800 matches
-
în oglindă“, ci și prin unghiurile de observație în care s-a stabilit autoarea, atrasă, „fascinată“ chiar de fața problematică, frecvent contradictorie, a ființei scriitoricești. Din capul locului, Dora Pavel tentează o „demistificare“ a acesteia. Declară a o interesa cu preeminență „instrumentele de lucru și metodele de redactare“, „stările infertile , de sterilitate și inhibiție, de vulnerabilitate și crispare“, „tabieturile, tipicurile, alinturile, capriciile și chiar și viciile ce însoțesc îndeobște elaborarea unui text literar“, „ îndoielile și vanitățile , dubiile și repudierile de sine
Cum scriu autorii români? by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7869_a_9194]
-
cu o accentuată notă a rezervei de sine, cu o umilitate grotescă: "soartă în soartă, uimire am fost / și-aș fir-aș umil pe-un tril de copil, / substantiv cuibărit în pod ruginit, // huhurezul abscons, anahoreic, anost ..." (Soartă în soartă). Preeminența conștiinței cuvîntului acordă acestei producții caracteristici în consecință. Poezia se structurează pe factori ce țin de un "comentariu" explicit sau implicit, aproape totdeauna relativizant, sceptic. Cuvîntul e reliefat ca atare pentru a degaja un aer de neîncredere. O reflecție, frecvent
Un Stan Pățitul liric by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7953_a_9278]
-
acest mod, în opinia criticului, prozei brebaniene îi lipsește un pol necesar, ce ar putea conferi o sporită semnificație romanescă, prin echilibrarea tensionată a ansamblului. Cu Mircea Cărtărescu eseistul e încă mai sever. Dincolo de excelența stilistică a romanelor, îi displac "preeminența narcisismului, roditor, dar și reductiv", "prisosul de exhibiționism și de artificialitate" (p. 310), atracția ce o exercită asupra romancierului "jegul și putreziciunea, ceea ce miroase ca un hoit, lumina râncedă", obsesia conjurației, faptul că planul oniric, categoric reușit, e diminuat de
Invitație la dialog by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/7088_a_8413]
-
din Protocolul nr. 1 impune ca ingerința autorității publice în exercitarea dreptului la respectarea bunurilor să fie legală: a doua teză a primului paragraf al acestui articol nu permite privarea de proprietate ... decât «în condițiile prevăzute de lege». În plus, preeminența dreptului, unul dintre principiile fundamentale ale unei societăți democratice, este un concept inerent tuturor articolelor din Convenție [Fostul Rege al Greciei și alții împotriva Greciei (fond) (MC), nr. 25.701/94, pct. 79, CEDO 2000-XII; și Broniowski împotriva Poloniei (MC), nr. 31.443/96
HOTĂRÂREA din 25 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258401]
-
2004-V]. 96. Cu toate acestea, existența unei baze legale în legislația națională nu este suficientă, ca atare, pentru a respecta principiul legalității. În plus, această bază legală trebuie să fie de o anumită calitate, aceea de a fi compatibilă cu preeminența dreptului și de a oferi garanții împotriva arbitrarului. În această privință, trebuie amintit că noțiunea «lege» în sensul art. 1 din Protocolul nr. 1 are același sens ca și cel care i se atribuie în alte dispoziții ale Convenției (a
HOTĂRÂREA din 25 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258401]
-
la viață, statuat de prevederile art. 2 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, reprezintă „regele drepturilor“, un drept ce consacră una dintre valorile fundamentale ale statelor democratice care alcătuiesc Consiliul Europei. Curtea de la Strasbourg acordă preeminență, în jurisprudența sa, prevederilor art. 2 din Convenție, având în vedere faptul că dreptul la viață se bucură de un statut special printre dispozițiile Convenției pe care aceasta le consideră primordiale. Prin urmare, Curtea Constituțională a reținut că dreptul la
DECIZIA nr. 267 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258592]
-
obiectivă, aceea de principiu călăuzitor al activității statului, acesta din urmă având obligația de a proteja dreptul fundamental la viață al persoanei. ... 23. În concluzie, prin Decizia nr. 335 din 24 mai 2016, precitată, paragraful 20, Curtea a apreciat că preeminența dreptului la viață este cea care justifică opțiunea legiuitorului de a acorda beneficiul procedurii simplificate de judecată și al efectelor juridice ale aplicării acesteia numai în cauzele care au ca obiect infracțiuni cu privire la care legea prevede pedeapsa amenzii
DECIZIA nr. 267 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258592]
-
de dispozițiile contrare din legile interne, cu respectarea prevederilor actului de aderare, principiu care se aplică, în mod corespunzător, și pentru aderarea la actele de revizuire a tratatelor constitutive ale Uniunii Europene. ... 19. Normele constituționale anterior arătate dau expresie principiului preeminenței dreptului Uniunii Europene, în temeiul căruia Tratatele constitutive ale Uniunii Europene și actele instituțiilor direct aplicabile au ca efect, în raporturile lor cu legislația națională a statelor membre, prin simplul fapt al intrării lor în vigoare, inaplicabilitatea ipso iure a
DECIZIA nr. 811 din 9 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252800]
-
lege). ... 26. În aceste condiții, o eventuală contrarietate a dispozițiilor dreptului Uniunii Europene cu prevederile de drept penal substanțial în vigoare la nivel intern va fi soluționată de către instanțele naționale prin aplicarea cu prioritate a celor dintâi - potrivit principiului preeminenței dreptului european, mai sus analizat - și încadrarea acestor norme în una dintre tezele reglementate la art. 16 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură penală. În aceste condiții, dispozițiile art. 396 alin. (5) din Codul de procedură penală, care
DECIZIA nr. 811 din 9 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252800]
-
în virtutea faptului că prevederile art. 687 din Codul de procedură civilă au caracter de norme speciale în materie de competență. Or, este de principiu că în relația normă generală (de drept comun) - normă specială, aceasta din urmă beneficiază de preeminență în aplicare, ceea ce înseamnă că, în limitele celor stabilite prin ipoteza sa, respectivele aspecte se supun dispozițiilor ei, iar nu normei (legii) de drept comun. ... 88. Consecința acestor aserțiuni este că, în chestiunea de drept dedusă Înaltei Curți de
DECIZIA nr. 5 din 21 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253108]
-
și a principiului legalității în sens larg. În mod evident, principiul supremației legii este un principiu direct și mai cu seamă impus Parlamentului și hotărârilor adoptate de acesta. Astfel, pentru ca o hotărâre a Parlamentului să fie compatibilă cu principiul preeminenței dreptului, aceasta trebuie, la rândul ei, să se circumscrie limitelor trasate de Constituție și de regulamentele Camerelor. Atunci când Senatul hotărăște în privința revocării președintelui său, dreptul pozitiv trebuie să conțină prevederi constituționale sau legale pe care o astfel de
DECIZIA nr. 17 din 26 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252591]
-
sofisticată (Hotărârea din 25 martie 1998, pronunțată în Cauza Kopp împotriva Elveției, paragraful 72, și Hotărârea din 30 iulie 1998, pronunțată în Cauza Valenzuela Contreras împotriva Spaniei, paragraful 46). Astfel, autorul excepției concluzionează că, pentru a fi compatibilă cu principiul preeminenței dreptului, legislația în materia interceptării convorbirilor sau comunicărilor trebuie să îndeplinească cerințele de accesibilitate (materia respectivă trebuie reglementată la nivel de lege), claritate (normele trebuie să aibă o redactare fluentă și inteligibilă, fără dificultăți sintactice și pasaje obscure sau echivoce
DECIZIA nr. 651 din 19 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251606]
-
operațiuni fictive;“. ... 23. Autorul excepției de neconstituționalitate susține că textul criticat contravine prevederilor constituționale cuprinse în art. 1 alin. (5), privind principiul legalității, și în art. 23 alin. (12), referitor la legalitatea pedepsei, precum și în art. 20, referitor la preeminența tratatelor internaționale privind drepturile omului asupra legilor interne, raportat la prevederile art. 7 referitor la principiul legalității incriminării și pedepsei din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. ... 24. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că s-a
DECIZIA nr. 777 din 18 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/254309]
-
pe viață este, în principal, viața, valoare fundamentală a statelor democratice (Decizia nr. 255 din 25 aprilie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 561 din 14 iulie 2017, paragraful 21). În concluzie, Curtea a apreciat că preeminența dreptului la viață este cea care justifică opțiunea legiuitorului de a acorda beneficiul procedurii simplificate de judecată și al efectelor juridice ale aplicării acesteia numai în cauzele care au ca obiect infracțiuni cu privire la care legea prevede pedeapsa amenzii
DECIZIA nr. 627 din 13 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/270861]
-
un proces echitabil. Instanța europeană a reținut că gradul de acces oferit de legislația națională și interpretarea acesteia de către instanțele naționale trebuie să fie, de asemenea, suficiente pentru a asigura individului „dreptul la un tribunal“, având în vedere principiul preeminenței statului de drept într-o societate democratică. Pentru ca dreptul de acces la justiție să fie eficient, o persoană trebuie să aibă posibilitatea evidentă, efectivă, de a contesta un act care îi încalcă drepturile sale (Hotărârea din 26 iulie 2011
DECIZIA nr. 37 din 16 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270466]
-
prevăzută la art. 10 trebuie să fie pusă în balanță cu considerentele și principiile relevante prevăzute la art. 3 din Protocolul nr. 1 la Convenție care au ca scop stabilirea și menținerea bazelor unei democrații eficiente și semnificative, guvernate de preeminența dreptului. Această interacțiune dintre art. 10 și art. 3 din Protocolul nr. 1 a fost definită pentru prima dată în Cauza Mathieu-Mohin și Clerfayt împotriva Belgiei, ulterior fiind dezvoltată în continuare în Cauza Bowman împotriva Regatului Unit. Principiile relevante în
DECIZIA nr. 228 din 28 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255817]
-
în Cauza Orlovskaya Iskra împotriva Rusiei, în care Curtea a subliniat următoarele: „Curtea reiterează, de asemenea, că drepturile garantate de art. 3 din Protocolul nr. 1 sunt esențiale pentru instituirea și menținerea bazelor unei democrații eficiente și semnificative guvernate de preeminența dreptului [...] . Alegerile libere și libertatea de exprimare, în special libertatea de dezbatere politică, constituie împreună piatra de temelie a oricărui sistem democratic [... ] . Cele două drepturi sunt interdependente și acționează unul în consolidarea celuilalt: de exemplu, libertatea de exprimare este una
DECIZIA nr. 228 din 28 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255817]
-
Cauza Sunday Times împotriva Regatului Unit, paragraful 49). ... 14. Pornind de la considerentele de principiu dezvoltate în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, în jurisprudența Curții Constituționale s-a statuat că, pentru a respecta exigențele de calitate compatibile cu principiul preeminenței dreptului, legislația internă trebuie să îndeplinească cerințele de accesibilitate, claritate (normele trebuie să aibă o redactare fluentă și inteligibilă, fără dificultăți sintactice și pasaje obscure sau echivoce, într-un limbaj și stil juridic specific normativ, concis, sobru, cu respectarea strictă
DECIZIA nr. 721 din 2 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/257008]
-
reține că, având în vedere importanța executării silite, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat, în jurisprudența sa, că dreptul de acces la justiție ar fi iluzoriu și lipsit de eficiență practică dacă ordinea juridică internă a statului, care respectă preeminența dreptului, ar permite ca o hotărâre judecătorească sau un alt înscris care constituie titlu executoriu să rămână neexecutată în detrimentul unei părți. Statul, în calitate de depozitar al forței publice, este chemat să manifeste un comportament vigilent și să-l
DECIZIA nr. 837 din 9 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255557]
-
din 16 decembrie 2014 s-a stabilit că sintagma „la momentul prelevării mostrelor biologice“ este neconstituțională, întrucât aduce atingere prevederilor constituționale ale art. 1 alin. (5) din Constituția României referitor la principiul respectării legilor și ale art. 20 referitor la preeminența tratatelor internaționale privind drepturile omului asupra legilor interne, raportate la prevederile art. 7 paragraful 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Prin această decizie s-a arătat că „Stabilirea gradului de îmbibație alcoolică și, implicit, încadrarea
DECIZIA nr. 52 din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263103]
-
efectului avut asupra termenului de prescripție și deci asupra răspunderii penale, însăși precaritatea principiului aplicării retroactive a legii în materia prescripției penale relativ la imprescriptibilitatea unor infracțiuni, astfel cum a fost relevată de Curtea Constituțională, constituie un argument în sensul preeminenței principiului activității legii în ceea ce privește efectul întreruptiv de prescripție al actelor de procedură. Astfel, inițial, în jurisprudența sa, Curtea Constituțională a agreat punctul de vedere tradițional al doctrinei și al practicii potrivit căruia prescripția răspunderii penale este o
DECIZIA nr. 67 din 25 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261709]
-
muncă și pentru care angajatorul a achitat contribuție suplimentară față de cei încadrați în condiții normale încalcă principiul contributivității în calcularea sau recalcularea pensiilor. În acest sens invocă jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție prin care s-a statuat preeminența principiului contributivității în calcularea sau recalcularea pensiilor, amintind Decizia nr. 5 din 20 septembrie 2010, Decizia nr. 19 din 17 octombrie 2011 sau Decizia nr. 19 din 10 decembrie 2012. Prin aceste decizii, instanța supremă a reținut că neluarea în
DECIZIA nr. 481 din 27 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/265489]
-
că, având în vedere considerentele de principiu dezvoltate în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, instanța de contencios constituțional pune, în mod esențial, accentul pe respectarea exigențelor de calitate a legislației interne, legislație care, pentru a fi compatibilă cu principiul preeminenței dreptului, trebuie să îndeplinească cerințele de accesibilitate (reglementarea trebuie să aibă caracter de normă primară), claritate (normele trebuie să aibă o redactare fluentă și inteligibilă, fără dificultăți sintactice și pasaje obscure sau echivoce, într-un limbaj și stil juridic specific
DECIZIA nr. 40 din 22 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/266736]
-
interne nu respectă în mod necesar imperativele art. 6 paragraful 1 din Convenție, ci mai trebuie constatat că nivelul de acces asigurat de legislația națională este suficient pentru a asigura persoanelor interesate „dreptul la o instanță“, ținând cont de principiul preeminenței dreptului într-o societate democratică (Hotărârea din 21 februarie 1975, pronunțată în Cauza Golder împotriva Regatului Unit, paragrafele 34-35, Hotărârea din 6 decembrie 2001, pronunțată în Cauza Yagtzilar și alții împotriva Greciei, paragraful 26, și Hotărârea din 26 ianuarie 2006
DECIZIA nr. 552 din 17 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/267592]
-
sursă unică la baza stabilirii mărimii plății. Prin urmare, ordinea juridică comunitară permite tuturor persoanelor care se consideră nedreptățite de o discriminare rezultată dintr-un act normativ să o invoce efectiv în litigiile de pe rolul instanțelor naționale, dată fiind preeminența dreptului Uniunii Europene, consacrată și prin art. 20 alin. (2) din Constituție. ... 12. Se mai susține că, așa cum rezultă din nota de fundamentare și din preambulul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 43/2016, de la data intrării în vigoare
DECIZIA nr. 657 din 15 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/270032]