805 matches
-
gândisem la un alt titlu SINCOPE: mișcare, epică biologică prin excelență, fatală inimii deseori, vezi stopul cardiac, sincopa albastră. În muzică, sincopa înseamnă o notă emisă pe un timp slab și prelungită imediat pe următorul timp tare, cu un abis, prefăcut, în mijloc. Mai clar: efect dinamizant obținut prin mutarea accentului de pe o măsură pe alta. Fenomen caracteristic constând în dispariția unei vocale sau a unui grup de vocale, ocultate, între două consoane ale unui cuvânt. Partea comică a acestor fenomene
Sincope by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15804_a_17129]
-
au mierlit-o... - chiar așa spusese Brummer. Axente îl contrazisese; însă de atunci intrase la idei. Brummer ăsta glumea, ci-că; dar să nu fi ajuns în gura lui, cum începuse de la un timp să intre, - și strungarul constată cu teamă prefăcută - însuși partidul! După ce-și petrecu musafirul acela atît de neobișnuit, Praxiteea se întoarse în salon în care se mai aflau doi-trei oaspeți, în frunte cu Brummer. Zîmbea întinerită, luminoasă, cu părul alb proaspăt înălbit cu o substanță albăstruie cu
Vizuina cu hoți (II) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16284_a_17609]
-
numiții, cu un termen modern, teroriști, - haiduci altădată, cavaleri ai nopții, ori zilei, răzbunători de toate felurile. Basmele situează, în general, pe terorist când se bate pentru binele tuturor cu mijloace omenești deasupra eroilor populari de toate categoriile. Ca prostul prefăcut, însă isteț pe termen lung și cu aderenți înfocați; ca naivul dezarmat în aparență, dar al cărui exemplu de viață, comic uneori, atrage pe toată lumea; ca fiul de împărat urgisit de maică-sa mașteră și pe care un complot gen
Pata de cerneală by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16376_a_17701]
-
fii prefăcut în general, orice act de sinceritate devenind o încălcare șocantă și necuviincioasa a obiceiului stabilit. De unde un farmec anume de istorioara engleză clasică pentru copii cu o prințesă avînd mereu un surîs contrar pe față, un zîmbet înghețat, prefăcut și care va avea de furcă întîlnind copilă nevinovată de la țară, slujnica osîndita de zînă cea bună să spună oricînd numai adevărul și adevărul, provocînd conflicte de tot felul în lumea bună. Ar fi un titlu de film, neapărat spaniol
Palatul zîmbetelor false by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16069_a_17394]
-
fără șervețele și cu Franța secțiunea plâns la telefon. Fetele noastre au fost la un pas să intre în finală și la plânsul cu leșin, dar arbitrele au favorizat la modul evident echipa Bulgariei care a câștigat semifinala prin lipotimia prefăcută a trei concurente. S-a văzut clar că bulgăroaicele au tras de timp și prea s-au apucat să se prăbușească una după alta în ultimele trei minute, ca să le mai creadă cineva că au leșinat pe bune. La minister
Cromozomul Y e ca şi mort, trăiască oja şi cromozomul X! by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19959_a_21284]
-
de proză scurtă, pe care le veți recunoaște cu siguranță. Între zidurile Mănăstirii Pecerska din Pskov există (sau se formează) monahi excepționali, care-și ascund harismele sub vălul unei vieți aparent banale, și pe care naratorul îi evocă cu o „prefăcută” distanță jurnalistică, adeverind de la bun început că „tot ceea ce veți citi aici s-a petrecut în realitate”. Oricât de speculativă ar părea această idee, dacă am compara viața din Pecerska, așa cum se vedea ea din caravana cinematografică a arhimandritului Tihon
Sfinții de zi cu zi by Florina Pîrjol () [Corola-journal/Journalistic/2722_a_4047]
-
Stând la Dolhasca, eram abonat la toate ziarele și revistele literare. Le răsfoiam, le citeam... În momentul când au început să apară și poeți mai altfel, i-am «mirosit» imediat. Se deosebeau de ceilalți printro încăpățânată respingere a temenelelor, chiar prefăcute, față de puterea de atunci. Doreau să scrie poezie și numai poezie... Gustul mi-l formasem citind, recitind ani în șir pe Eminescu, Arghezi, Barbu, Bacovia, Blaga, Fundoianu... Istoria lui Călinescu... Oniricii se grupaseră la « Povestea vorbii» a lui Miron Radu
Posteritatea lui Leonid Dimov by Luminița Corneanu () [Corola-journal/Journalistic/2603_a_3928]
-
el în „Năpasta” lui Caragiale. Mi s-a părut foarte ciudat când a sărit ăla cu toporul și-am început să strig „Săriți, că-l omoară pe tata, tata!”. Sigur că are o parte hazlie, dar contactul meu cu lumea „prefăcută” a teatrului s-a produs de atunci. De ce ați ales, inițial, medicina? Întâmplarea a făcut că părinții mei s-au despărțit și am rămas numai cu mama, care avea o repulsie față de profesia asta de actor. Avea impresia că din cauza
Ion Haiduc, actor. Din „întâmplare” în întâmplare by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/22643_a_23968]
-
Nebunul crestase cu un cuțit sau un briceag pe pieptul Vindecătorului o cruce. De ce-ai făcut asta? îl întrebă comisarul-șef adjunct. Crucea?! Păru să se mire ucigașul. Aaaa, da, crucea. Pentru că se credea Dumnezeu, dar era fals, un prefăcut. Am vrut să-i fac un bine, l-am însemnat cu semnul crucii, ca să fie iertat în lumea ailaltă”. Lumea pământeană a lui Mihai Sin, pe cât de limpidă, e bulversantă, brodată cu dexteritate, migală și rafinament, cu arta unui mare
O carte pentru Nobel: „Ispita izbăvirii” de Mihai Sin [Corola-blog/BlogPost/92535_a_93827]
-
și Mihaela Rădulescu va fi înlocuit de unul între două dive de la pârnaie, care și-au omorât soțul cu ranga, respectiv copiii cu șoricioaică pusă în biberon. Parcă văd prime pagini pe care scrie mare “Mama-ucigașă către soția-ucigașă: “Ești o prefăcută, matracuco!”"sau “Amanta spânzuratului din Dor Mărunt a fot surprinsă prostituându-se”. Parcă văd că singura șansă să rămânem normali la cap o să fie să ne deconectăm cu toții de la tarabele de ziare, cablu și internet și să ne mutăm la
Mondenități cu morți by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20630_a_21955]
-
să stați în genunchi sub p...oala popii să-i pupați șopârla și să bateți mătănii cu botu’ țuguiat și bucile înapoi că doar asta prestati ... Adică după ce v-ați tras-o ca dracii, vorbiți de Dumnezeu! Ptiu, spurcatelor și prefăcutelor. Nu mai vorbiți, fă, cu gură plină! Lupu' își schimbă părul dar năravul, ba! Pițipoanca, tot așa. Fi-ne-ar scârbă de voi! Camelia Constantin martie 2016 Referință Bibliografică: Fi-ne-ar scârbă / Camelia Constantin : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
FI-NE-AR SCÂRBĂ de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 1899 din 13 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384206_a_385535]
-
în evidență cum știu ele mai bine. Da’ de unde!? Am intrat în rol după zece minute și fără să-mi dau seama, strângeam pumnul a susținere când tipa cea bună câștiga un duel verbal și înjuram printre dinți când scorpia prefăcută defila arogantă prin imagine. Povestea se învârte în jurul PR-istei Marni al cărei frate urmează să se însoare cu Joanna, fata care i-a făcut viața un calvar în liceu. Aflăm mai târziu că mama lui Marni și mătușa Joannei
liceul şi sechelele lui [Corola-blog/BlogPost/96879_a_98171]
-
anume dar i-a dat. Astăzi, la noi, nu mai e respectat Nici ultimul, nici primul om din stat. Te calcă în picioare omul de nivelul cel mai jos Care acum se crede, că-i cel mai mare “boss”. Omului prefăcut și rău Ești om rău, dar totdeauna te prefaci că tu ești bun, Răutăți de faci întruna, Pe cine înșeli acum? Omul cinstit și bun este considerat astăzi, că este mare prost. Cel ticălos e-apreciat și promovat. Munca și
EPIGRAME de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1694 din 21 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/378250_a_379579]
-
la poartă zâmbitoare și toate ne dădeau cuvenitele ouă. Cum s-ar zice azi, afacerea mergea șnur. Când, deodată, ca din senin, ne-a apărut în cale un bărbat tânăr, s-a uitat în coșul nostru și a mustăcit cu prefăcută mirare: numai atâtea ați strâns, mă? -Păi...nu sunt destule? am întrebat noi mirați. -Cum să fie, mă? s-a răstit la noi nea Mitică (așa îl chema pe bărbat:Mitică al lui Dore). Cum să fie destule? Dacă le
POVESTIREA CÂŢU-MÂŢU (PARTEA-NTÂI) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1549 din 29 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377171_a_378500]
-
toate grupările de rezistență anticomunistă fiind destructurate prin trădare. 25 de ani în care abia zărim mici insule de recunoștință. Doar atât merită, oare, cei care și-au sacrificat viața, tinerețea, familiile, viitorul? Doar câteva lacrimi simbolice, de multe ori prefăcute, într-un ocean de suferință? În România comunistă au fost mii de oameni executați pentru că au îndrăznit să facă CEVA, să spună NU,. Nemaivorbind de milioanele de ani de temniță grea la care au fost condamnați restul, pentru același curaj
Recompense morale tardive pentru “duşmanii poporului” Nicolae Steinhardt, Gheorghe Cotenescu, Justin Pârvu, dar şi pentru Lt. Col. Gheorghe Arsenescu şi “Haiducii Muscelului” [Corola-blog/BlogPost/93193_a_94485]
-
bine cunoscut: imnurile și celelalte produse de comandă socială nu mai erau impuse, ci doar călduros "recomandate", autorii lor (care parcă se înmulțiseră, în loc să se împuțineze!) primind remunerații sporite... La Paris, prin anii '80, Virgil Ierunca mi-a spus, cu prefăcută ciudă: "Dragă Ilie Constantin, nu reușesc să găsesc nimic compromițător scris de dumneata prin colecțiile de reviste și ziare românești, deși am făcut cercetări până prin 1966... Știi, am nevoie pentru Antologia rușinii!". Nu l-am putut ajuta, am confirmat doar
Lucrează timpul pentru noi? by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/8270_a_9595]
-
curînd fu simplificat în Bran Deladorna, unde nici flairul cel mai fin nu mai putea descoperi mirosul zarzavatelor șsicț din Delea Vechie... Aci s-a atins culmea ipocriziei sincere a cărei victimă e omul nostru: totul a ajuns în el prefăcut și calculat, cu toată inconștiența-i nemărginită: numele, figura, poza, portul și stilul bombastic și falș, pastișat cu atîta cruzime de Caragiale în "Moftul român". Însă pe terenul literilor române, nu poți ajunge nici măcar membru în consiliul de administrație așlț
Redutabilul pamfletar C. Stere by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/8100_a_9425]
-
că nu am fugit atunci când aș fi putut. Auzeam în depărtare zgomotul făcut de mașinile care treceau doar la câteva zeci de metri de noi, jos pe șosea. Am avut orgasm. Un orgasm mut, chinuit, distorsionat, camuflat de zbaterea mea prefăcută și de mișcările lui convulsive. O vreme a fost liniște. Apoi s-a ridicat, și-a tras pantalonii, a smuls cuțitul din pământul unde îl înfipsese, aproape de tâmpla mea stângă, mi-a aruncat hainele pe mine și mi-a zis
Ficţiuni reale by ed.: Florin Piersic jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1342_a_2714]
-
din întâmplare copilul ce înseamnă a crede în ceva ca să spună? Hai, spune-mi, crezi în asta? Crezi că aceasta este adevărat? Adevărat? Copilul se întoarce ridicând din umeri. Nu va fi pentru viitorul geniu nicio deosebire între real și prefăcut? Va fi că mai întâi va inventa lucrurile și le va crede apoi, cum mă asigură don Fulgencio? Va fi începutul vânei. Auzind copilul într-o zi pe doică că îl acuză de o ticăloșie, exclamă: Asta o vei fi
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
E doișpce trecute fix. Garantat. EFIMIȚA: Parol?! RICĂ (se uită la ceas): Sapristi! E tîrziu! Te las! Mai am numai o jumătate de ceas. EFIMIȚA: Ei aș! RICĂ: Parol. (începe să se îmbrace iute) Bonsoar! LEONIDA (de sus prin somnul prefăcut): Alevoar! RICĂ: Pardon? EFIMIȚA: Rezon! Alevoar! RICĂ (arătînd spre Leonida): Bonsoar venerabile! EFIMIȚA (prin somn): Să-mi scrii! RICĂ (pupînd-o de rămas bun pe Efimița): Mersi, neica. Mi-a trecut! (iese uitînd legătura de gît) 18. Efimița vede legătura o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
acestea“? Sigur, Își zicea, „clipa bolții“, care făcea din epoca de aur firmamentul unic al românului (veșnicia, eternitatea bolții ar fi sunat prea strident, prea evident, ar fi flatat regimul cu prea multă slugărnicie), pica bine, purta În sine avântul prefăcut al veleitarului, al tânărului utecist care privea În zare tăios, fiindcă acolo, În zarea aceea, departe, se ascundea imperialismul, capitalismul, iar privirea lui trebuia să fie oțelită, ca să Îl sfărâme, să-i dovedească inanitatea... Dar „acestea“... Licența poetică era prea
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]
-
Aveți un farmec parșivel, sunteți politicoși, plăcuți, stiti să aburiți, baremi tu esti că un propagandist, avea răspuns la orice și dacă se încurcă imediat venea securistul și se uită la noi și înghețam. Și să știi că ești un prefăcut, una spui, alta gândești și alta fumezi. De fapt, iti iubești băiatul și încă pe ex, cum zici tu. Prefăcutule, o faci pe durul și ești o mămăligă că noi toți. Ete cine ne dă lecții. EL: Mai față, sigur
Sunt un moș burghezo-moșier by Jorj-Ioan Georgescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1264_a_2119]
-
piciorul în prag, nu pretinde un alt scenariu, nu intră în grevă pe termen nelimitat. Un miros pătrunzător de plictiseală, pe care oamenii se prefac că nu îl simt. Oamenii, din tot ceea ce am observat eu până acum, sunt niște prefăcuți. Prefăcătoria este caracteristica principală a omenirii. Oamenii sunt atât de perverși încât nu spun niciodată ceea ce gândesc, promit că vor face numai lucruri bune, însă procedează exact invers, trec prin fața bisericilor, se închină, însă înjură în gând. Eu sunt altfel
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
adică nevasta lui) dormea beată: focul nu-l aprinsese, mâncare nu făcuse, casa n-o măturase, pe copii nu-i spălase. Azi așa, mâine așa, bietul om nu știa ce să se mai facă. Femeia lui era acum leneșă, bețivă, prefăcută și mincinoasă. Ca să n-o mai sfădească atâta bărbatul că bea și doarme lângă soba, Îl lingușea și se prefăcea că e bolnavă. Într-o seară, pe când omul stătea necăjit cu capul În mâini, iaca apare un șoricel care ghicea
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
Împrumut de la vreo vecina, vreun lucru ori făină, nici nu se gândea să le mai Înapoieze. Și nici nu se rușina să prindă vreo puicuță rătăcită prin grădina ei și s-o zvârle În oală. Ce mai, era cea mai prefăcută, mai lingușitoare, mai mincinoasa femeie din câte s-au văzut vreodată. Și după cum am spus, profita cel mai mult de pe urma bărbaților. Îl păcăli pe pădurar că dacă o să-i aducă acasa lemne pentru iarnă, o să-l ia de bărbat. Îl
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]