2,149 matches
-
comportamentelor manifestate în ramurile / probele sportive individuale, unde deși subiectul răspunde motric doar pe baza propriilor raționamente, el este integrat într-o structură competițională la care iau parte și alți colegi, transformați pe moment în parteneri de întrecere. Atitudinile sunt predispoziții ale comportamentelor motivate. Noi nu învățăm o atitudine, ci o modificăm pe cea deja existentă. În acest context, se recomandă ca pe parcursul procesului de predare învățare, elevului să nu-i fie oferite date pe care și el singur le poate
ÎNCREDEREA ÎN SINE – SIGURANȚA GESTUALĂ - FACTOR DE CONDIȚIONARE A AUTONOMIEI MOTRICE. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Lorand Balint () [Corola-journal/Journalistic/247_a_530]
-
mai eficientă propriul potențialul aptitudinal. Considerând „activitatea didactică un demers creativ ce presupune instituirea unui climat favorabil, motivațional, creativ” (Dobrescu T., 2008, pag. 25) este ușor de înțeles necesitatea unui proces de cunoaștere și autocunoaștere reală a posibilităților date de predispozițiile ereditare și de nivelul pregătirii profesionale dobândite în timp. Conținutul activității didactice îi este specific fiecărei discipline de învățământ, dar dimensiunea creativă de abordare a procesului educațional poartă amprenta specifică pentru fiecare cadru didactic și poate fi influențată de o
STUDIU PRIVIND DETERMINAREA DOMINANȚEI RAȚIONALE SAU AFECTIVE LA STUDENȚII SECȚIEI DE EDUCAȚIE FIZICĂ ŞI SPORT. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Gloria Rață, Bogdan Constantin Rață, Gabriel Mareş () [Corola-journal/Journalistic/247_a_527]
-
de modele de exigență crescută care conduc la obținerea maximizării capacității de performanță. Cele două procese de selecție și de pregătire se desfășoară în paralel pe tot parcursul întregii cariere sportive. Aceasta înseamnă că nu numai gradul de dezvoltare a predispozițiilor favorizante este evaluat ci se pune în discuție și nivelul de pregătire (apreciat cu ajutorul testelor) și comportamentul performanțial realizat în joc. Selecția pe criterii obiective a „materialului uman” care posedă cele mai adecvate calități antropometrice, somatice, motrice și tehnice pentru
CONTRIBUȚII LA ELABORAREA UNOR MODELE DE SELECȚIE ŞI PREGĂTIRE ÎN JOCUL DE HANDBAL PENTRU JUNIOARELE III (13 – 14 ANI). In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Ion Mihăilă , Daniela Corina Popescu , Petru Ghervan , Andonis Koutululis , Aurel Iancu () [Corola-journal/Journalistic/247_a_540]
-
of Medical Ethics”, considerată a fi cea mai importantă publicație de bioetică din lume. Profesorul de la universitatea engleză s-a remarcat ca un avocat al „ameliorării morale”. Reproducem aici câteva dintre afirmațiile sale făcute în interviul din Dilema veche: „Avem predispoziții puternice către violență, rasism, egoism, excluderea altor grupuri și obținerea de foloase fără efort. Suntem virtuoși - generoși, binevoitori, onești, curajoși -, dar și plini de vicii. Aceste limitări, sau trăsături vicioase, au condus la genocid, Holocaust și războaie mondiale.”(...) „Peste vreo
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/2531_a_3856]
-
de replici nu dă cîștig de cauză nimănui, cititorului nefiindu-i ușor să încline de partea cuiva. Pînă la urmă hotărăște afinitatea inițială cu premisele unuia sau altuia dintre protagoniști, căci în astfel de dispute nu argumentele au greutate, ci predispozițiile iraționale din care s-au ivit. Rațional vorbind, nici Plantinga și nici Dennett nu-și pot argumenta în chip plauzibil poziția, totul atîrnînd de o opțiune irațională: unul crede și altul nu crede. Postfața profesorului Mircea Flonta este o mostră
Apostrofic și aporetic by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2378_a_3703]
-
-se aici faptul că Statele Unite sunt un Turn Babel de emigranți) decât cea franceză. Ca toate culturile, și acestea două au diferite virtuți și vicii, defectul american strident fiind, cred eu, feminismul agresiv și hiperbolizarea minorităților sexuale, iar cel francez, predispoziția excesivă pentru artificiu și spumos. Termenii pe care îi propun pentru a-mi formula nemulțumirea nu sunt poate foarte adecvați (cel puțin unul dintre ei), dar percepția mea a fost aceea că cele două culturi amintite mai sus sunt falacioase
AIUD LA VENEȚIA by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/16685_a_18010]
-
cititorul trece cu greu. Mostre de prețiozitate sunt și epitetele regăsite în formulări de genul: "abrazivă agitație", "nevoi speculative" sau "păduri psihice". În următoarele trei cicluri: Navigatori printre concepte, Schismă între prezent și posteritate și Urmări ale vieții în antinatură, predispoziția pentru explorarea banalului cotidian de care aminteam la început se înscrie într-o confesiune a poetului ca scriitor, discursul liric funcționează simbiotic cu cel prozastic (uneori ironic): "De mult mi-am propus să urmăresc atent, Mona-Ra,/ acele nervoase răsărituri de
Un pretins optzecist by Bogdan Iancu () [Corola-journal/Journalistic/16841_a_18166]
-
banalitatea reflexiilor interioare ale personajului, acută e aici numai autenticitatea agitației sufletești și a febrei mintale. Neputința de a suporta oamenii, fuga permanentă de ei, atracția pentru înmormîntări în alaiul uneia alăturîndu-se, bucuros și recules. Dar și această din urmă predispoziție e explicitată filosofic în- tr-un mod care îndreaptă cititorul tot spre un caz clinic: Ce are a face un doctor alienist și boala mea? Sînt sănătos; nu sufăr de nici o boală; urăsc lumea: mi-e scîrbă de fața ei, așa cum
Un scriitor de raftul doi by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16877_a_18202]
-
commedia dell'arte pe scena teatrului regal, nefericitul actor a improvizat de la un capăt la altul. Și a improvizat prost. Filozofic vorbind, cu datele pe care le avea, domnul Constantinescu nici n-ar fi putut face altceva decât a făcut. Predispoziția la slugărnicie (se cunosc servilismele în raport cu Corneliu Coposu, dar și cu alți politicieni influenți ai vremii) alternează, la ucenicul călugărului Vasile, cu nonșalanța în a-și încălca promisiunile. Memorabilă e dezinvoltura și rapiditatea cu care domnul Constantinescu a ars etapele
La adio (1) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16888_a_18213]
-
ei) nu atît copilăria contează (ca la alți importanți artiști), ci adolescența și tinerețea, capitole peste care, crede autorul, s-a trecut prea repede. Aici, în aceste perioade ale vieții viitorului poet, se ascunde taina curioasei transformări. Atunci, pe lîngă predispoziția spre nevroză și tristețe în felul său de a fi, s-a inculcat multă sugestie și autosugestie. Și asta, crede biograful, pentru că tînărul Bacovia devine de timpuriu, prizonierul unui model mental: poetul decadent, de care nu s-a mai eliberat
Viața lui Bacovia by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16913_a_18238]
-
cercul de la Literatorul, nici în cel de la Vieața Nouă. Nu era, observă biograful său un cenaclist adevărat. S-a complăcut în atmosfera birturilor, tavernelor, grădinilor, mustăriilor, crîșmelor cu lăutari, tratîndu-se cu vin (nu și cu bere). Devenise, cum îl conduceau predispozițiile, un boem greu de adunat acasă. Îi plăcea și novitala care era, atunci, cinematograful, frecventat și în Capitală și la Iași, ca și teatrul. Și, cum se știe, făcea muzică (vioară), nefiind nici compozitor, nici instrumentist virtuos, ci un improvizator
Viața lui Bacovia by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16913_a_18238]
-
în această dificultate rațiunea pentru care Kampits renunță să se implice într-o motivare mai complexă a interesului său? Chiar din punct de vedere grafic, cartea sa se prezintă ca o sumă de medalioane prin care se manifestă câte o predispoziție - creatoare sau de destin - pentru filosofare. Deloc întâmplătoare această concepție: căci ce poate fi mai adecvat în spațiul austriac decât mijlocirea biografică a unor varii probleme teoretice - care pot fi calificate (dintr-un început, sau numai dacă vrem) ca filosofice
Filosofia de vacanță by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/16948_a_18273]
-
de nisip este departe de a se reduce numai la atît. La o lectură mai atentă ne dăm seama că toată cantitatea aceasta de informație funcționează mai degrabă pretextual. Grefată pe o viziune maniheistă asupra percepției duratei și pe o predispoziție marcat nostalgică, erudiția de-a dreptul năucitoare a scritorului german conduce discursul pe piste trasate cu eleganță, spre concluzia că timpul ceasului mecanic și acela al nisiparniței se exclud. La acest nivel avem de-a face cu o meditație gravă
Editura Timpul nisiparniței by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/15796_a_17121]
-
enigmă întunecată, trad. Rodica Amel, Edit. Humanitas, București, 2000, 388 pagini. Românii deceniului 10 Se simțea de multă vreme lipsa unei sinteze în date și statistici a României postdecembriste. Cu atât mai mult cu cât există, după 12 ani, o predispoziție generală la bilanț și sentimentul acut al încheierii unui ciclu istoric. O dată cu Românografia, Emilian M. Dobrescu remediază într-o măsură suficientă un asemenea neajuns. Este vorba despre recuperarea memoriei ultimilor ani, atât de coruptă în fond de refulări selective și
Doamnele Franței în veacul al XII-lea by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15811_a_17136]
-
integrează astfel unei tendințe mai recente a autorilor occidentali, cu precădere a celor din Franța, prin care sunt redescoperite și recontextualizate virtuțile literar expresive ale bucătăriei. După Michel Onfray, există un raport indisolubil, de transsubstanțiere, între ideația unui filosof și predispozițiile sale culinare. Există chiar o tipologie. Drept paradigme vii și apostoli ai noii concepții (se va vedea la bibliografie în ce măsură e ea și originală), autorul îi investește pe carnivorul și totodată voluntarul antropofag Diogene, pe asceticul, "paranoicul erbivor" Jean-Jacques Rousseau
Ecografii pentru sănătatea zilnică by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15918_a_17243]
-
cincilea. în anul revoluției aveau în jurul vîrstei de 30 de ani. Au înfăptuit Unirea la nici 40. Cînd generația următoare se pregătea să-i înlocuiască, abia dacă împliniseră 50. Generația următoare este aceea junimistă. Una prin excelență critică. Nimic din predispoziția lirică a pașoptismului. La 24 de ani cînd e Rectorul Universității din Iași, Maiorescu este deja un adult pătruns de gravitatea răspunderilor sale. Politicianul de 30 de ani nu-și mai pierde vremea, precum la vremea lor Kogălniceanu, Bălcescu ori
Generații "lirice" și generații "critice" by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15994_a_17319]
-
simțul cel bun" simțul implicat, simțul activ, simțul voluntar. Simțul practic, chiar când e vorba despre conceptele atât de subtile (cele mai subtile!) ale sufletului. Autorul nu are pretenția că oferă rezolvări miraculoase (al căror unic efect ar fi reînnoirea predispoziției la pasivitate). Știința în mare parte intuitivă și participativă a lui Cristian Andrei nu intră nici sub incidența soteriei la pachet a acelui "cum să" din titlu. Ea nu-ți pune în mână o cheie franceză de instalare a unor
Bunul-simț devine best-seller by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/16207_a_17532]
-
Personajele care participă la aceste evenimente sunt radiografiate caricatural dar cu simpatie, în mici dramatizări și interviuri: "Femeia româncă: Privesc în jurul meu mulțumită. Soțul cîntă o polcă. Bat tactul plesnind șlapii din plastic în iarba rară din preajma cortului. Asta fac!" Predispoziția pentru analiză o descoperim sub forma unei mărturisiri din Gîndesc intens cum vine miorița: Recunosc că aici îmi place să mă exersez analitic, aici sunt în largul meu, aici mă zbenguiesc eu ca peștele în apă..." După Valahia de mucava
La taifas... by Bogdan Iancu () [Corola-journal/Journalistic/16228_a_17553]
-
devine pretext pentru reflecții: "există cauzele comune și cîinii. comunicatele/ șosetele metropolei și mortul de la fereastră ca/ și cum duminica/ eu sub asfalt creșteam și meditam la clandestinitatea modelului meu vicios". Asociațiile uneori șocante de noțiuni cu referent abstract și predispoziția pentru lamentări și nostalgii construiesc un discurs poetic obositor la lectură: "un copil. alerga pe sub piele (gratii revelatoare)/ pe șantierul silențios/ o! gratii revelatoare cimitirul de mult ridicat e/ cu macaraua la cer/ și ce mai tată avea; aplecat peste
Inovații formale by Bogdan Iancu () [Corola-journal/Journalistic/16277_a_17602]
-
și într-o economie aproape sălbatică, mesajul lui Manoliu poate fi înțeles măcar în parte și acceptat într-o măsură care să facă posibil actul de comunicare. Și asta pentru că proiectul artistului privește nu atît disponibilitatea noastră estetică și legitima predispoziție pentru receptare, cît o realitate psihologică modificată și o nouă direcție a imaginarului. Întrucît lumea occidentală, în care artistul trăiește de mai mulți ani, cu pragmatismul ei asumat și cu un cult al eficienței bine asimilat și frumos ambalat, este
Icoane ferecate by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16286_a_17611]
-
Her Direktor") dovedise capacități organizatorice și administrative, că repertoriul subțire i-a fost impus de actori, directorul izbutind să joace și o piesă remarcabilă. Apoi, marele dramaturg a devenit beneficiarul moștenirii Mamuloaiei, pe care a chivernisit-o cît îi îngăduiau predispozițiile sale de petrecăreț. Tot în 1888, pe vremea cînd primar era nou-numitul Take Protopopescu, a fost dărîmat, pentru nevoi edilitare, Turnul Colței. În cartea lui, Bacalbașa reconstituie atmosfera Bucureștiului din acea vreme, povestind despre crîșmele timpului (una, la Abator, la
Capitala de odinioară by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16280_a_17605]
-
în jurnal stilul eufemizant consacrat la noi în anii '60. Un jurnal de obicei îl interesează pe cititorul său. Cu toate aspectele negative care decurg de aici, dar și cu satisfacțiile inerente. Acest jurnal te poate însă vrăji, în măsura în care există predispoziția necesară. Toate personajele sale, inclusiv autoarea se mișcă într-un ritm încetinit față de întîmplările uneori teribile prin care trec. Ea spune la un moment dat: "prin artă mă voi strădui să trăiesc demn, conștient". în consecință, toate faptele povestite sînt
Un jurnal fabulatoriu by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/16483_a_17808]
-
Z. Ornea Curioase și nedrepte sînt adesea deciziile destinului. Cazul se verifică deplin în situația regelui Ferdinand al României. Predispozițiile - toate - îl duceau spre o viață de cărturar, om de bibliotecă și elaborație științifică. Sigur, era un Hohenzollern și, din această cauză, urmase școli militare, căpătînd gradul de sublocotenent. Dar (era născut în 1865) după aceea urmează cursurile universităților din
Regele Ferdinand by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16538_a_17863]
-
Ferdinand de Hohenzollern nu și-a cunoscut și nu și-a acceptat destinul decît în jurul vîrstei de 20 de ani, atunci cînd formarea lui morală era încheiată". Dar, trebuie adăugat, cînd și-a acceptat destinul, în ciuda timidității sale și a predispozițiilor intelectuale, și-a exercitat rangul de rege în mod decis și demn. Însă probabil și timidității sale native și recunoștinței sale pentru chibzuința de mare bărbat de stat cu care Ionel Brătianu a condus strategia țării în anii neutralității, ca
Regele Ferdinand by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16538_a_17863]
-
tabloul, toate acestea declanșează meditația și devin instrumente ale regresiei în spațiul el însuși fragil a copilăriei unde obiectele, chipurile, corpurile și senzațiile sunt indistincte, pâcloase dar obsedante. Sensibilitatea Augustei este acută, stabilitatea psihică și emoțională e precară, de aceea predispoziția rememorării, a regresiei în trecut, acolo unde poate fi dibuit momentul fisurii, al intruziunii morții, momentul în care coerența s-a frânt iar alteritatea s-a insinuat de la sine: "...întreruptă a fost aici pentru o clipă și Ťviațať morților, clipă
Viața ca o dezhumare by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11995_a_13320]