332 matches
-
hrana lui. Atunci când trupul este înfrânat, sufletul primește aripi pentru a se înălța spre Dumnezeu. Postul a fost instituit de Mântuitorul, atunci când retras 40 de zile în munții Carantaniei a postit și a fost ispitit de diavol înainte de a începe predicarea Evangheliei. Bunul creștin postește în zilele de miercuri, pentru că atunci a fost vândut Mântuitorul și vineri pentru că atunci a pătimit Hristos spre iertarea păcatelor și pentru mântuirea noastră. Mai sunt posturi de o zi: 14 septembrie, ziua Înălțării Sfintei Cruci
INVATATURI NECESARE UNUI BUN CRESTIN by Stefan MAXIM () [Corola-publishinghouse/Science/538_a_853]
-
asupra căruia vom mai reveni, trebuie stors de informații, pentru că el conține aproape tot ce se poate spune, la modul concret-istoric, despre Maria Magdalena. Atrag luarea-aminte și asupra contextului În care apare, capitolul 8 al Evagheliei. Ne aflăm la Începutul predicării lui Isus. Luca descrie grupul inițial de ucenici, alcătuit din două „cercuri”: primul, doisprezece apostoli, bărbați; al doilea, un număr de femei, venite Împreună cu Învățătorul lor tocmai din Galileea. Despre personajul nostru aflăm că se numea „Maria Magdaleana”, adică „originară
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
133-139. Capitolul 1 A povesti istorii sau a scrie istoria Tradițional, Biblia se prezintă ca o carte de istorie sau de istorii, cu un început, o lungă desfășurare și un sfârșit. Începutul istoriei coincide cu crearea lumii și sfârșitul cu predicarea evangheliei în Imperiul Roman în primul secol după Cristos. S-ar putea spune chiar că în ultimele capitole ale Apocalipsului Biblia descrie anticipat sfârșitul ultim al întregii istorii, adică sfârșitul lumii. În câteva cuvinte, Biblia conține istoria lumii de la început
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
Se consideră în genere că școala are de-a face numai cu gândirea, argumentarea și reflecția, proverbialul turn de fildeș. Biserica, din contra, e considerată locul specific al practicii sau al exercitării credinței creștine, așa cum se poate vedea din cult, predicare, formarea credinței și rugăciune. Deși reală, întrucât este accentuată de unele grupuri care aparțin acestor entități, această separație dihotomică este artificială pentru că ea nu recunoaște contribuțiile bogate și variate care s-au născut în sânul bisericii și în mediul academic
Ultimele zile din viaţa lui Isus : ce s-a întâmplat cu adevărat by Craig A. Evans, N. T. Wright () [Corola-publishinghouse/Science/101017_a_102309]
-
care secole de-a rândul a adăpostit mormântul sf. Guilhem, un nobil, soldat local din timpul lui Carol cel Mare, și care a convertit pe mulți la creștinism, folosind mijloacele și metodele de atunci, adică și forța, spada, constrângerea, alături de predicarea Evangheliei și acceptarea liberă a credinței creștine. Cât de greu este să înțelegi trecutul așa cum a fost el, eliberându-ți vederea de ochelarii prezentului! In fața bisericii este o piață în mijlocul căreia tronează un platan enorm ce acoperă cu
Pelerin pe drumul Sf. Iacob de Compostela (Genova-Pamplona) by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91894_a_92328]
-
este distrus și va fi reconstruit spre anul 515 î.C. de primii evrei reîntorși din exil. Va fi însă distrus definitiv în anul 70 d.C. de soldații viitorului împărat roman Titus, pe atunci general. f) În epoca postexilică accentul predicării profetice s-a schimbat: lipsește critica la autoritatea politică (de altfel imposibilă sub dominația străină) și la abuzurile comise pe plan social. Profeții se preocupă de reconstruirea Ierusalimului, în special a templului (Ageu și Zaharia), dar și de puritatea doctrinei
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
le veți ține, vor fi ținute.” (In 20,22-23) Datorită prezenței Duhului Sfânt, Cristos îi face pe apostolii săi asociați la opera măreață a mântuirii, încredințându-le acest sacrament scump, al reconcilierii. În Faptele Apostolilor, penitența este un obiect al predicării apostolilor către păgâni și iudei, cărora le sunt propuse convertirea și botezul. Acestea sunt de fapt calea către o viață nouă. Botezul era și a rămas un semn al penitenței, care, în același timp, semnifică o chemare la schimbare (cf.
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
Dumnezeu e milostiv, iar el trebuie să rămână păcătos, pentru că doar astfel va primi harul de la Dumnezeu. Se observă și altceva: o tendință de „erezie mascată” care se strecoară în conținutul de credință predicat de unii „oameni ai Bisericii”. Această predicare nu mai are formele explicite pe care le avea în Biserica primelor secole, dar se înfiripează ușor bazându-se pe ignoranță și pe toleranță superficială. Plasate sub tutela unui „drept la libertate”, astfel de divagații de la credința cea adevărată nici
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
și vestea mântuirii. Acest anunț nu se referă la „kerygma” apostolilor, care se adresa celor necredincioși, ci la acel „kairos”, adică la momentul esențial și privilegiat în care se află acum penitentul, moment propice convertirii și reîntoarcerii la Dumnezeu. În predicarea acestui anunț există și un risc: căderea în moralism. Aceasta se întâmplă atunci când confesorul exagerează în a cere penitentului respectarea strictă a regulilor, așezându-se în defavoarea adevăratei realizări și a mântuirii aceluiași penitent. Dialogul dintre confesor și penitent are, în
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
dintre două persoane aflate în dialog nu se realizează doar prin cunoaștere, ci și prin iubire și acțiune personală. În cadrul acestui dialog spiritual, se întâlnesc două elemente complementare: o „confessio fidei” („mărturisire a credinței”), căreia îi corespunde o „predicatio fidei” („predicare a credinței”). Concluzia la care trebuie să ajungă amândoi este reconcilierea, pentru că „reconciliere” înseamnă „a se pune de acord”, „a fi în armonie” cu persoana cu care era ruptă orice relație, reprezentând astfel o acțiune prin care se restabilește prietenia
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
adevărat miracol al harului”, făcând ca omul să îl întâlnească pe Dumnezeu și să dobândească putere și eficacitate prin persoana lui Cristos, în numele căruia Biserica și, implicit, slujitorul acesteia acționează. Dacă dialogul dintre confesor și penitent nu este altceva decât o predicare a cuvântului lui Dumnezeu, sau cel puțin un mod de a crea condițiile necesare în care Cuvântul să se manifeste, înseamnă că rolul său este evident în celebrarea sacramentală a reconcilierii. Autocomunicarea lui Dumnezeu, fiind o consecință a acestei relații
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
mod de a crea condițiile necesare în care Cuvântul să se manifeste, înseamnă că rolul său este evident în celebrarea sacramentală a reconcilierii. Autocomunicarea lui Dumnezeu, fiind o consecință a acestei relații și a acestui dialog, se bazează pe eficacitatea predicării și mărturiei personalizate pe care confesorul o face înaintea penitentului. Iar, pentru că „în Isus din Nazaret a avut loc în modul cel mai înalt (...) autocomunicarea lui Dumnezeu oamenilor”, atunci, în celebrarea reconcilierii sacramentale, autocomunicarea lui Dumnezeu îl are în centru
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
este pusă emfatic pe dimensiunea orizontal-bap-tismală, care pare a nu lăsa loc diferenței de identitate care există între el și laic. Această diferență dintre cele două subiecte ecleziale, care este de natură sacramentală, se evidențiază în slujirea lor față de Cuvânt: „Predicarea cuvântului din partea miniștrilor sacri participă, într-un anumit sens, la natura salvifică a Cuvântului însuși, nu pentru simplul fapt că ei vorbesc despre Cristos, ci pentru că anunță celor care ascultă Evanghelia, cu puterea de a interpela, care provine din participarea
Măgarul lui Cristos : preotul, slujitor din iubire by Michele Giulio Masciarelli () [Corola-publishinghouse/Science/100994_a_102286]
-
pastorale; aceasta, însă, nu exclude cunoașterea unor referiri mai precise și mai potrivite, între care primează aceea privind pastorala Cuvântului: „Deși caracterul de slujire trebuie să pătrundă întreaga sarcină pastorală (munus pastorale), ea este necesară în mod deosebit în ministerul predicării, deoarece cu cât mai mult ministrul devine un adevărat slujitor al Cuvântului și nu stăpânul lui, cu atât mai mult Cuvântul își poate răspândi eficacitatea lui salvifică”. Încă de la începutul ei, Biserica a simțit nevoia de a sluji Cuvântul în
Măgarul lui Cristos : preotul, slujitor din iubire by Michele Giulio Masciarelli () [Corola-publishinghouse/Science/100994_a_102286]
-
să predice, dacă nu sunt trimiși? După cum este scris: Cât de frumoase sunt picioarele celor care aduc vești bune. Dar nu toți au ascultat de evanghelie. De fapt, Isaia spune: Doamne, cine a crezut vestirii noastre? Deci credința vine din predicare, iar predicarea, din cuvântul lui Cristos” (Rom 10,13-17). Într-o ultimă sinteză, voind să rezumăm importanța și mai mult esențialitatea Cuvântului, vom spune, cu un rozariu de simboluri oferite tocmai de Sfânta Scriptură, că el este: - apa care potolește
Măgarul lui Cristos : preotul, slujitor din iubire by Michele Giulio Masciarelli () [Corola-publishinghouse/Science/100994_a_102286]
-
dacă nu sunt trimiși? După cum este scris: Cât de frumoase sunt picioarele celor care aduc vești bune. Dar nu toți au ascultat de evanghelie. De fapt, Isaia spune: Doamne, cine a crezut vestirii noastre? Deci credința vine din predicare, iar predicarea, din cuvântul lui Cristos” (Rom 10,13-17). Într-o ultimă sinteză, voind să rezumăm importanța și mai mult esențialitatea Cuvântului, vom spune, cu un rozariu de simboluri oferite tocmai de Sfânta Scriptură, că el este: - apa care potolește setea cea
Măgarul lui Cristos : preotul, slujitor din iubire by Michele Giulio Masciarelli () [Corola-publishinghouse/Science/100994_a_102286]
-
teologie. Fiecare dintre aceste forme de slujire a Cuvântului ar merita un discurs articulat și nuanțat. Aici, ne limităm să propunem câteva considerații criteriologice sau observații teologico-pas-torale numai asupra omiliei pe care o putem numi ceasul preotului. Toți cunoaștem dificultățile predicării și „lipsurile” altor slujiri ale Cuvântului. Întorcându-ne la tema noastră, spunem că omilia este actul dificil care trebuie examinat și în defectele sale pentru a le putea elimina. Trebuie să ne dăm seama, întâi de toate, de două atitudini
Măgarul lui Cristos : preotul, slujitor din iubire by Michele Giulio Masciarelli () [Corola-publishinghouse/Science/100994_a_102286]
-
atenție expresivă, încă și mai adevărat este astăzi când ne găsim în era comunicației. Aceasta este ce-ea ce cere Congregația pentru Cler într-un document recent: „Rezultă ca fiind de o importanță extremă pentru preot îngrijirea aspectelor formale ale predicării. Trăim în epoca informației și a comunicării rapide, în care toți suntem obișnuiți să ascultăm și să vedem apreciați specialiști în televiziune și la radio. Într-un anumit mod, preotul, care totuși este un deosebit comunicator social, intră într-o
Măgarul lui Cristos : preotul, slujitor din iubire by Michele Giulio Masciarelli () [Corola-publishinghouse/Science/100994_a_102286]
-
atrăgătoare”. Trebuie să spunem, de la început, că discursul despre e-ficacitatea vestirii Cuvântului nu poate fi condus numai cu registrele științelor umane (psihologia, pedagogia, științele comunicării), dar mai întâi de toate angajând optica credinței și urmând traseele teologice. 4. Preoții și predicarea bună 1. Maestrul unic al istoriei mântuirii. Prima calitate bu-nă a predicării bune a preoților este aderența la predicarea lui Cristos, care face o slujire profetică de ascultare față de Tatăl și de mântuire pentru oameni. De aceea, el este vestitorul
Măgarul lui Cristos : preotul, slujitor din iubire by Michele Giulio Masciarelli () [Corola-publishinghouse/Science/100994_a_102286]
-
nu poate fi condus numai cu registrele științelor umane (psihologia, pedagogia, științele comunicării), dar mai întâi de toate angajând optica credinței și urmând traseele teologice. 4. Preoții și predicarea bună 1. Maestrul unic al istoriei mântuirii. Prima calitate bu-nă a predicării bune a preoților este aderența la predicarea lui Cristos, care face o slujire profetică de ascultare față de Tatăl și de mântuire pentru oameni. De aceea, el este vestitorul de-săvârșit al substanței mesajului salvific. Este îndeajuns, ca exemplu, prima predică
Măgarul lui Cristos : preotul, slujitor din iubire by Michele Giulio Masciarelli () [Corola-publishinghouse/Science/100994_a_102286]
-
științelor umane (psihologia, pedagogia, științele comunicării), dar mai întâi de toate angajând optica credinței și urmând traseele teologice. 4. Preoții și predicarea bună 1. Maestrul unic al istoriei mântuirii. Prima calitate bu-nă a predicării bune a preoților este aderența la predicarea lui Cristos, care face o slujire profetică de ascultare față de Tatăl și de mântuire pentru oameni. De aceea, el este vestitorul de-săvârșit al substanței mesajului salvific. Este îndeajuns, ca exemplu, prima predică a lui Isus Maestru (cfr. Mc 1
Măgarul lui Cristos : preotul, slujitor din iubire by Michele Giulio Masciarelli () [Corola-publishinghouse/Science/100994_a_102286]
-
ai împărăției”, adică ai noii împărății, net superioară împărăției pentru care iudeii contemporani se considerau moștenitorii firești (cfr. Mt 8,12). O primă notă. În fața perspectivei nemăsurate a împărăției pe care Isus a avut-o constant ca fundal fix al predicării sale și al întregii sale activități mesianice, preotul, în slujirile sale făcute Cuvântului, nu poate decât să zboare spre înălțimi și departe. Miza în vorbirea preotului este împărăția, adică o realitate transcendentă, veșnică, care începe pe pământ și se termină
Măgarul lui Cristos : preotul, slujitor din iubire by Michele Giulio Masciarelli () [Corola-publishinghouse/Science/100994_a_102286]
-
va da pe aleșii mântuiți de el în virtutea răscumpărării și prin opera Duhului Sfânt. Împărăția mesianică își va revela atunci identitatea sa cu împărăția lui Dumnezeu (cfr. Mt 25,34; 1Cor 15,24). O a doua notă. Perspectiva transcendentală a predicării lui Isus măsoară critic toate micile optici locale, particulare, stabilite, care se nasc în spații și timpuri uneori prea strâmte, în care preoții trebuie să acționeze. Aceasta înseamnă că trebuie să adere la „particular”, știind bine, însă, că trebuie să
Măgarul lui Cristos : preotul, slujitor din iubire by Michele Giulio Masciarelli () [Corola-publishinghouse/Science/100994_a_102286]
-
Preoții, în slujirea Cuvântului, au obligația să cunoască, să mărturisească, să practice cu responsabilitate frumusețea. Mai mult încă, ei sunt chemați să respecte trei frumuseți: frumusețea lui Dumnezeu care vorbește, frumusețea omului care ascultă, frumusețea Cuvântului vestit. Caracterul atrăgător al predicării fa-ce parte din acel fel de „imitare a lui Cristos” pe care preoții trebuie să o dezvolte în confruntarea lor cu Cristos Maestrul. „Predicarea sacerdotală trebuie să fie realizată, ca și aceea a lui Cristos, în mod pozitiv și stimulator
Măgarul lui Cristos : preotul, slujitor din iubire by Michele Giulio Masciarelli () [Corola-publishinghouse/Science/100994_a_102286]
-
frumuseți: frumusețea lui Dumnezeu care vorbește, frumusețea omului care ascultă, frumusețea Cuvântului vestit. Caracterul atrăgător al predicării fa-ce parte din acel fel de „imitare a lui Cristos” pe care preoții trebuie să o dezvolte în confruntarea lor cu Cristos Maestrul. „Predicarea sacerdotală trebuie să fie realizată, ca și aceea a lui Cristos, în mod pozitiv și stimulator, să atragă oamenii la Bu-nătatea, la Frumusețea și la Adevărul lui Dumnezeu”. Și Isus se prezintă ca un comunicator eficace și atrăgător. Dar cum
Măgarul lui Cristos : preotul, slujitor din iubire by Michele Giulio Masciarelli () [Corola-publishinghouse/Science/100994_a_102286]