218 matches
-
proceduri implică o situație de echilibru social (ibidem, § 2034). Totuși, acest echilibru este departe de a fi permanent; este cazul să ne punem întrebări în privința felului în care se comportă elitele în timp. Cum își păstrează sau își pierd situația preeminentă? În măsura în care elita corespunde unei pături sociale superioare, având mai multă putere și mai mult prestigiu decât restul populației, toate presiunile sociale care tind spre perpetuarea situațiilor dominante sunt în favoarea reproducerii sale. Cu toate acestea, nu există nici un exemplu de elită
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
atunci când scrie că ceea ce Îl interesează pe Valéry nu este atât cutare operă, cât „ideea” ei: Cu cât critica universitară Încerca să acumuleze cel mai mare număr posibil de documente și acorda surselor extraliterare (corespondență, documente personale etc.) o importanță preeminentă În munca ei, cu atât critica lui Valéry voia să-și limiteze la maximum obiectul, până la a păstra În câmpul ei de observație doar opera Însăși, ba chiar mai puțin: simpla idee a operei. Accesul la acest „mai puțin decât
Cum vorbim despre cărțile pe care nu le-am citit by Pierre Bayard () [Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
ș.a. Revistă de literatură și critică, M. publică poezie, proză, teatru, note critice, corespondență, traduceri, iar sub raport iconografic, portrete inedite, facsimile, autografe, caricaturi, desene sau extrase din colecții. Articolul-program, semnat de Perpessicius și tipărit în numărul inaugural, afirmă interesul preeminent al publicației pentru documentul inedit și declară o preocupare specială pentru „tipărirea documentului literar, pe care îl introduce în circuitul culturii de specialitate, ce singură ea este chemată să-l înregistreze și valorifice”, venind cu precizarea: „Cum totuși o publicație
MANUSCRIPTUM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287999_a_289328]
-
filologie română a aceleiași universități și ca redactor la revista „Nistru”. După 1990 deține funcții oficiale în cadrul președinției și al guvernului, devenind și deputat în primul Parlament al Republicii Moldova. În lucrările sale M. cultivă o formulă critică de tip universitar, preeminent sociologizantă, aplicând adesea criterii ideologice oficiale. Cronicile de întâmpinare sunt subiective și dominate de reacții critice dure. SCRIERI: Cu scut și fără, Chișinău, 1983; Valori și aparențe, Chișinău, 1985; Reabilitarea calității artistice, Chișinău, 1989; Lecturi eminesciene, Chișinău, 1990; Nimeni nu
MAZILU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288073_a_289402]
-
el, ,,produceau mai mult de 50 de procente din totalul bunurilor lumii”. Ins) nu mai este așa. Pan) în 1971, ,,în loc ca doar America s) fie pe primul loc în lume, privit) din punct de vedere economic, în calitate de putere mondial) preeminent), și în loc s) existe doar dou) superputeri, dac) gândim în termeni economici, și asupra potențialit)ților economice, exist), în prezent, cinci centre de mare putere în lume” (6 iulie 1971). Farsă pe care Sulzberger și Nixon ne-au jucat-o
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
invulnerabilitatea forțelor lor, așa cum aș face-o și eu în locul lor. Ins) nu m) voi putea considera credibil. În privința Statelor Unite și Uniunii Sovietice, fiecare își face griji cu privire la faptul c) cealalt) ar putea obține o capabilitate care s)-i permit) preeminenta, fiecare depunând eforturi pentru a preveni acest lucru. Îngrijor)rile puterilor nucleare mai mici sunt incomparabil mai mari, ele neputând face mare lucru pentra a le diminua. În trecut, puterile mai slabe își puteau îmbun)ț)ți pozițiile f)când
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
a altora - un fantastic de sursă folclorică. În narațiunile de concepție realistă, mobilurile acțiunilor și ale mișcărilor sufletești sunt setea de avuție și pasionalitatea erotică. Uneori, acestea se întrepătrund. În funcție de ponderea manifestării uneia sau alteia, cele două patimi decid caracterul preeminent al nuvelelor: social sau psihologic. Exemplificând efemeritatea bunurilor materiale, a bogățiilor pământești, în lumina învățăturii cristice, nuvela Gloria Constantini învederează mijloace care o situează în linia epicii lui Ioan Slavici și a lui Ion Agârbiceanu. Teza e devorată, sublimată de
GALACTION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287129_a_288458]
-
din Spania sau pactul Ribbentrop-Molotov, a fost reafirmata către sfârșitul celui de-al doilea război mondial, odată cu dizolvarea Internaționalei a III-a. Chiar dacă integrarea politică transnaționala a fost menținută după aceea - În special odată cu crearea Kominformului la Începutul războiului rece -, preeminenta interesului de stat asupra solidarității internaționaliste era deja un fapt Împlinit și diferența de tratament al diferitelor partide comuniste minoritare a stat la originea reacțiilor naționaliste din interiorul acestor partide. În ultimul său an de existență, școala Kominternului, Împărțită În
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
1914, cu întreruperi între septembrie 1907 și 1 aprilie 1909. Prim-redactor este Aurel Ciato și redactor Iuniu Br. Hodoșiu; din septembrie 1911 Aurel Ciato figurează ca director, proprietar și editor. El semnează articolul Programul nostru, în care afirmă caracterul preeminent politic al revistei, și anume „rostul tratării teoretice a chestiunii de naționalitate”, în slujba căruia va sta și literatura. Ca o subliniere a acestei afirmații, Ciato va relua pasaje din acest program de mai multe ori pe parcursul apariției: „Să ne
REVISTA POLITICA SI LITERARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289249_a_290578]
-
sceptică sau cinică, Existența tragică poate fi revendicată și de literatură, grație vibrației ideilor („idei trăite”), „stării emoționale” (ce le încarcă de seva autenticului), cât și deschiderii problematicii, interesând direct și în mod major întregul câmp umanistic și cuprinzând valorizarea preeminentă a sentimentului estetic și a artei. Arhitectura și conținutul cărții își au originea în propoziția conform căreia „existența este și rațională și irațională”, și inteligibilă și neinteligibilă, și rezonabilă și absurdă. „Sentimentul tragic al existenței”, „neliniștea metafizică” și „tensiunea sufletească
ROSCA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289368_a_290697]
-
cu miez, misive trimise unui judecător generic, iar personajul central, Moș Mandache Lupașcu, un narator model, repovestește, ca o Șeherezadă modernă sau ca o Ancuță sadoveniană, momentul istoric fiind însă crunt: comunismul anilor ’60. Ca în mai toate celelalte cărți, preeminente sunt monologurile în care e comprimată înțelepciunea arhaică, alături aflându-se contrapunctic dialogurile, între un El și o Ea de la țară, Conu Leonida și soața sa într-un sat devenit caragialesc, privit cu blândețe, ironie și umor. Dincolo de atmosfera voit
LUNGU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287918_a_289247]
-
multe lucruri despre autorul amintirilor, despre precocitatea, cumințenia, predispoziția sa spre lectură și meditație, despre propria activitate și relațiile cu cei evocați, componenta autobiografică fiind substanțială. Între acțiunea de popularizare și eseu se situează Medalioane muzicale (1966), pagini cu caracter preeminent informativ, dar și cu paranteze exegetice, din dorința de a fixa originalitatea unui compozitor. Se fac multe referințe la opere literare sau unele paralele generale: Mozart-Rafael, Goethe-Beethoven, Debussy-impresioniștii. S-a afirmat că S. „are față de subiectele sale o atitudine de
SPERANTIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289824_a_291153]
-
obiect de observație și ca punct de sprijin omul: omul aflat sub vremi și sub povara propriei condiții imperfecte. Teatrul ilustrează, așadar, cel mai puțin structura ironică a autorului, apetența pentru formularea paradoxală și debordanta fantezie lexicală ce va fi preeminentă în scrisori, în jurnal, în mai multe proze din volumul Șoarecele B și alte povestiri și pe tot cuprinsul romanului Adio, Europa!. Dramaturgul nu admite ca mesajul său limpede să fie parazitat, ca fondul pieselor lui să fie alterat. Identificat
SIRBU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289705_a_291034]
-
de ură că n-a putut/ arăta lumii tulburarea totală,/ n-a putut să-i spună prin ce limbă/ se piere mai repede: unde se piere/ de vorbe, de culoare, de piatră” (Desenul nu spune nimic). Și în Rana (1980) preeminente sunt pendularea, oscilația între posibilități și opțiuni. Eul liric se află suspendat, într-un echilibru fragil, între două spații (Trecere, Hotar, Lunecă). Poetul începe să cultive imagini și simboluri viscerale („E vie rana / În sângele ei fierbinte / Eu mai trăiesc
STEROM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289927_a_291256]
-
acord a analizei estetice cu dialectica istorică exclude spiritul minor al polemismului, persiflării sau ironizării facile, instrumente adecvate probabil publicisticii angajate într-o bătălie de zi cu zi, dar niciodată recomandabile într-o construcție a unui tablou de epocă, unde preeminenți sunt factorii de adâncime, nu fenomenele de suprafață, lesne supuse luărilor în răspăr. În postfața volumului al treilea S. lămurește acest aspect, sub forma unei adevărate profesiuni de credință: „Am încercat, pe cât a fost cu putință, să cuprind integral opera
SIMION-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289682_a_291011]
-
Lecca, fiind adoptată În absența a 42 de deputați, În Camera Superioară absentând 27 de senatori). Cu toate acestea, actul de la 14/26 martie 1881 s-a dovedit unul mare, prin implicații și consecințe, el având ținuta unui fapt Împlinit, preeminent decizional <ref id="40"> 40 Legea privind proclamarea Regatului, În Monitorul Oficial, nr. 60, 15 martie 1881, p. 1809. În textul legii se menționa: „România ia titulatura de Regat. Domnitorul ei, Carol I, ia pentru sine și moștenitorii săi titlul
ANII 1866 ŞI 1881 LA ROMÂNI. NOTE ISTORIOGRAFICE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by GH. CLIVETI () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1246]
-
frapante, în următoarele cărți densitatea și fluxul verbal duc la o narativitate ce dă textului un aspect dezordonat. Numeroase fraze sunt abandonate la mijloc, gândurile rămân suspendate. Unitatea unor asemenea versuri, adesea violentând noimele, este conferită de conținutul reflexiv, caracterizat preeminent de semne și expresii ale deznădejdii. În Sărbătorile absenței personajul este „omul decupat”, antisentimental, fără aspirații transcendentale, a cărui situare în lume este damnată. Ironia, prin care poetul încearcă să contracareze deznădejdea, se dovedește ineficace și are ca rezultat sporirea
VLAD-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290601_a_291930]
-
țară fabuloasă cu crânguri de polip”, însă toate acestea nu sunt moduri ale unei trăiri „muzicale”, ci imagini, literatură. Corespondențele sunt, dacă nu forțate, oricum exterioare: „Și frunzele foșniră spulberate.../ Foșniră cum foșnește amintirea”. Pe scurt, livrescul continuă să fie preeminent. Modelele se lasă ușor identificate. Satan trimite la Baudelaire și la Macedonski, prin unele detalii și la prerafaeliți, nu și la Rollinat, al cărui decadentism extrem nu putea conveni unui temperament echilibrat. În Grădina între ziduri mai pot fi identificați
PILLAT-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288815_a_290144]
-
din afara mediului conjugal, se îmbată și agasează o prostituată care nu știe cum să scape de el, membrii unui cenaclu local se întâlnesc mai puțin din considerente artistice, cât pentru a bârfi și a-și inventa motive puerile de distracție. Preeminentă aici, ca și în Orașul nordic (1940), rămâne preocuparea pentru configurarea unei atmosfere: mediocritatea existenței într-un oraș de provincie, lipsa de șanse și sentimentul inutilității. În povestirea Pentru o femeie (1937), un student sărac, dar strălucit, nu poate spera
NEAMTZU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288389_a_289718]
-
atitudinea lui P. față de propriul traseu poetic: o caldă împăcare cu sine și cu lumea, fără regrete și fără reproșuri (Drum lung). În poeziile din volumul La timpul unu (1974), ca și în ultima plachetă antumă, Taina oracolelor (1976), nota preeminentă o constituie neliniștea ce înfioară versul, o teamă vagă ce se strecoară printre cuvinte: „Au început să mă îndrăgească morții / Alunecând în muzicale trape” (Absență). SCRIERI: Chemarea primăverii, Iași, 1959; Stele roșii, pref. Demostene Botez, București, 1960; Perspective, București, 1963
PETRESCU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288785_a_290114]
-
Loghica, „scrisă în limba franțuză de Lazăr Leon Asachi, membru al Academiei Parisului și a Berlinului”. Între paginile care privesc în bună parte istoria literară se înscriu excursul Dascăli de cuget și simțire românească (1981) și altele cu același profil, preeminent documentar. De interes este și volumul intitulat Amintirile mitropolitului Antonie Plămădeală... Convorbiri cu Carmen Dumitriu și Dragoș Șeuleanu (1999). Pe lângă discuțiile despre numeroasele și adeseori complicatele probleme ale Bisericii Ortodoxe în relațiile ei cu alte culte și secte religioase, dincolo de
PLAMADEALA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288842_a_290171]
-
tot mai mult reglementat de norme ce exprimă interesul comun. În acest punct se poate opera o distincție mai clară între sistem și suprasistem. După cum s-a văzut, și suprasistemul poate dezvolta finalități proprii. În măsura în care însă finalitățile sistemelor componente sunt preeminente, prioritare în raport cu finalitățile globale, el rămâne un suprasistem. Suprasistemul se poate transforma în sistem doar în măsura în care finalitățile sale globale devin mai importante în raport cu finalitățile sistemelor componente, subordonându-le pe acestea din urmă și transformându-le în subsisteme proprii. Disputa dintre
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
coincide cu justiția umană sau socială. Petran provoacă adevărul, face ca doamna Rujinski să destăinuie o crimă, dar nu împiedică alta și sinuciderea vinovatei, astfel încât el urmează să ispășească, cu adevărat, pedeapsa pentru toate crimele. Sfârșitul ambiguu ilustrează o teză preeminentă la N., aceea a nevinovăției vinovate, frecventă în literatura cu substrat politic din anii ’70 și chiar de mai târziu. Căutarea adevărului și împlinirea dreptății sunt strâns legate de soarta victimei (ambiguu) inocente, ideea de vinovăție și cea de adevăr
NEDELCOVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288399_a_289728]
-
este enormă” (G. Călinescu). La mijloc de veac XIX, timp deschis spre orizonturi noi, s-ar zice că P. rămâne cu un pas în urmă tocmai pentru a tezauriza și fixa această erudiție. O face într-un mod original, de vreme ce preeminentă se dovedește dispoziția ludică. Iar Culegere de proverburi sau Povestea vorbii, apărută într-o primă ediție în 1847, amplificată în 1852-1853, îi definește cu maximă adecvare talentul și, în același timp, dă seama de temeiurile clasicizării acestui scriitor. Mult mai
PANN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288657_a_289986]
-
perfectă. LOCUL PE CARE ÎL OCUPĂ ÎNTRE CELELALTE ȘTIINȚE ȘI RELAȚIILE SALE CU ACESTEA Sunt aici două aspecte de importanță capitală care necesită nu puțină discuție. În realitate, al doilea depinde de primul, căci pentru a plasa știința noastră în locul preeminent care îi corespunde, avem de determinat mai înainte relațiile sale cu celelalte științe. Relaționează cu fizica-chimia pentru că hârtia, fină sau grosolană, cu care se fac păsărelele, va fi subiect al tuturor legilor fizice și chimice; se presează, reflectă o culoare
Însemnări pentru un tratat de cocotologie by Miguel de Unamuno () [Corola-publishinghouse/Science/1089_a_2597]