294 matches
-
determinând contracții viguroase, eficiente uneori în cordul ineficace. Lovitura cu pumnul precordial se practică cu succes în următoarele situații de stop cardiac: în cordul ineficace, la debutul unei fibrilații ventriculare, în tahicardii ventriculare, în bradicardii severe sau bloc total. Lovitura precordială nu înlocuiește ABC-ul resuscitării : eliberarea căilor aeriene, respirația artificială și, după pumnul presternal, masajul cardiac extern. Compresiunile transtoracice ale cordului sunt totdeauna sincronizate cu manevrele de resuscitare respiratorie. Dacă inima este oprită în diastolă (asistolie) și MCE nu reușește
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
simptomele sunt comune sau estompate de tumora primară ce poate avea asociat și un revărsat malign pleural uni sau bilateral [4]. Dispneea este simptomul cel mai frecvent întâlnit, la început de efort, dar progresiv și în repaus. Tusea severă, durerea precordială sau doar o senzație de greutate sau disconfort toracic sunt alte simptome pe care le poate cauza pacientul. Examenul fizic relevă mărirea ariei matității cardiace, șoc apexian greu percutabil sau dispărut, zgomote cardiace asurzite, frecătura pericardică, pot fi auscultate și
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT () [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
-
deseori simptome importante. În special după vârsta de 80 de ani, doar o mică parte dintre pacienți relatează dureri anginoase tipice. Cel mai frecvent apar modificări de tip ischemie silențioasă la 20-50% dintre pacienții peste 65 de ani (8). Durerea precordială, uneori chiar și dispneea pot fi negate, pacientul neputând efectua acel grad de efort care să le inducă. Anamneza la vârstnici se efectuează cu dificultate, deoarece, pe de o parte, apare deficitul cognitiv, iar pe de altă parte, pacienții geriatrici
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Elisabeta Bădilă, Alina Rîpă, Emma Țintea () [Corola-publishinghouse/Science/91932_a_92427]
-
episoadele de ischemie silențioasă apar frecvent la vârstnic, situație specifică mai ales pacienților care asociază diabet zaharat (DZ). În locul durerii anginoase tipice cu caracter de strivire sau compresiune, ischemia miocardică se poate manifesta prin dispnee, senzație de arsură în regiunea precordială, stare confuzională, sincopă sau chiar lipsa completă a oricărui simptom. În plus, mulți dintre pacienții vârstnici, obișnuiți cu suferințele cauzate de diferite patologii, pot trece cu vederea simptomele cauzate de ischemia miocardică, mai ales dacă acestea nu sunt tipice și
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Mihai Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91933_a_92428]
-
TV. Diagnosticul diferențial al tahicardiei cu complex larg (algoritmul Brugada) La un pacient fără bloc de ramură preexistent, o tahicardie cu complex larg este considerată TV dacă are cel puțin una dintre următoarele caracteristici:absența unui complex RS în toate precordialele; interval R-S (de la debutul QRS la nadirul undei S) > 100 ms; ‒ mai multe complexe QRS decât unde P (disociație AV);criterii morfologice de TV în V1 (undă R monofazică, QR sau RS) sau în V6 (undă R monofazică, QR
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Cătălina Arsenescu Georgescu, Cristian Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91947_a_92442]
-
sub formă de spută; hemoptizia = eliminarea pe gură prin tuse, de sânge provenit din arborele respirator -Aparatul cardio-vascular (FC, PP, ritmicitatea zgomotelor cardiace, TA, palparea pulsurilor periferice (fig.50), semne de insuficiență cardiacă stângă/dreaptă, examenul venelor periferice) - Simptome: durerea precordială de natură organică (leziuni ale cordului și vaselor mari) sau funcțională, vegetativă; dispnee = lipsa de aer, de efort, de repaus, paroxistică (astm cardiac, edem pulmonar acut); palpitațiile; alte simptome: epistaxis în crize HTA, tulburări de vedere în HTA, cefalee tot
Nursing general : note de curs by Solange Tamara Roşu, Mihaela Carmen Fermeşanu () [Corola-publishinghouse/Science/91817_a_93197]
-
și debitul cardiac cresc brusc, se fisurează (după Azanfirei). Deci, infarctul se produce când un cheag blochează circulația sau când se rupe un aterom în interiorul unei artere. Simptome: Boală prezintă o simptomatologie diversă dar cel mai relevant simptom este durerea precordiala (arătată de bolnav cu mâna în coșul pieptului). Durerea durează de obicei mai mult de 10 minute și este însoțită de: discomfort la nivelul pieptului; durere apăsătoare, etc. durerea iradiază de la piept la gât, maxilar, în unul sau ambele brațe
Bolile înțelesul tuturor. In: Bolile pe înțelesul tuturor by Maria Onica () [Corola-publishinghouse/Science/456_a_764]
-
stâng Fața medială a brațului stâng Brațul drept (rareori) Capitol 6 CRITERII DE EXAMINARE CLINICĂ ÎN AFECȚIUNILE CARDIACE <resume> Rezumat * Anamneza în afecțiunile cardiace * Vârsta * Sexul * Antecedentele heredo-colaterale * Antecedentele personale * Condiții de viață și muncă * Simptome din bolile cardiace * Durerea precordială de origine coronariană * Durerea în infarctul miocardic * Dispneea * Palpitațiile * Lipotimia și sincopa * Vertij * Cefalee * Tulburări auditive * Etapele examenului obiectiv în afecțiunile cardiace * Inspecția * Palparea * Percuția * Ascultația </resume> * Anamneza în afecțiunile cardiace * Vârsta Cardiopatiile congenitale cianogene sau necianogene pot fi diagnosticate
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
dilatative, tulburărilor de ritm, infarct de miocard, accident vascular cerebral, arteriopatie obliterantă aterosclerotică. * Simptomele din bolile cardiace Simptomele din bolile cardiace pot fi specifice cordului sau nespecifice, anamneza constituind etapa esențială inițială care poate da informații privind etiopatogenia acestora. * Durerea precordială Durerea precordială poate fi de origine cardiacă sau secundară afecțiunilor vasculare de tipul aortitelor, pericarditelor, miocardite. Durerea precordială de origine extracardiacă poate fi determinată de afecțiuni parietale (periartrită scapulo-humerale, afectarea coloanei vertebrale cervicale sau toracale); mediastinale; pulmonare (pneumotorax, pleurită, embolii
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
de ritm, infarct de miocard, accident vascular cerebral, arteriopatie obliterantă aterosclerotică. * Simptomele din bolile cardiace Simptomele din bolile cardiace pot fi specifice cordului sau nespecifice, anamneza constituind etapa esențială inițială care poate da informații privind etiopatogenia acestora. * Durerea precordială Durerea precordială poate fi de origine cardiacă sau secundară afecțiunilor vasculare de tipul aortitelor, pericarditelor, miocardite. Durerea precordială de origine extracardiacă poate fi determinată de afecțiuni parietale (periartrită scapulo-humerale, afectarea coloanei vertebrale cervicale sau toracale); mediastinale; pulmonare (pneumotorax, pleurită, embolii pulmonare, pneumonii
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
din bolile cardiace pot fi specifice cordului sau nespecifice, anamneza constituind etapa esențială inițială care poate da informații privind etiopatogenia acestora. * Durerea precordială Durerea precordială poate fi de origine cardiacă sau secundară afecțiunilor vasculare de tipul aortitelor, pericarditelor, miocardite. Durerea precordială de origine extracardiacă poate fi determinată de afecțiuni parietale (periartrită scapulo-humerale, afectarea coloanei vertebrale cervicale sau toracale); mediastinale; pulmonare (pneumotorax, pleurită, embolii pulmonare, pneumonii); digestive (hernia hiatală, esofagite); infecțioase (zona zoster); neurologice (nevralgii intercostale) etc. * Durerea precordială de origine coronariană
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
pericarditelor, miocardite. Durerea precordială de origine extracardiacă poate fi determinată de afecțiuni parietale (periartrită scapulo-humerale, afectarea coloanei vertebrale cervicale sau toracale); mediastinale; pulmonare (pneumotorax, pleurită, embolii pulmonare, pneumonii); digestive (hernia hiatală, esofagite); infecțioase (zona zoster); neurologice (nevralgii intercostale) etc. * Durerea precordială de origine coronariană Durerea precordială de origine coronariană se declanșează în momentul în care se produce un dezechilibru între necesarul și aportul de oxigen (hipoxia) cu ischemia subsecventă a miocardului. Între cauzele durerii coronariene pot fi menționate ateroscleroza coronariană, spasmul
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
origine extracardiacă poate fi determinată de afecțiuni parietale (periartrită scapulo-humerale, afectarea coloanei vertebrale cervicale sau toracale); mediastinale; pulmonare (pneumotorax, pleurită, embolii pulmonare, pneumonii); digestive (hernia hiatală, esofagite); infecțioase (zona zoster); neurologice (nevralgii intercostale) etc. * Durerea precordială de origine coronariană Durerea precordială de origine coronariană se declanșează în momentul în care se produce un dezechilibru între necesarul și aportul de oxigen (hipoxia) cu ischemia subsecventă a miocardului. Între cauzele durerii coronariene pot fi menționate ateroscleroza coronariană, spasmul coronarian, tahiaritmiile, bolile pulmonare, etc.
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
Alteori, durerea iradiază în mandibulă, la nivelul regiunilor cervicale, spațiului interscapulovertebral, boltei palatine, conductului auditiv extern, epigastrului. Atipice sunt durerile în ambele regiuni ale umărului sau în regiunea posterioară a toracelui. Se descriu și dureri amputate, în care lipsește durerea precordială, dar apar algii la nivelul zonelor de iradiere, adică numai la nivelul degetelor de la mâna stângă sau numai în mandibulă. Într-un număr foarte mic de cazuri se descrie iradierea durerii cardiace în zona lombară sau chiar absența iradierii; * caracterul
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
adică numai la nivelul degetelor de la mâna stângă sau numai în mandibulă. Într-un număr foarte mic de cazuri se descrie iradierea durerii cardiace în zona lombară sau chiar absența iradierii; * caracterul durerii este de obicei constrictiv, ca o gheară precordială sau uneori descris ca o apăsare sau arsură. Durerea cu caracter de înțepătură, care se modifică în funcție de timpii respirației, compresia toracelui sau rotația brațului, are durată de 1-2 minute sau mai mult de 30 de minute și dispare la efort
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
dispnee inspiratorie, tahicardie, creșterea TA, senzație de constricție toracică, etc. Ascultația cordului decelează dedublarea paradoxală a zgomotului II, apariția zgomotelor III și IV și suflu sistolic. Palpitațiile, amețelile, fatigabilitatea nu sunt caracteristice durerii anginoase. * Durerea în infarctul miocardic localizare frecvent precordial, cu sediul asemănător anginei pectorale și iradiere caracteristică; intensitate atroce, șocogenă; durată peste 30 de minute, până la câteva ore sau până la instalarea efectului medicamentos; condiții de apariție după stres, eforturi mari, nocturn, frecvent în repaus; condiții de dispariție: nu dispare
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
ca bătăi izolate, ca o întrerupere sau lovitură în piept sau în gât (extrasistole) sau ca un fluturat sau fâlfâit în piept (în tulburările de ritm cu fecvență mare), și se pot însoți de paloare, transpirații, dispnee și chiar dureri precordiale. Palpitațiile pot apare și la indivizi normali după eforturi fizice mari, emoții, consum de cafea, alcool, tutun, mese abundente. Cauzele cardiace cele mai frecvente care produc palpitații sunt aritmiile paroxistice de tipul extrasistoliilor, tahicardiilor ventriculare, fibrilației atriale, flutterului atrial. Palpitațiile
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
obiectiv în afecțiunile cardiace Examenul obiectiv al aparatului cardiovascular presupune inspecție, palpare, percuție și ascultație. * Inspecția Inspecția este o manevră de ansamblu care are drept obiectiv cuantificarea stării de nutriție, aspectul bolnavului, atitudinea adoptată, faciesul, etc., cu accent pe regiunea precordială. Starea de nutriție și colorația tegumentelor aduce un plus de informații în stabilirea unei afecțiuni cardiace. Pentru a stabili starea de nutriție este necesar a se calcula indicele de masă corporală (IMC) ca raport între greutate și pătratul taliei. IMC
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
indică posibila prezență a unei hipertensiuni intraoculare; xantelasma (depozite de grăsime) atenția asupra posibilei existențe a unui sindrom dislipidemic, factor de risc important în apariția și dezvoltarea unei boli cardiovasculare; gerontoxomul (arcul senil cornean) ridică problema existenței aterosclerozei. Inspecția regiunii precordiale. Pentru a se realiza o examinare corespunzătoare a regiunii precordiale trebuie îndeplinite câteva condiții de mediu cum ar fi: temperatura mediului ambiant trebuie să fie optimă; examinarea să se efectueze de preferat în lumină naturală, ce vine din partea stângă a
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
grăsime) atenția asupra posibilei existențe a unui sindrom dislipidemic, factor de risc important în apariția și dezvoltarea unei boli cardiovasculare; gerontoxomul (arcul senil cornean) ridică problema existenței aterosclerozei. Inspecția regiunii precordiale. Pentru a se realiza o examinare corespunzătoare a regiunii precordiale trebuie îndeplinite câteva condiții de mediu cum ar fi: temperatura mediului ambiant trebuie să fie optimă; examinarea să se efectueze de preferat în lumină naturală, ce vine din partea stângă a pacientului (examinatorul stă întotdeauna în dreapta pacientului), într-o cameră izolată
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
lângă corp; se inspectează forma toracelui, eventualele asimetrii, deformări, mișcarea toracelui raporatată la timpii respiratori, etc. se observă șocul apexian sau, mai rar, mișcarea ventriculului în cazul apariției Z3 sau Z4. Confirmarea celor evidențiate poate fi stabilită prin palparea regiunii precordiale. Concomitent pot apare modificări ale conformației toracelui în diferite boli cardiace, din care menționăm: bombarea regiunii precordiale apare în mod normal la persoanele slabe sau, patologic, în insuficiența aortică, bloc atrioventricular total, cardiomiopatii hipertrofice; bombarea hemitoracelui stâng apare în pericardita
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
observă șocul apexian sau, mai rar, mișcarea ventriculului în cazul apariției Z3 sau Z4. Confirmarea celor evidențiate poate fi stabilită prin palparea regiunii precordiale. Concomitent pot apare modificări ale conformației toracelui în diferite boli cardiace, din care menționăm: bombarea regiunii precordiale apare în mod normal la persoanele slabe sau, patologic, în insuficiența aortică, bloc atrioventricular total, cardiomiopatii hipertrofice; bombarea hemitoracelui stâng apare în pericardita exudativă cu cantitate mare de lichid, la pacienții cu valvulopatii dobândite în copilărie; prezența pulsațiilor cordului la
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
hipertrofia de ventricul drept; prezența pulsațiilor cordului în focarul pulmonarei (spațiul II i.c. parasternal stâng) apare în hipertensiunea arterială pulmonară; prezența pulsațiilor cordului în focarul aortei (spațiul II i.c. parasternal drept) apare în anevrismul aortei ascendente; retracția regiunii precordiale apare în simfiza pericardică. * Palparea Palparea constituie cea de a doua manevră exploratorie prin care se aduc informații referitoare la starea cordului. Se pot palpa șocul apexian, Z1 sau Z2 accentuate, Z3 sau Z4 patologice, pulsații accentuate ale aortei sau
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
cu frecvență variabilă. II. Simptomele atipice (extraesofagiene), digestive și extradigestive, se întâlnesc la aproximativ 1/3 dintre bolnavii cu BRGE și sunt extrem de variate (Tabel III). Se apreciază că aproximativ 80% dintre astmatici și peste jumătate dintre bolnavii cu dureri precordiale prezintă dovezi clare pentru diagnosticul BRGE. Manifestările pulmonare ale BRGE sunt secundare fie microaspirației pulmonare a conținutului gastric acid care produce lezarea mucoasei și infecție secundară, fie unui reflex de bronhoconstricție mediat vagal indus prin iritația esofagului de refluxul acid
Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN () [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
-
diabetul zaharat ca urmare a afectării nervilor vegetativi (autonomi) simpatici și parasimpatici, datorită microangiopatiei și tulburărilor metabolice specifice; după Braunwald și colaboratorii(8), această entitate este denumită „disfuncție autonomă cardiacă”. Una dintre consecințele clinice este percepția redusă sau absența durerii precordiale ca semnal de ischemie, putând conduce la leziuni care se instalează asimptomatic și ulterior evoluează spre insuficiență cardiacă. Pe de altă parte simptomele precordiale atipice sunt mult mai frecvente decât la pacienții nediabetici și pot fi trecute cu vederea, întârziindu
Tratat de diabet Paulescu by Ovidiu Brădescu, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92264_a_92759]