301 matches
-
tot ce există. Totul e aer la diferite niveluri de densitate și, sub influența căldurii, care produce dilatație, și a frigului, care produce contracția volumelor, acesta dă nastere la diferitele forme ale existenței. Procesul are loc în două direcții, în funcție de predominarea căldurii sau a frigului. Astfel s-a format un disc de pământ, care plutește într-un aer ce îl înconjoară. Condensări similare au produs Soarele și stelele, iar starea de combustie pe care o au aceste corpuri este datorată vitezei
Anaximene () [Corola-website/Science/297963_a_299292]
-
-32,1°C) și cea mai scăzută, inclusiv și pentru tot teritoriul Moldovei, la 20 ianuarie 1963 când mercurul din termometre a coborât până la -35,4°C.. Temperaturi maxime s-au semnalat în 1998 (36,7°C). În perioada rece, predominarea vremii ciclonale și de pătrunderea maselor de aer cald și umed determină apariția depunerilor de gheață (polei, chiciură), a moinelor și cețurilor. Frecvența medie a zilelor cu polei este de 3-7 zile/an, maximul a fost semnalat în iarna anilor
Geografia municipiului Bălți () [Corola-website/Science/328473_a_329802]
-
mollis"), lemnul câinesc ("Ligustrum vulgare"), sângerul ("Swida sanguinea"), soc ("Sambucus nigra"), măceș ("Rosa canina"), păducelul ("Crataegus monogyna"), porumbrelul ("Prunus spinosa") ș.a. În fâșiile silvice se găsește Muscăriță ("Muscari neglectum") Vegetația ierboasă Vegetația etajul inferior constituie asociațiile de mezoxerofite, xeromezofite cu predominarea plantelor ierboase xerofite perene, adaptate la condiții de semiariditate. Ca familii predomină gramineele, ciperaceele, fabaceele. Ierbaceele din familia linaceelor sunt reprezentate de: in galben ("Linum flavum") in linearifoliu ("Linum linearifolium"), ineață ("Linum perenne") , genul Tragopogon din asteracee - bărbiță podoleană ("Tragopogon
Geografia municipiului Bălți () [Corola-website/Science/328473_a_329802]
-
având rezultate școlare reduse și o motivație mai scăzută decât fetele. Avocații dau vina pe influența feminismului asupra educației pentru discriminarea și opresarea sistematică a băieților din sistemul educațional. Ei critică ceea ce descriu ca o feminizare a educației, afirmând că predominarea profesoarelor, o concentrare pe nevoile fetelor precum și unele metode de evaluare ce le favorizează pe fete s-au dovedit a fi restrictive și represive în ceea ce-i privește pe bărbați și băieți. Drepturile bărbaților cer o mai mare recunoaștere a
Mișcarea pentru Drepturile Bărbaților () [Corola-website/Science/328715_a_330044]
-
de prelungirea sau repetarea unor sunete și silabe. În formă tonica apare un blocaj la nivelul primului cuvînt din propoziție prin prezența unui spasm articulatoriu de lungă durată. Formă mixtă este mai gravă, deoarece sînt prezente caracteristicile primelor două, cu predominarea uneia dintre ele. Printre cauzele bîlbîielii menționam o serie de factori de natură psihologică că: traumele psihice (sperieturi, emoții, șoc pe fondul unei constituții fizice debile sau ale unei imaturități afective); stări conflictuale de lungă durată, care creează o permanentă
Dislalie () [Corola-website/Science/311562_a_312891]
-
Economia medievală Între secolele III-VII a avut loc o răcire climatică ce a modificat radical vegetația. În nordul Europei, grâul nu mai era cultivat în condițiile predominării pădurilor și mlaștinilor. Terenurile cultivate erau tot mai puține în raport cu spațiile naturale. O mare parte din suprafață Europei era dominată de păduri, însă străpunse de drumuri, poieni în care erau instalate sate. Negustorii le traversau pentru a cumpără lemn sau
Economie și societate medievală () [Corola-website/Science/302703_a_304032]
-
-și arme împotriva cărora armele de bronz ale aheilor sau micenienilor nu le puteau face față. Și-au construit cetatea Corint, de unde dominau istmul și au supus treptat întreaga Grecie, mai puțin Attica unde ionienii au putut să-i respingă. Predominarea păstorilor, cu limitarea drastică a creațiilor de mari dimensiuni și durabile și o modificare radicală a practicilor funerare, ale căror urme materiale sunt greu identificabile, ar putea explica frecvența foarte redusă a descoperirilor. Sunt limitate la câteva insule dintr-un
Era quot;întunecatăquot; a Greciei () [Corola-website/Science/330636_a_331965]
-
creșterea interesului publicului românesc pentru romanul original. Apariția cărții a fost întâmpinată cu elogii de scriitorii și criticii epocii precum Mihail Sadoveanu, Liviu Rebreanu, Alexandru Philippide, Mihail Dragomirescu, Perpessicius etc., singurele rezerve aparținându-i criticului Pompiliu Constantinescu care a reproșat predominarea documentului („paralelism până la identificare între realitate și artă”) în dauna reprezentării artistice. Unul din primii critici, Al. Bădăuță, evidenția evoluția prozei lui Cezar Petrescu de la lirism către epic și de la mediul rural (în "Scrisorile unui răzeș") către mediul urban (în
Întunecare (roman) () [Corola-website/Science/336488_a_337817]
-
Climatul munților mijlocii se caracterizează prin variații moderate ale temperaturii aerului, cea anuală menținîndu-se pozitivă, iar în luna iulie oscilînd între 18-20°C. Versanții orientați spre nord-vest, vest, sud-vest sînt frecvent acoperiți de nori. Versanții adăpostiți (estici) se caracterizează prin predominarea timpului senin. In partea inferioară a versanților abrupți și mai ales către sud-est se accentuează fenomenul de fohn. Versanții sudici se remarcă prin timp senin noaptea și dimineața și prin nori cumulus care, uneori, dau precipitații abundente după-amiază. In partea
Munții Bârgău () [Corola-website/Science/306309_a_307638]
-
ce se formează în cadrul frontului polar. În semestrul cald, între 1 aprilie și 30 septembrie, cad în medie 450 mm³ de apă, ce reprezintă 65% din cantitatea anuală de precipitații. În semestrul rece cad între 300-350 mm³, ca urmare a predominării regimului anticiclonic, din prezentarea acestor valori, rezultă că precipitațiile au un caracter continental. În timpul iernii precipitațiile cad mai ales sub formă lichidă, fapt datorat influentelor mediteraneene, influențe ce se manifestă și în floră și vegetație. Relieful este variat și armonios
Comuna Eftimie Murgu, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301082_a_302411]
-
de centrul raional - Șoldănești și de 92 km de capitala țării - municipiul Chișinău. Rogojeni este amplasat pe panta de nord-est a dealului Pohorna cu altitudinea maximă de 254,0 m. În sudul satului a fost plantată o fâșie forestieră cu predominarea salcâmului ("Robinia pseudoacaci"). Satul Rogojeni de pe calea ferată a fost întemeiat în 1892 după punere în circulație a liniei Bălți-Slobodka. În perioada postbelică satul făcea partea din Sovietul sătesc (comună) Pohoarna, raionul Florești. În anii sovietici activa o fabrică de
Rogojeni (stație c.f.), Șoldănești () [Corola-website/Science/305944_a_307273]
-
acesteia. În lucrări ca "At Vitellionem paralipomena" și "Dioptrice", efectuează și unele studii privind legile opticii. Încearcă să determine o formulă a legii refracției, dar aceasta este valabilă numai pentru unghiuri mici. Observând eclipsele, remarcă forma inexplicabilă a contururilor umbrelor, predominarea culorii roșii la eclipsele de Lună și haloul luminos în cazul celei de Soare. Toate acestea le atribuie refracției atmosferice. În lucrarea "Astronomiae Pars Optica", Kepler descrie legea variației intensității luminii cu pătratul distanței, reflexia prin oglinzi plane și curbe
Istoria opticii () [Corola-website/Science/322286_a_323615]
-
paralela 45° latitudine nordică și cam la aceeași distanță între meridianele de 24° și 25° longitudine estică. Comuna Făgețelu se distinge de celelalte localități din județ nu numai prin întindere și aproximativa simetrie față de albia râului Vedea, ci și prin predominarea altitudinii generale de peste 180 m (în rare excepții depășind cu puțin 200 - 230 m), simplitatea structurii geologice și zonalitatea altitudinală a condițiilor bioclimaterice și pedologice. Așezările omenești reflectă o strânsă legătură cu relieful și hidrografia, cu liniile de circulație, orientate
Comuna Făgețelu, Olt () [Corola-website/Science/301976_a_303305]
-
aer vestice și nord-vestice la coborârea versantului împădurit din est și formarea brizelor de deal-vale. Microdepresiunile formate la contactul cu glacisul piemontan oferă nuanțe de adăpost . Este de remarcat aridizare pronunțată a regimului pluviometric în ultimele 3 decenii, în sensul predominării anilor secetoși și creșterii gradului de torențialitate. Temperatura medie are valori de 8-8,5 °C, precipitațiile apropiindu-se de 580-600 l/m2. Zona este circumscrisa în nord de râurile Trebiș (emisar Bistrița) cu afluenții Slatina, Cârligați Negel, în est de
Culmea Pietricica () [Corola-website/Science/327367_a_328696]
-
și gameți; oricum la talofite, există o evidentă alternanță de generații(generația sporofitică este urmată de cea gametofitică, aceasta din urmă de generația sporofitică ș.a.m.d.), la unii taxoni cu ambele generații egale ca existență, iar la alții cu predominarea generației sporofitice față de generația gametofitică și invers. Filogenetic, se pare că algele își au originea în grupa euglenofitelor astotrofe, din care au apărut volvocalele unicelulare. De la această treaptă clorococalele și ulotricalele, ultimele generand încrengăturile briofite și pteridofite. Acrochaetium savianum (Auduinella
Algă roșie () [Corola-website/Science/316067_a_317396]
-
a impus și producerea de vinuri spumante. Colinele Dobrogei (Regiunea VI) Situată în sud-estul României, corespunde în întregime Podișului Dobrogean, clar delimitat între Dunăre, Marea Neagră și frontieră cu Bulgaria. Particularitățile fizico-geografice ale acestei regiuni viticole sunt imprimate în esență de predominarea reliefului de platou, cu slab-moderată altitudine și fragmentare, de învelișul loessic aproape generalizat și de bioclimatul net continental al stepei-silvostepei pontice, a cărui excesivitate este parțial atenuata de vecinătatea Mării Negre și de masele acvatice din Batile și Delta Dunării. Cadrul
Viticultura în România () [Corola-website/Science/314490_a_315819]
-
medie de 654 m. Carpații românești se împart în trei mari grupe: Dealurile și podișurile României reprezintă un ansamblu regional, complex din punct de vedere al genezei, vârstei și evoluției. Aceste regiuni conferă unele trăsături care le individualizează, precum morfografia, predominarea interfluviilor plane, modul de utilizare al terenurilor ș.a. Regiunile de dealuri și de podișuri constituie cea mai întinsă treaptă geografică de pe teritoriul României. Prin poziție, ele învăluie Carpații făcând totodată trecerea la uniățile de câmpie. Se desfășoară pe circa 100
Geografia României () [Corola-website/Science/296815_a_298144]
-
de dezvoltare mult mai ridicat. În România sunt circa 2300 de lacuri și limane care ocupă o suprafață totală de aproape 2620 km², adică 1,1% din teritoriul României. La acestea se adaugă circa 1150 de iazuri. Caracteristică este însă predominarea lacurilor cu suprafețe sub 1 km² (90% din numărul total al lacurilor). Cele mai mari întideri de apă sunt limanele de pe litoralul Mării Negre și din Lunca Dunării iar cele mai mici (sub 0,5 km²) sunt lacurile glaciare din regiunile
Geografia României () [Corola-website/Science/296815_a_298144]
-
reprezentate în zona Masivului Oușoru și în general pe flancul estic al Suhardului, care dau microrelieful cel mai spectaculos, ce se înscrie pregnant în peisaj, întocmai unor imense ruine, reprezentînd puncte de mare atracție turistică. Aspectul reliefului este impus de predominarea șisturilor cristaline, care dau în general forme greoaie. Din punct de vedere hipsometric Suhardul reprezintă o zonă montană mai coborîtă decît Munții Rodnei și Munții Călimani, singurii din Carpații Orientali care depășesc 2 000 m. În schimb, cotele maxime din
Munții Suhard () [Corola-website/Science/306308_a_307637]
-
încadrează ținutului climatic al munților înalți (1 700—1900 m), ținutului climatic al munților mijlocii și scunzi (sub 1 700 m), precum și subținutului climei de depresiune. Cea mai mare extensiune o prezintă climatul munților mijlocii și scunzi, ca urmare a predominării acestui relief. Masivul Suhard se află aproape în totalitate în bazinul hidrografic al Bistriței; o mică parte din vestul masivului aparține bazinului hidrografic al Someșului Mare, a cărui obîrșie se află chiar aici. BISTRIȚA AURIE, cum este denumit sectorul Bistriței
Munții Suhard () [Corola-website/Science/306308_a_307637]
-
de incidența a razelor solare. Factorii dinamici reprezintă circulația aerului în atmosferă, care asigura transportul de căldură și, în cinsecință, determină starea vremii și particularitățile climei. Pentru regiunea climatică în care este Petrunea, circulația generală a atmosferei se caracterizează prin predominarea vînturilor nord-vestice și vestice. O frecvență mai mică au vînturile din celelante direcții. Pe teritoriul satului pătrund 5 tipuri de mase de aer, iar circulația acestora are un caracter sezonier. În perioada caldă a anului, dinspre nord-vestul oceanului Atlantic se
Petrunea, Glodeni () [Corola-website/Science/305176_a_306505]
-
stâng al Mureșului, între Păgida, Ocna Mureș și Noșlac. Valorile cele mai mici, de 0,0-0,50 km/km2 se întâlnesc în partea de sud-vest, de-a lungul culmii Creasta Beței - Cornul Șoimușului - Măgura Mihalțului - Dealul Cisteiului, ca urmare a predominării aici a marnelor și nisipurilor. La rândul lor valorile declivității sunt concordante cu cele ale gradului de fragmentare, scăzând în mod accentuat de la est și nord-est spre vest și sud-vest. Dealurile Lopadei beneficiază de un climat temperat-continental cu influențe oceanice
Dealurile Lopadei () [Corola-website/Science/316796_a_318125]
-
în Moldova Nouă, 50-80 loc/km² în comunele Coronini și Gârnic). Cea mai ridicată densitate se înregistrează în orașul Orșova (300 loc/km²). La nivelul anului 2010, structura pe sexe a populației Parcului Natural Porțile de Fier relevă o ușoară predominare a sexului feminin (50,84%) față de cel masculin (49,16%). Din totalul de 45735 de locuitori, un procent de 48% locuiesc în mediul urban. Structura pe naționalități a locuitorilor Parcului Natural Porțile de Fier este reprezentată în majoritate de români
Parcul Natural Porțile de Fier () [Corola-website/Science/306948_a_308277]
-
rezultat deplasări de energie în câmpul radiației ele sunt în general denumite „înroșiri” și nu deplasări spre roșu care, ca termen, este rezervat pentru efectele discutate mai sus. În multe circumstanțe împrăștierea cauzează înroșirea radiației deoarece entropia are ca rezultat predominarea fotonilor de energii joase față de prezența a puțini fotoni de energii înalte (deși energia totală se conservă). Împrăștierea nu produce aceeași schimbare relativă în lungimea de undă în tot spectrul, cu excepția unor experimente efectuate în condiții controlate cu grijă; orice
Deplasare spre roșu () [Corola-website/Science/316908_a_318237]
-
(Stepa Bălțului) reprezintă o zonă de vegetație din Republica Moldova, în care flora este reprezentată de plante ierboase și condițiile climaterice semiaride. Caracterul specific al Stepei Bălților constă în valorificarea aproape totală a terenurilor agricole și predominarea culturilor de câmp. Suprafețe comparativ mai mici ocupă culturile pomicole, practic lipsesc viile de soiuri europene. ocupă, în majoritate, bazinul superior al Răutului. În componența învelișului de sol predomină cernoziomurile tipice moderat humifere și levigate, formate pe argile lutoase. Eroziunea
Stepa Bălților () [Corola-website/Science/310928_a_312257]