204 matches
-
ne conduce spre afirmarea unui fapt deja înțeles:Istoria cărții vâlcene a anilor 1705-1830, și chiar mai înainte de acești ani, a avut două componente, una religioasă și alta laică,iar conținutul acestor cărți conduceau cititorul spre educație și înțelepciune. În predosloviile și cărțile înaintașilor noștri erau integrate până la dizolvare cântece,tradiții înțelepte ale satelor de pe Valea Alutus-ului, Argeșului și Dunării.Asfel au apărut balada Meșterul Manole, ce se constituie în legenda întemeierii Mănăstirii Argeșului, clădită în timpul domniei lui Neagoe Basarab,cel
COSTEA MARINOIU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 347 din 13 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/369445_a_370774]
-
Editura Scrisul Românesc,1977, p.70. Domnitor ce a studiat și primit învățătură de carte la Mănăstirea Bistrița a Craioveștilor,din ținutul Vâlcii. O premieră în literatura veche de la noi este apariție eseului practicat la Râmnic cu oarecare succes în Predosloviile Mineilor lui Chesarie și Filaret, între anii 1776-1780.Aceste lucrări se disting prin calitățile literare.Alexandru Duțu cercetător caracterizat de o finețe a observației scrie în Coordonate ale culturii românești în secolul XVIII,p.133, că tema centrală aleasă de
COSTEA MARINOIU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 347 din 13 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/369445_a_370774]
-
conciliul Creștinătății din întregul Imperiu Roman, conciliu inițiat / patronat de faimosul împărat pelasgo- > valaho-dac, Constantin cel Mare): «Lumină din Lumină, Dumnezeu adevărat din Dumnezeu adevărat, născut, iar nu făcut». Acest volum de poeme al lui Miron Țic beneficiază de o Predoslovie - semnată de preotul Emil Bota (și datată: „Ilia, / 12 martie 2015“, predoslovie unde este subliniat faptul că: «în toate scrierile sale, poezii, proză, reportaj literar și critică literară, se simte un suflet deosebit, plin de credință, cunoscător al tradiției strămoșești
POETUL MIRON ŢIC ŞI PROZATORUL NICOLAE ŢIC de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 2353 din 10 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370606_a_371935]
-
pelasgo- > valaho-dac, Constantin cel Mare): «Lumină din Lumină, Dumnezeu adevărat din Dumnezeu adevărat, născut, iar nu făcut». Acest volum de poeme al lui Miron Țic beneficiază de o Predoslovie - semnată de preotul Emil Bota (și datată: „Ilia, / 12 martie 2015“, predoslovie unde este subliniat faptul că: «în toate scrierile sale, poezii, proză, reportaj literar și critică literară, se simte un suflet deosebit, plin de credință, cunoscător al tradiției strămoșești, tradiții pe care Miron Țic nu le-a lăsat în uitare, ci
POETUL MIRON ŢIC ŞI PROZATORUL NICOLAE ŢIC de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 2353 din 10 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370606_a_371935]
-
a mai scris. Ea însăși mărturisește că pricina afirmării târzii și ca prozatoare este faptul că a ,,fost înhămată la căruțe grele și prea multe”, motiv pentru care a ,,adunat încet, filă cu filă” pentru acest volum. Scriitoarea avertizează în Predoslovia ce deschide volumul că nu este vorba strictu sensu de proze scurte, ci mai degrabă de posibile ,,nuclee de roman”, ,,compendii romanești”, ceea ce este cu totul adevărat, întrucât fiecare proză în parte poate fi un miez al unui roman autonom
„PARABOLA VULTURULUI” DE LUCIA OLARU NENATI SAU VIAŢA NOASTRĂ DE ZI CU ZI de CATINCA AGACHE în ediţia nr. 1808 din 13 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368192_a_369521]
-
de o parte, este vorba de faptele și istoriile acestor oameni ai Bisericii, de întâmplările cărora le-au fost protagoniști în existența lor, iar pe de alta, de iscusința tâlcuirii lor și înveșmântării în slovă, după însăși spusa autorului în predoslovia cărții. Dar toate portretele, în dăltuirea lor marmoreană, de la cel al Părintelui Patriarh Daniel, deschizător al cărții de față, până la cel ce închide volumul, al Părintelui Ioan Iordăchescu, „Sacerdotul de vocație întru îndelungă slujire“ din ținutul natal al Fălticenilor, au
CHIPURI DE IERI ŞI DE AZI ÎN RAMA VEŞNICIEI, COLECŢIA „MEDIA CHRISTIANA”, SERIA „LUMINA”, A EDITURII BASILICA, 2015... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1831 din 05 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368174_a_369503]
-
Acasa > Cultural > Artistic > ÎN LOC DE PREDOSLOVIE Autor: Stan Virgil Publicat în: Ediția nr. 684 din 14 noiembrie 2012 Toate Articolele Autorului Iubirea - constanta vibrantă a umanului - o descriptivă și sinergică actualizare în romanul lui Virgil Stan Frământările curente ale cotidianului și presiunea imensă pe care acestea
ÎN LOC DE PREDOSLOVIE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 684 din 14 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345202_a_346531]
-
și „Rătăcite anotimpuri”). Din punctul nostru de vedere, lucrarea este încă o reușită - în arealul romanului de dragoste, iar Virgil Stan - un savuros cronicar al iubirii - ca sentiment unic, înălțător, universal valabil. Gheorghe A. Stroia Adjud - brumar Referință Bibliografică: ÎN LOC DE PREDOSLOVIE / Stan Virgil : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 684, Anul II, 14 noiembrie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Stan Virgil : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
ÎN LOC DE PREDOSLOVIE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 684 din 14 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345202_a_346531]
-
al formării limbii române- acesta fiind deja conturat - dar el mai găsește în pământul lexical alte și alte vestigii și, ca un arheolog, le scoate în lumină, le aduce în discuție. Ce sunt cărțile lui Nicolae Feier altceva decât frumoase „Predoslovii” adresate cititorilor? Unde se înscrie genul literar pe care-l abordează, dacă nu în rândul „Didahiilor” lui Antim Ivireanul sau a „Cărții românești de învățătură”, a lui Varlaam? După „Zestrea strămoșească”, un calendar neobișnuit al sărbătorilor românilor, după „Besii, pileații
REVISTE ROMÂNEŞTI DE PRESTIGIU. RĂSFOIND PAGINILE VETREI VECHI (CRONICĂ DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 292 din 19 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340759_a_342088]
-
limbilor greaca și latina, alături de voievozii români care au susținut ridicarea de adevărate monumente religioase în stil renascentist și sprijinirea primelor tipărituri. Astfel cronicarii scriu și amintesc în cronicile lor despre icoanele pictate în bisericile ctitorite de domnitori. Astfe în “Predoslovie “ , Grigore Ureche amintește de folosul icoanei purtătoare de noroace. Biserica ortodoxă română a constuit prin mânăstirile sale în secolele XIV-XVI, ca Vodița, Tismana, Prislop, Cozia, Călimănești, Bistrița, Dealul, Govora, Voroneț, Sucevița, și altele, centre de cultură unde călugării depuneau o
MOTIVUL ICOANEI ÎN LITERATURA ROMÂNĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 743 din 12 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342425_a_343754]
-
nouă, Editura Christiana, București, 2006 5. Sfântul închisorilor - Mărturii despre Valeriu Gafencu, adunate și adnotate de monahul Moise, Editura Reîntregirea, Alba Iulia, 2007 6. Viața Părintelui Calciu după mărturiile sale și ale altora, Ediție îngrijită la Mănăstirea Diaconești, Cu o predoslovie a Înalt Prea Sfințitului Mitropolit Bartolomeu Valeriu Anania, Editura Christiana, București, 2007 7. Carmen Chivu - Duță, Cultele din România între prigonire și colaborare, Editura Polirom, Iași, 2007 8. Mihai Albu, Carmen Chivu - Duță, Dosarele securității. Studiu de caz, Editura Polirom
ANUL COMEMORATIV JUSTINIAN PATRIARHUL ŞI AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” ORTODOXIA ŞI STATUL ÎN ROMÂNIA SUB REGIMURILE TOTALITARE… PARTEA A II A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2209 [Corola-blog/BlogPost/344371_a_345700]
-
încap toate camere hotelurilor din Berna! Pentru că Berna este cea mai modestă dintre capitalele lumii. Este așa cum spunea Excelentă Să Ambasadorul României la Cairo Marcel Dinu, “cel mai mare sat european, întâmplător capitala Elveției!”. Dan Zamfirache Berna 2012 Ankara 2015 Predoslovie Sunt idei care se ivesc de multe ori în mintea și memoria fiilor unor locuri, localități, despre care aceștia își amintesc și evocă, cu duioșie, străzi, case, oameni, instituții și alte lucruri, de care se leagă viața lor, ei fiind
650 DE ANI PARTEA I-A de DAN ZAMFIRACHE în ediţia nr. 1699 din 26 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/343988_a_345317]
-
limbilor greaca și latina, alături de voievozii români care au susținut ridicarea de adevărate monumente religioase în stil renascentist și sprijinirea primelor tipărituri. Astfel cronicarii scriu și amintesc în cronicile lor despre icoanele pictate în bisericile ctitorite de domnitori. Astfe în “Predoslovie “ , Grigore Ureche amintește de folosul icoanei purtătoare de noroace. Biserica ortodoxă română a constituit prin mânăstirile sale în secolele XIV-XVI, ca Vodița, Tismana, Prislop, Cozia, Călimănești, Bistrița, Dealul, Govora, Voroneț, Sucevița, și altele, centre de cultură unde călugării depuneau o
MOTIVUL ICOANEI ÎN LITERATURA ROMÂNĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 234 din 22 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371190_a_372519]
-
creație literară și manifestările cultural-literare contribuie la dezvoltarea culturii și literaturii române. Oricare carte ce transmite cititorului informații valoroase ce pot să fie fructificate constituie „lada de zestre a culturii neamului românesc“ (Al. Florin Țene, Președintele Național al LSR, în Predoslovie pentru „Iarna Scriitorilor“ - Starpress 2015, pag. 5), fiindcă „Cultura poporului fără cărți pentru dânsul nu se poate. Și fără cultura poporului, orice alcătuire economic, orice formă politică n-au nicio valoare.“ (Nicolae Iorga) Antologiile apărute în luna ianuarie 2015 și
APARIŢII EDITORIALE, STARPRESS 2015 de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1496 din 04 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/375908_a_377237]
-
și antecesoarea să, m-a captivat cu mireasma unui stil nealterat de zorzoanele stilistice sau de concepție, ca să nu mai vorbim de grobianismul, de vulgaritatea unor pseudocreatori contemporani. Așa cum o descrie un coleg de-al său, prof. Nicolae Feier în „Predoslovie la un buchet de flori de câmp”: „Nadia Linul Urian are un farmec aparte al povestirii, care vine din preaplinul unei inimi curate de dascăl, racordat la valorile clasice ale învățământului românesc transilvan, cultivat cu meticulozitate, cu perseverența și cu
SĂRBĂTOAREA LIMBII ROMÂNE LA MĂNĂSTIREA BRÂNCOVEANU ORGANIZATĂ DE REVISTA STARPRESS de RODICA P CALOTĂ în ediţia nr. 2077 din 07 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375885_a_377214]
-
erudiția informației, acuratețea și, adesea, poezia interpretării. Traducerea sa constituie un moment important în cultura română, deopotrivă laică și religioasă, prin prospețimea și naturalețea limbii și prin restituirea unor sensuri pierdute ori răstălmăcite în traducerile anterioare. SCRIERI: Miorița, cu o Predoslovie de Tudor Arghezi, București, 1966; ed. pref. Liviu Petrescu, Cluj-Napoca, 1999; Meșterul Manole, București, 1968; Du-te vreme, vino vreme!, București, 1969; Păhărelul cu nectar, București, 1969; Geneze, București, 1971; Steaua Zimbrului, București, 1971; Poeme cu măști. Du-te vreme
ANANIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285344_a_286673]
-
cărți tipărite de A.I., douăzeci și patru au apărut în românește. Sunt, în general, tipărituri religioase, dar și texte cu caracter didactic și moral sau chiar scrieri laice, precum Alexandria și Floarea darurilor. Este autorul a patru lucrări, la alte zece scrie predosloviile sau închinăciunile, la cinci compune versurile omagiale și la alte șase, „cuvântul de iertăciune” de la sfârșit. O remarcabilă valoare artistică are o prelucrare, fastuos ilustrată, a Bibliei, intitulată Chipurile Vechiului și Noului Testament. Transpunând integral în românește principalele cărți de
ANTIM IVIREANUL (c. 1660 – 3.IX.1716). In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285382_a_286711]
-
prohodu), pomană (pomenu), post (postu), pravilă (pravilo), sfeștanie (osviașteniie), slavă (slava), slujbă (slujba), căință (kainta), taină (taina), spovedanie (spovedaniie), utrenie (utrenia), vecernie (vecernia). Au intrat în limba română unele cuvinte din limba slavă literară: cazanie (kazaniie), ceaslov (ceasoslovul), molitvelnic (molitviniku), predoslovie (predislovie), propovedanie (propovedaniie), stih (stihu), stihiră (stihira), stihoavnă (stihovina), tipic (tipicu). Apoi numele vechi ale unor sărbători: Blagoveștenie (Bunavestire), Stretenie (Întâmpinarea Domnului), Vovidenie (Intrarea în Biserică), Probojenie (Schimbarea la față), praznic (prazniku-sărbătoare). Avem, în sfârșit, o serie de verbe: a
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
mult în expresivitate pe ardeleanul Ioan Viski (căruia i se atribuie o nouă și modestă transpunere în stihuri a psalmilor, datând de la 1697). Interesează, în Psaltirea lui C., înrâurirea poeziei populare în metrică, dar mai ales deprinsă ca model stilistic. Predoslovia, izvodită în versuri rusești și românești, denotă un anume exercițiu în cultivarea spiritului, a elocinței. SCRIERI: [Psalmi], în I. Bianu, Introducere la Dosoftei, Psaltirea în versuri, București, 1887, XLIX-LX; Dictiones latinae cum valachica interpretatione, I, îngr. și introd. Alin-Mihai Gherman
CORBEA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286409_a_287738]
-
Dumnezeu. Letopisețul Țării Moldovei de la Aaron Vodă încoace de unde este părăsit de Urechi vornicul de Țeara de Gios scos de Miron Costin [...] în oraș la Iași, în anul [...] 1675 este o narațiune istorică, concepută ca o carte de învățătură morală. Predoslovia indică starea de spirit a autorului marcat de „cumplitele vremi”, stare ce va imprima întregului text o tonalitate melancolică, accentuat reflexivă. Faptul obligă la o lectură mai curând literară, decât literală a textului. În prima parte - evocare (Mihai Viteazul, Movileștii
COSTIN-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286444_a_287773]
-
în materie de limbă și dogmă, Mitrofan, fostul episcop al Hușilor, stabilit în Țara Românească, supraveghetor tehnic al ediției, nume la care a fost asociat și cel al stolnicului Constantin Cantacuzino (presupus ca fiind autor de fapt, sau coautor, al predosloviilor semnate de mitropolitul Teodosie și de patriarhul Dositei al Ierusalimului). Traducerea de la 1688, efectuată după Septuaginta, ar fi fost confruntată, conform unei păreri tradiționale, cu transpunerile anterioare ale Vechiului și Noului Testament existente la noi, din care numeroase pasaje ar
BIBLIA DE LA BUCURESTI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285724_a_287053]
-
BLOC, revistă care a apărut la Iași, săptămânal, între 20 februarie și 14 martie 1934, având subtitlul „Literar, artistic, social” (în total patru numere). Director este Victor Gr. Constantin, iar redactori - George Lesnea, Beno Ceaușansky, Marcel Rosen. În articolul Predoslovie, din primul număr, este exprimată atitudinea neconformistă și independentă a tinerilor redactori. Pe un ton foarte avântat și polemic e ironizată generația matură, dorința publicației fiind aceea de a dovedi că Iașul „nu e o cetate a agoniei și a
BLOC-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285763_a_287092]
-
A găsit zăbava cronicărească și a cămășuit verbul, dându-i lustru de cuvânt de învățătură pentru alții, dar mai ales pentru sine. Dar, mai cu seamă pentru lăuntricitatea propriei făpturi, pentru că așa cum ne-o dovedește netăgăduitor această carte, a cărei predoslovie avem bucuria să o scriem, principiul sfânt, alcătuitor al vieții și lucrării profesorului ieșean, a fost cel socratic, al cunoașterii de sine. Zicerea celebră și esențială "Cunoaște-te pe tine însuți" a constituit și constituie pravilă pentru dânsul, stâlpul stâlpelnic
Datoria împlinită by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1391_a_2633]
-
școala întemeiată de domn: „Moldova - spunea eruditul cărturar - a început să se trezească și să fie scoasă la lumină din întunericul adânc cu care o acoperise barbaria“33. Patronajul domniei asupra multor realizări culturale din epocă reiese destul de limpede din predoslovii și, în general, din tipăriturile apărute în cele trei țări. Astfel, Vasile Lupu este, ca și contemporanul său muntean, Matei Basarab, „prea luminat și cinstit milostiv“. De asemenea, versurile la stemă, o caracteristică a tuturor scrierilor timpului, sunt adresate celor
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
și arta heraldică în România, București, 1977, p. 85-86 și pl. XXV, 6. • Dumitru Năstase, op. cit., p. 48. • Dimitrie Cantemir, Descrierea Moldovei, București, 1973, p. 373. Lupu este „prea luminat întru creștinătate și dirept întru credință (...)“34. De altfel, în predoslovia semnată de traducătorul lucrării, „den scrisoare grecească pre limbă românească, ca să poată înțeleage toți“, Eustratie logofătul, reține atenția necesitatea pravilei în acel timp: „(...) cum nu poate nime a lăcui în ceastă lume fără apă, așea nu poate fi nice fără
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]