestiri (legea motivației), au exagerat, în sensul observației abatelui d'Aubignac: "[narațiunile] sunt plictisitoare [...] atunci când în ele apar expresii lipsite de vigoare; căci nu aduc niciun fel de prețiozitate teatrului iar spectatorului nu-i
by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
pentru un autor ca Nietzsche, prestigiul „metodei științifice” de cercetare rămâne nechestionat. Celebra separație a „științelor” între Naturwissenschaften și Geisteswissenschaften slujește tocmai acelei dezbinări lăuntrice atât de proprii omului modern. Au existat, desigur, atitudini irenice și simpatii explicite față de tradiția preclasică. De la Chateaubriand (1768-1848) și Novalis (1772-1801) până la Søren Kierkegaard (1813-1855) sau John Ruskin (1819-1900), o anumită nostalgie pentru ordinea creștină devine manifestă. Care este însă principala insuficiență a acestui demers? Tradiția poate fi recuperată doar tematic, ca ordine naturală pe
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
în anul 1952, secția canto. După absolvirea facultății, a funcționat, în perioada 19531955, ca profesor la Școala de Muzică din Arad și corist la Filarmonica din aceeași localitate. În această perioadă a susținut o serie de recitaluri de lied, muzică preclasică și muzică românească. Între anii 1955-1956 activează în calitate de corist al ansamblului de cântece și dansuri al Armatei. În 1956, când s-a înființat Opera de Stat din Iași, a fost angajat ca solist. A fost unul dintre cei care au
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
A CAPELLA- spațiul pe care îl ocupă omul în bisericile catolice. ACORD- sonoritate rezultată din reuniunea a cel puțin trei sunete, formând o armonie. ALLEMANDA- dans popular de origine germană, care face parte din cele patru dansuri obligatorii ale suitei preclasice. ANTIFONIC- procedeu de interpretare și creație care constă în împărțirea corului în două grupe ce interpretează succesiv secțiuni din lucrare. ANTRACT- desemnează pauza unui concert sau pauzele care apar în timpul spectacolelor. ARANJAMENT- transcrierea unei piese pentru alte instrumente sau altă
PROBE DE EVALUARE LA EDUCAȚIA MUZICALĂ by Marinela Bugeac () [Corola-publishinghouse/Science/91589_a_93185]
-
luni pe an: în august și la sfârșitul și începutul anului mă trezesc pe la nouă și întreaga zi alternez scrisul cu cititul și cu plimbările care fac parte tot din scris. Adorm, în general, pe la trei, când opresc și muzica (preclasici, clasici, romantici) care m-a însoțit toată ziua. A.B.Dacă sunteți acasă în București? Dacă sunt la București, mă trezesc la opt, ajung la birou la Fundație pe la 11 (Fundația Academia Civică este cea care a realizat și administrează
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
ale lui Malherbe pot fi citite pe monumente funerare, fără ca numele autorului să fie specificat. Propoziția extrasa din cele două versuri, si care a devenit titlul unui film, nu este, prin urmare, un epitaf, ci un fragment din poezia unui preclasic al literaturii franceze. 2. Aud deseori pe stradă, în împrejurări în care apar trei persoane de sex feminin împreună, exclamația cuiva care le așteaptă sau nu: "Trei doamne și toți trei", chiar dacă cei trei nu sunt de față!!! Dar daca
Erata... by George Radu () [Corola-journal/Journalistic/10122_a_11447]
-
caracteriza altfel Colocviul "Mircea Eliade", desfășurat în zilele de 14 și 15 martie a.c., care a beneficiat de participarea a șapte distinși cercetători și profesori de la Universitatea din Lisabona (José Augusto Martins Ramos, Fenomenologie și istorie: itinerarii eliadiene prin religiile preclasice; Luís Ramalhosa Guerreiro, Sacralitate și istorie antropologică; Joao Bigotte Chorao, O imagine a lui Mircea Eliade; Paulo Borges, Dorul originii, yoga și eliberare în opera lui Mircea Eliade; Maria Joao Coutinho și Simion Cristea: Structuri mitologice ale fantasticului în opera
Un centenar și o inaugurare by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/9763_a_11088]
-
doi; Aurel Stroe: Drumul spre flacără; Tiberiu Olah: Sonata pentru clarinet solo) la altitudinea fantasmelor, nutrite totuși de forțele realului, imaginate de Ariana Nicodim, dar și să fantazez pe tema (cu variațiuni?) a destinului unui instrument, clarinetul, pe care compozitorii preclasici, fie ei francezi, englezi sau germani, l-ar fi inventat dacă Aurelian-Octav Popa le-ar fi fost contemporan. Așa a trebuit să ne mulțumim doar cu transcripții ale unor volute sonore întruchipate în păsări măiastre grație harului și inteligenței clarinetistului
Miscellanea by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/9434_a_10759]
-
și mereu câte ceva mai nou, chiar inedit, în orice caz susceptibil de a incita un interes actual. Astfel de structură se regăsește și anul acesta în repertoriul pe care il recitesc: de la ce a cântat - autori francezi, autori spanioli, autori preclasici italieni - Liliana Bizineche revenită din lume (am auzit și eu ceva minunat!) până la delicioasă Opera bufa "Pimpinone" de Telemann, grupul de opt intitulat "Violoncelissimo", un redescoperit Cvartet de coarde al carui autor este Fritz Kreisler! (Cvartetul "Gagliano") cu Radu Paraschivescu
GONG FINAL by Ada Brumaru () [Corola-journal/Journalistic/17752_a_19077]