551 matches
-
tipuri de măsurători ale centralității sunt corelate. Cu toate acestea, având formule de calcul diferite și referindu-se la aspecte structurale diferite, este recomandat să fie calculate separat. O eroare des întâlnită constă în folosirea unei măsurători a centralității ca predictor pentru celelalte măsurători (de exemplu, folosirea centralității closeness ca predictor pentru centralitatea degree). 3.2.2.4. Măsurători ale coeziunii Am discutat mai sus despre măsurătorile ce corespund capitalului social definit prin relațiile sociale ale unui individ: măsurătorile specifice ego
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian‑Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
având formule de calcul diferite și referindu-se la aspecte structurale diferite, este recomandat să fie calculate separat. O eroare des întâlnită constă în folosirea unei măsurători a centralității ca predictor pentru celelalte măsurători (de exemplu, folosirea centralității closeness ca predictor pentru centralitatea degree). 3.2.2.4. Măsurători ale coeziunii Am discutat mai sus despre măsurătorile ce corespund capitalului social definit prin relațiile sociale ale unui individ: măsurătorile specifice ego rețelelor, găurilor structurale și centralității. În continuare voi prezenta măsurătorile
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian‑Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
oportunități de promovare prin dispariția multor poziții echivalente structural. Leon Festinger (Gibbons et al., 2012) a investigat în lucrarea Social Pressures in Informal Groups relațiile de prietenie, formarea grupurilor și procesul de comunicare. În urma analizei, acesta a propus proximitatea drept predictor pentru emergența relațiilor sociale. 3.2.4. Consecințele rețelelor sociale După ce rețelele sociale sunt instituționalizate și devin stabile, produc diverse consecințe. Burt (1987) consideră că acestea conduc la creșterea nivelului de similaritate a atitudinilor indivizilor. De exemplu, decanul unei facultăți
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian‑Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
atât criteriile Duke, cât și alte criterii: prezența tromboembolismului pulmonar la tomografie computerizată (CT) sau la scintigrafia pulmonară și prezența semnelor de infecție locală (29). 24.3. Prognostic În populația generală, mortalitatea în EI variază între 9,6 % și 26 %, predictorii prognosticului fiind determinați de particularitățile bolnavului, de germenele infecțios, de prezența complicațiilor și a modificărilor ecocardiografice (tabelul 24.3) (2). Vârstnicii au un prognostic mai grav, rata mortalității crescând cu peste 32% la pacienții peste 60 de ani (30). Mortalitatea
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Adriana Ilieșiu () [Corola-publishinghouse/Science/91941_a_92436]
-
a modificărilor ecocardiografice (tabelul 24.3) (2). Vârstnicii au un prognostic mai grav, rata mortalității crescând cu peste 32% la pacienții peste 60 de ani (30). Mortalitatea crescută a EI la vârstnici se datorează vârstei per se, care reprezintă un predictor independent de prognostic, și de asocierea comorbidităților - diabet zaharat (DZ), insuficiență renală, dializă (2). Prezența EI pe dispozitivele intracardiace (sti- mulatoare cardiace, defibrilatoare), pe proteze valvulare sau în asociere cu îngrijiri medicale se însoțește de un prognostic grav la vârstnici
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Adriana Ilieșiu () [Corola-publishinghouse/Science/91941_a_92436]
-
și enterococul (34). Complicațiile EI - insuficiența cardiacă, evenimentele embolice severe, șocul septic sau complicațiile perianulare - reprezintă factori de prognostic nefavorabil la vârstnici (34). Insuficiența cardiacă este prezentă la peste jumătate dintre bolnavii cu EI, formele moderate sau severe reprezentând un predictor important de mortalitate în spital și la 6 luni (35). Recent, autorii unui studiu spaniol au identificat trei factori independenți de risc de mortalitate în spital și de intervenție chirurgicală în urgență la 371 de bolnavi cu EI la 72
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Adriana Ilieșiu () [Corola-publishinghouse/Science/91941_a_92436]
-
constatat niveluri mai scăzute ale comportamentului privirii adolescenților, considerându-se că acestea sunt asociate cu nivelul redus al abilităților lor sociale, și simțul scăzut al competenței sociale.143 Hall și Halberstadt (1986) au găsit că tensiunea socială funcționează ca un predictor foarte puternic al comportamentului zâmbetului. O varietate de orientări teoretice contemporane referitoare la identitate sunt reunite sub abordarea socioculturala generală: pornind de la ideea că identitatea este reflectarea nivelului de adaptare individuală la context (de ex. Baumeister, R. F. și Muraven
by Livia Durac [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
mamei și al copilului, impactul mediului familial asupra rezultatelor școlare, influența limbajului mamei asupra dezvoltării psihointelectuale a copilului, rolul imaginii de sine asupra dezvoltării copilului în familie etc. Mai multe studii au demonstrat că nivelul intelectual al mamei reprezintă un predictor important și sigur asupra dezvoltării inteligenței copilului (Farran, Ramey și Campbell, 1980); acest fapt este mai evident în cazul mamelor cu un IQ mai mic de 80 - cu cât coeficientul de inteligență al mamei este mai scăzut, cu atât este
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
acceptată [4], iar o margine chirurgicală pozitivă, chiar microscopic, se asociază cu un prognostic prost [4,5,8,25,39-44]. Impactul statusului marginii de rezecție asupra ratei recurenței sau cea a supraviețuirii rămâne un subiect controversat. Valoarea acestui factor ca predictor independent al supraviețuirii a fost susținut de unele studii [7, 25, 35, 40, 42, 43, 45,46] și contestat de altele [7,11,30,47-53]. Într-un studiu publicat în 2008, [4,7,28,47,54] se analizează un lot
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Bogdan Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/92163_a_92658]
-
mare - peste 10 mm. Pentru interpretarea acestor date autorul ia în calcul acțiunea vaporizatoare a disecției ultrasonice utilizate, cu efect în profunzime de până la 5 mm de suprafața de rezecție, dar concluzionează că statusul marginii de rezecție nu este un predictor semnificativ statistic pentru rata de recurență sau supraviețuire. Chiar dacă datele din literatură nu au reușit până în prezent să certifice beneficiile considerabile ale obținerii unei margini de rezecție negative, totuși, majoritatea autorilor susțin ideea că aceasta trebuie sa fie ținta oricărei
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Bogdan Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/92163_a_92658]
-
un studiu cross-sectional inițiat în vederea identificării prevalenței reale a HVS și a determinanților acesteia, au fost analizați ecocardiografic, clinic și biochimic 189 de pacienți cu insuficiență renală cronică terminală, non-diabetici și fără cardiomiopatie dilatativă: pentru întregul lot, cel mai bun predictor al dezvoltării HVS a fost vârsta, urmat de prezența HTA în antecedente și de fosfataza alcalină; atunci când au fost studiați numai pacienții dializați, HTA a fost identificată ca factor de risc independent doar la subiecții cu HVS severă. în ansamblu
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
automată a TA în zi fără dializă, precum și măsurarea TA clinice (office), calculată ca media măsurătorilor TA de rutină efectuate la începutul fiecărei ședinte de hemodializă, pe parcursul lunii anterioare momentului 0 al studiului. TA clinică definită astfel a fost un predictor independent al geometriei cardiace (prezenței HVS), atât prin componenta sistolică, cât și prin cea diastolică, respectiv presiunea pulsului. Deci TA clinică predializă definită ca media măsurătorilor la mai multe ședințe consecutive! pare să fie un predictor al masei VS comparabil
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
astfel a fost un predictor independent al geometriei cardiace (prezenței HVS), atât prin componenta sistolică, cât și prin cea diastolică, respectiv presiunea pulsului. Deci TA clinică predializă definită ca media măsurătorilor la mai multe ședințe consecutive! pare să fie un predictor al masei VS comparabil cu TA medie obținută prin monitorizare automată ambulatorie vezi tabelul IV. Hipertensiunea arterială necontrolată reprezintă un factor determinant, probabil cel mai important în geneza hipertrofiei ventriculare stângi la pacientul cu IRC în stadiile predialitice, dar mai
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
prospectiv, 245 de pacienți, constată la cei 41% dintre subiecții cu HVS inițial concentrică o evoluție în 21% dintre cazuri spre dilatație și în alte 8% dintre cazuri spre disfuncție sistolică. Anemia renală a fost și în acest caz un predictor major al HVS și al dilatării consecutive. Rolul major al anemiei în progresia anomaliilor structurale cardiace din uremie este ilustrat de studiul lui Huting et al., care demonstrează într-o investigație prospectivă pe 2,5 ani la 61 de pacienți
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
cardiovascular atribuită corectării anemiei renale și a stării de hiperhidratare [Montague et al., 1982]. Prevalența comparativă a HVS într-o investigație cross-sectional a fost de 65% la HD, de 90% la DPCA și de doar 40% la cei TR. Singurul predictor independent al HVS la pacienții TR a fost HTA (definită ca număr de medicamente antihipertensive necesare) [Harnett et al., 1988]. Într-un studiu ecocardiografic comparativ, longitudinal, prospectiv, cuprinzând pacienți tratați prin hemodializă (HD), dializă peritoneală continuă ambulatorie (DPCA), respectiv transplant
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
TA (și, ca urmare, neprimind medicație hipotensoare), valori superioare ale TA obținute prin monitorizare automată. Un sfert din cohorta studiată prezenta HVS, în ciuda normotensiunii la măsurătorile clinice. TA sistolică medie diurnă (determinată prin monitorizare ambulatorie) a fost cel mai bun predictor al prezenței HVS, fiind net superioară în acest sens atât TA sistolice determinate clinic, cât și TA diastolice măsurate clinic sau prin monitorizare automată. De asemenea, este important de notat că HVS s-a asociat semnificativ cu atenuarea ritmului nictemeral
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
spitalizare semnificativ mai prelungită în secția de terapie intensivă și au prezentat o evoluție postoperatorie mult mai severă, reflectată de un necesar mai important de ventilație mecanică. în același studiu, disfuncția renală, chiar ușoară, a fost demonstrată ca fiind un predictor independent al sindromului de debit cardiac scăzut în postoperator (risc relativ crescut cu 360%). Analiza unei baze de date în Statele Unite a relevat că pacienții la care a fost efectuat by-pass-ul coronarian la un nivel al creatininei serice de 130-260
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
factor de risc independent pentru un prognostic nefavorabil post-by-pass. în aceeași idee a fost efectuat un studiu care a urmărit caracterizarea incidenței insuficienței renale acute (IRA) postoperatorii; după chirurgia cardiacă, IRA severă survine la 1-5% dintre pacienți și reprezintă un predictor important și independent asociat cu morbiditatea și mortalitatea perioperatorii. Factorii de risc ai apariției IRA post-by-pass coronarian. Într-un studiu prospectiv [Chertow, 1998] cuprinzând 43.642 de pacienți care au suferit by-pass coronarian sau intervenție chirurgicală valvulară în perioada 1987-1994
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
deplin termenul de sindrom cardio-renal-anemic utilizat la acest tip de subiecți. Un studiu și mai larg [Hillege et al., 2000], urmărind 1.906 pacienți cu ICC, a arătat că prezența disfuncției renale, definită printr-un clearance creatininic redus, este un predictor mai important al mortalității decât clasa funcțională NYHA sau decât fracția de ejecție a ventriculului stâng. Pacienții cu o rată a filtrării glomerulare sub 44 ml/min prezintă un risc de deces de trei ori mai mare în comparație cu cei cu
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
află în dificultate, este greu de acceptat ideea că ea poate ajuta adecvat pe altcineva. Acest lucru este valabil și pentru medici și alte cadre medicale. Starea de echilibru emoțional și de sănătate a celor care ofera îngrijire este un predictor pentru șansele de-a reuși în susținerea și vindecarea celor bolnavi. Un aspect important în practică medicală îl constituie atitudinile și menalitatea. Dintr-o practică și poziție de tip autoritar, paternalist, într-una de tip egalitar, de parteneriat, transformarea parcurge
[Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
ajuns la o viziune unitară legată de motivele pentru care oamenii aleg să părăsească organizația, desi angajatorii din întreaga lume acorda o importanță deosebită în special tipului voluntar al fluctuației personalului. Numeroase studii au dovedit faptul că cel mai bun predictor al fluctuației este intenția de a părăsi organizația. Scopul acestei cercetări este de a realiza diagnoza factorilor care conduc la creșterea intenției angajaților unei organizații din România de a-si caută un alt loc de muncă. În stabilirea planului de
[Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
de bine. Deoarece superiorii direcți sunt adevărați agenți organizaționali, având ca responsabilități principale ghidarea și evaluarea performanțelor subalternilor, angajații privesc atitudinea favorabilă sau nefavorabilă a acestora că indicator al suportului organizațional. Ipoteza 1: Este suportul perceput din partea superiorului direct un predictor al suportului organizațional perceput? Dacă este adevărat că suportul organizațional perceput se formează pe baza modului în care angajații percep că sunt tratați de agenții organizaționali, atunci superiorii direcți nu sunt singurii agenți organizaționali care pot contribui la SOP. Acțiunile
[Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
Acțiunile departamentului de resurse umane au un impact direct asupra stării de bine a angajaților și contribuie la măsura în care angajații se simt valorizați și sprijiniți de organizație. Ipoteza 2: Este suportul perceput din partea departamentului de resurse umane un predictor al suportului organizațional perceput? Conform teoriei suportului social, SPS ar trebui să diminueze internția de a părăsi organizația crescând SOP. Suportul organizațional perceput ce rezultă din perceperea sprijinului din partea supervizorului este de așteptat să întărească sentimentul obligației angajaților de a
[Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
fi introduse în regresie. Tabel 2 Regesia multiplă simplă pentru suportul organizațional perceput Predictori β SPS .75* SPDRU .49* Notă. F (2, 39Ă = 26,52, p < .05; R² = .57; R²adj = .55 * p < .05 Aceste valori arată că cele două variabile predictor influențează împreună variația variabilei criteriu. Valoarea lui R²adj ne arată că 55% din variația suportului organizațional perceput este explicată de suportul perceput din partea superiorului direct și din partea departamentului de resurse umane. Analiza prin regresie multiplă ierarhică a fost utilizată pentru
[Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
alegătorilor. Practic, capitolul va analiza capacitatea explicativă a patru elemente ale "ofertei": rădăcinile locale, experiența politică, cariera de partid și statutul financiar, în contextul schimbării unui factor al structurii de oportunități formula electorală. Experiența politică este în general un bun predictor al oricărei selecții pentru Parlament (Gallagher și Marsh 1988, 248). Pentru cazul colegiilor sigure, experiența parlamentară ar trebui sa fie un atu, din moment ce vine cu alte argumente precum o rețea de conexiuni la nivel legislativ sau proiecte ce trebuie continuate
by Sergiu Gherghina [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]