246 matches
-
Plut. Vasile Luicu Int. Popa Nan Str. Popa Nan - nr. 1 - 105 Str. Popa Nan - nr. 2 - 98 Str. Popa Petre Str. Popa Rusu Str. Popa Soare - nr. 21 - 71 Str. Popa Soare - nr. 16 - 72 Int. Precupeții Vechi Str. Precupeții Vechi Str. Prepeliței Int. Procopie Dumitrescu Str. Prof. dr. Mihail Georgescu Int. Prof. Gheorghe Costaforu Str. Prof. Gheorghe Costaforu Str. Radu Cristian Str. Radu de la Afumați Int. Râmnic Str. Răspântiilor Str. Răsuri Str. Romulus - nr. 1 - 27 Str. Romulus - nr.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
DUMITRACHE VASILE, fiul lui Sultan Gheorghe și Dumitrache Gherghina, născut la data de 11 noiembrie 1976 în localitatea București, România, cu domiciliul actual în Danemarca, Reginehojvej 33 6TV 8200 Arhus N., cu ultimul domiciliu din România, în municipiul București, str. Precupeții Vechi nr. 34, sector 2. 66. EGGERS IULIA-MARIANA, fiica lui Bota Ioan și Mariana, născută la data de 6 aprilie 1976 în localitatea Sibiu, județul Sibiu, România, cu domiciliul actual în Germania, 23743 Gromitz, Korntckerfeid Str. 22, cu ultimul domiciliu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/171198_a_172527]
-
până la ora 9. Am plecat nedumerit. Puțin mai târziu, am aflat misterul. Era vorba de o piață ilegală, care funcționează acolo de ani de zile, dar după ora 9 dimineața, nu vei mai vedea nici urmă de produse sau de precupeți. Poate să existe numai înainte de a se duce polițiștii la servici, adică până la ora 9 fix. Și polițiștii cumpăra de acolo, dar în afara programului de lucru (până la ora 9), când nu au dreptul să intervină. Interesantă (și benefică) înțelegere tacită
Anul 5, nr. 3 (11), 2010 by Alexandru Cetăţeanu () [Corola-journal/Journalistic/83_a_97]
-
format o alianță alături de Maria și Ami. Marcel le-a sfătuit pe cele două să se mențină în formă și să se folosească de ce au în jur pentru a se antrena. Ceva mai târziu, fermierii au fost vizitați de un precupeț cipriot. Fermierii au încercat să negocieze cât mai multe produse, la prețuri derizorii. Aceștia au cheltuit 4 arginți și 6 borcane de dulceață pe o bucată de ciocolată, un pachet de cafea și câțiva cartofi. Pe lângă aceste produse, Ami a
Ferma vedetelor (sezonul 2) () [Corola-website/Science/335447_a_336776]
-
târziu, negustorul i-a vizitat din nou pe concurenți. Acesta a venit încărcat de bunătăți: varză, pâine, bere, vin, ceapă, cartofi și sare, produse cu un preț de două ori mai mare ca prima dată. Dacă la prima venire a precupețului negocierile nu au decurs tocmai bine în favoarea concurenților, de această dată au reușit să achiziționeze varză, pâine, sare, și chipsuri la prețuri favorabile. Sorana a încercat să-l convingă pe precupeț să-i facă cadou o sticlă de bere sau
Ferma vedetelor (sezonul 2) () [Corola-website/Science/335447_a_336776]
-
mare ca prima dată. Dacă la prima venire a precupețului negocierile nu au decurs tocmai bine în favoarea concurenților, de această dată au reușit să achiziționeze varză, pâine, sare, și chipsuri la prețuri favorabile. Sorana a încercat să-l convingă pe precupeț să-i facă cadou o sticlă de bere sau de vin cu prilejul zilei sale de naștere, care tocmai trecuse
Ferma vedetelor (sezonul 2) () [Corola-website/Science/335447_a_336776]
-
care a distrus toate casele din partea de vest a orașului Iași), Muntenimea fiind încă bine protejată de pădurea de pe Copou. Mahalaua "Muntenimea de Jos" era locuită de sărăcime, muncitori de pământ, slugi boierești, cârpaci ce țeseau cu tejghele pe uliți, precupeți. "Muntenimea de Mijloc" era tăiată de două axe principale: "Șleahul Botoșanilor" (actuala stradă Lascăr Catargiu) și "Ulița Podul Verde", „pavată” cu bușteni de stejar (actualul Bulevard Carol I - numit de localnici Bulevardul Copou). În jurul anului 1680, în apropiere de Biserica
Muntenimea Iașilor () [Corola-website/Science/333551_a_334880]
-
StudIs, Iași, 2015; Carnavalul tristeții, Editura Pleiade, Satu-Mare 2016, Amintiri de libelulă, Editură StudIs, Iași, 2016. Proza: române: Clepsidra lui Cela, Editura Karuna 2008 Bistrița; Palimpsestul dimineții, Karuna, 2012; Cercul scalen, Editura StudIs, 2013, Iași; Diminețile castelanei, Editura StudIs, 2014; Precupeții de nebunii și tristeți, Editura StudIs, 2015; Pajiștea mânzului de cristal, Editura StudIs, 2016. Publicistica: Spectacol derizoriu (Publicistica I), Editura Karuna, 2010; Miza pe nimic (ÎI), Editura TipoMoldova , Iași 2013; Riscul rostirii și tăcerii (III), Editura StudIs, 2015, Iași. Mai
Victor Știr () [Corola-website/Science/316120_a_317449]
-
a fost construit între anii 1898-1903. Toate fac parte și azi din patrimoniul cultural al orașului. Răscoala din 1907 avea să producă revolte și în Craiova. În seara zilei de 12 martie" - relata ziarul "Dimineața"- "la marginea Craiovei, numeroși găzari, precupeți și alți mahalagii au hotărît să pornească lupta împotriva bogaților din oraș." Revolta găzarilor și precupeților avea să fie reprimată brutal de jandarmi, înregistrîndu-se în acea seară, peste 200 de arestați la sediul jandarmeriei Craiova. În martie 1908 s-a
Istoria Craiovei () [Corola-website/Science/305558_a_306887]
-
Răscoala din 1907 avea să producă revolte și în Craiova. În seara zilei de 12 martie" - relata ziarul "Dimineața"- "la marginea Craiovei, numeroși găzari, precupeți și alți mahalagii au hotărît să pornească lupta împotriva bogaților din oraș." Revolta găzarilor și precupeților avea să fie reprimată brutal de jandarmi, înregistrîndu-se în acea seară, peste 200 de arestați la sediul jandarmeriei Craiova. În martie 1908 s-a înființat Muzeul de Artă din Craiova iar pe 21 septembrie 1908 are loc inaugurarea celei mai
Istoria Craiovei () [Corola-website/Science/305558_a_306887]
-
Coarnă din "Mult zgomot pentru nimic" de William Shakespeare, Jupân Dumitrache din "O noapte furtunoasă" de I.L. Caragiale ș.a. În anul 1993 se transferă ca actor la Teatrul „Satiricus” din Chișinău. Printre rolurile interpretate în teatru de Curagău menționăm următoarele: Precupețul din "Ce e viața omului?" de Arcadii Arkanov, Polibiu din "Hercule" de Friedrich Durrenmatt, Despot, Boierul Vulpe, Sfetnicul Veveriță în "Moțoc" (colaj după operele lui Grigore Ureche, Bogdan Petriceicu Hașdeu, Costache Negruzzi și Vasile Alecsandri), Slabul din "Beethoven cânta din
Mihai Curagău () [Corola-website/Science/312895_a_314224]
-
ca reprezentanții cei mai iluștrii și partizanii cei mai hotărâți ai ideilor de reorganizare militară și de acțiune energică, pe care o simboliza ridicarea lui Roman; de altfel, Ana Dalassena era prea încântată de căderea Ducașilor, dușmanii ei, pentru a precupeții concursul și a refuza simpatia noului regim. Toată familia se găsi deci în mare favoare la palat. Ana Dalassena își mărită ultima fică cu Constantin Diogenes, rudă apropiată a basileului; pentru fiul său Manuel, obținu cele mai înalte demnități. El
Ana Dalassena () [Corola-website/Science/315023_a_316352]
-
de prisos asupra populațiunilor Dobrogei. Deocamdată ministeriul mai are și alt proiect in petto. Mai mulți bancheri din Viena ar fi propus să cumpere pământurile, numite ale statului, din Dobrogea, și să se parceleze între evrei, adecă să agricolizeze evreii precupeți din țară. Nu ne îndoim că îndărătul acestei agricolizări mai sânt și intenții politice ale unei mari puteri care în virtutea împrejurărilor devine din zi în zi mai favorabilă atât statului român al Dunării cât și propriilor sale populațiuni române. Această
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
bumbăcarii, orzarii, rogojinarii, cherestegii, florarii, jucrărierii de copii, farfurigii, sticlarii și olarii. Că izraeliții ocupă cele mai însemnate specii de comerț aceasta se dovedește și prin faptul că între 16299 suflete de comercianți [2ortodocși]2 [izraeliți] sânt 5353 cârciumari, 2259 precupeți, împreună 8617. Rămân prin urmare 7682 ort[odocși] față cu 8617 izr[aeliți]. La acest număr, mai trebuie să adăugăm pe contabilii de comerț înscriși între profesiunile libere, cari, din 581 suflete, sânt 271 izr[aeliți] și 226 ort[odocși
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
și prea puțini se vor găsi cari să-i controleze vorbele. "Romînul" ca organ, d-nii Brătianu și Rosetti ca oameni politici au contractat obiceiul de-a așterne în socoteala trecutului tot ce le dorește inima și, făcând meseria aceasta de precupeți de vorbe mari zeci de ani de-a rândul, au ajuns să crează poate ei înșii ceea ce spun. Noi nu ne-am mira - am mai spus-o și altădată - daca roșii ar pretinde într-o bună dimineață că ei au
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
ci complici, și complicitatea lor la crime ordinare ca și la crime de stat [î]i cimentează împreună pentru de-a pururea. Care parlament din lume ar fi îngăduit în adevăr ca prezidentul Consiliului să-i spuie: "Hoții la pușcărie, precupeții intereselor publice la carantină! Nu mai sunt oameni onești în țara aceasta"? Ei bine, Parlamentul acesta au îngăduit-o pentru că fapte de notorietate publică le închidea gura, pentru că mulți, foarte mulți din membrii majorității ziceau în fundul inimei în acel moment
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
cancelarul nostru și voia să deschiză un ventil în Cameră pentru a o răcori. {EminescuOpXII 198} Și în adevăr această credință deveni mai plauzibilă când onor. d. Dimitrie Brătianu, într-un moment de sinceritate, trimise pe hoți la pușcărie, pe precupeții intereselor publice la carantină. Niciodată ministru n-a pronunțat vorbe mai grave la adresa partizanilor săi ca acesta. Bătrânul Cromwell s-ar fi putut mândri cu rostirea lor; de aceea au și fost reproduse, spre veselia Europei, de ziarele cele mai
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
nici un judecător de instrucție nu i-ar putea scoate din menajeria sacrosanctă? Nu știe ministrul prezident că cel dendîi mijloc de a-i trage la răspundere este disoluțiunea și alegerile nouă? După cât se vede însă hoții buni de pușcărie și precupeții intereselor publice buni de carantină vor continua a face legi și a guverna. E ciudat aceasta, dar așa e scris în cartea sorții ca în țara noastră să nu se facă mai bine. Ca la noi la nimenea. Și într-
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
Mulțimea asta de oameni fără învățătură de carte și fără avere, care nu se poate ocupa cu nici o meserie productivă și care și-a făcut din politică o speculă, poate ea să trateze negoțul ei de fraze altfel decât oricare precupeț? Precupețul cată să ia din bunurile reale ce le debitează câștigul cel mai mare posibil; negustorii de principii și de vorbe privesc interesele publice ca obiecte ale câștigului lor zilnic și vor căuta să scoață din debitarea lor oricât de
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
asta de oameni fără învățătură de carte și fără avere, care nu se poate ocupa cu nici o meserie productivă și care și-a făcut din politică o speculă, poate ea să trateze negoțul ei de fraze altfel decât oricare precupeț? Precupețul cată să ia din bunurile reale ce le debitează câștigul cel mai mare posibil; negustorii de principii și de vorbe privesc interesele publice ca obiecte ale câștigului lor zilnic și vor căuta să scoață din debitarea lor oricât de mult
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
onest al rădăcinilor fanariotice din țară e o garanție îndestul că signatura noului cabinet și a activității lui politice va fi vițiul și cinica malonestitate. {EminescuOpXII 205} Introducătorii lui Stroussberg, patronii afacerilor Warszawski - Mihălescu, rectificatorii în minus ai hotarelor noastre, precupeții oștirii, împămîntenitorii străinilor, galopinii răscumpărărilor ce ne pot promite pe viitor decât ceea ce au făcut în trecut? Noi Stroussbergi vor răsări din pământ, cine știe ce precupeție de hotare ne mai așteaptă, cine știe ce răscumpărări, ce întreprinderi patriotice, ce risipă și ce mizerie
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
ce a venit, nici pentru ce s-a dus), daca apuca înainte, ar fi devenit acuzatorul majorității. Se știe că acuzarea sa în esență este că nu mai există oameni onești în țară și în Parlament, că hoții merită pușcăria, precupeții intereselor publice carantina. Să nu ne facem iluziuni, continuă bătrânul politician, situațiunea este foarte gravă, pericolul este mare și este cu atât mai mare că el vine de la noi înșine, de la reprezentațiunea națională. Așadar această Adunare a pus țara într-
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
izvoare mult mai fecunde de inspirațiune pentru onor. redactori ai "Romînului". Astfel bunăoară s-a întîmplat ca nu un orator, dar însuși ministrul - prezident al unui cabinet roșu, d. D. Brătianu, să-i numească pe deputații din majoritate "hoți și precupeți ai intereselor publice", trimițîndu-i la "pușcărie" și la "carantină". Întrebăm: încetat-au "stima reciprocă necesară oricării uniri, încrederea fără de care nu poate fi înțelegerea într-un scop comun" dintre d. Dimitrie Brătianu și marele partid roșu? Deloc. După apostrofarea majorității
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
pușcărie" și la "carantină". Întrebăm: încetat-au "stima reciprocă necesară oricării uniri, încrederea fără de care nu poate fi înțelegerea într-un scop comun" dintre d. Dimitrie Brătianu și marele partid roșu? Deloc. După apostrofarea majorității cu numirile de "hoți și precupeți ai intereselor publice", după ce i-a amenințat cu pușcăria și carantina, roșii [î]l aleg prezident al Camerei. Suit pe scaunul prezidenției, d. Dumitru Brătianu [î]i compara cu niște "putregaie " cărora li se va datori nimicirea României. Epitetul de
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
se duce acasă, disperat, și, în bocetul femeii ș-a copiilor, își ia vaca, boii, așternutul, tot ce găsește, și le duce de le vinde cu cât se îndură să-i dea cineva. Cârciumile, primăria, satul gem atunci pline de precupeți, de măcelari cari au alergat de prin orașe, de prin toate unghiurile, anume ca să cumpere averea, munca țăranului pe nimica. Ți se sfâșie inima când vezi cum acești nenorociți, cari necontenit [î]i numim națiunea română, frații noștri, sunt tratați
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]