KorAP: Find »[drukola/base=prefectură & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 2 3 4 ...369 >

9,220 matches

Corola-blog/BlogPost/365081_a_366410

27(7306)/1834, f. 17.213 681. Ibidem, dosar 18(2209)1834, f. 95. 682 .Ibidem, dosar 3/2292/1834, f. 213. 683 .În anul 1833 locuitorii satului Strehaia se plângeau că arendașul moșiei mănăstirești era abuziv la perceperea otașului (Prefectura jud. Mehedinți, dosar 1160/1833, f. 609-610), la fel cei de la Iliești și Breznița Motru așezați pe moșia mănăstirii Motru, se plângeau că li se cereau mai mult decât se cuvenea. (Ibidem, Suptocârmuirea plășii Motrului, dosar 6342/1834, f. 950

MANEANU MITE,EVOLUŢIA VITICULTURII ŞI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(I) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 994 din 20 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Maneanu_mite_evolutia_viticul_varvara_magdalena_maneanu_1379654392.html [Corola-blog/BlogPost/365081_a_366410]
dosar 1160/1833, f. 609-610), la fel cei de la Iliești și Breznița Motru așezați pe moșia mănăstirii Motru, se plângeau că li se cereau mai mult decât se cuvenea. (Ibidem, Suptocârmuirea plășii Motrului, dosar 6342/1834, f. 950, 1048). 684 .Prefectura jud. Mehedinți, dosar 3(2202)/1834, f. 16. 685 .Ibidem, Suptocârmuirea plășii Motrului, dosar cit., f. 1004. 686 .Prefectura jud. Mehedinți, dosar 1160/1833, f. 467.214 687 .Ibidem, dosar 27(6303)/1834, f. 4 și 94. 688 .Ibidem, Tribunalul

MANEANU MITE,EVOLUŢIA VITICULTURII ŞI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(I) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 994 din 20 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Maneanu_mite_evolutia_viticul_varvara_magdalena_maneanu_1379654392.html [Corola-blog/BlogPost/365081_a_366410]
plângeau că li se cereau mai mult decât se cuvenea. (Ibidem, Suptocârmuirea plășii Motrului, dosar 6342/1834, f. 950, 1048). 684 .Prefectura jud. Mehedinți, dosar 3(2202)/1834, f. 16. 685 .Ibidem, Suptocârmuirea plășii Motrului, dosar cit., f. 1004. 686 .Prefectura jud. Mehedinți, dosar 1160/1833, f. 467.214 687 .Ibidem, dosar 27(6303)/1834, f. 4 și 94. 688 .Ibidem, Tribunalul, dosar 28/1851, f. 95. 689 .Ibidem, 1160/1833, f. 145. 690 .Ibidem, 1033/1839, f. 32. 691 .Ibidem

MANEANU MITE,EVOLUŢIA VITICULTURII ŞI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(I) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 994 din 20 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Maneanu_mite_evolutia_viticul_varvara_magdalena_maneanu_1379654392.html [Corola-blog/BlogPost/365081_a_366410]
24; Idem, Aspecte ale procesului de sistematizare rurală în Mehedințiul sec. al XIX-lea, în “Mehedințiul literar-artistic”, 1981, p. 128-138. 711 .Se ia ca bază producția de 400000 de vedre de vin a anului 1833 (Arh. St. Drobeta Turnu Severin, Prefectura județului Mehedinți, dosar 1844/1831, f. 430). 712 .Acestea pot fi apreciate în anii buni la 40 vedre de pogon (Ibidem, fond Pretura plășii Bâcleș, dosar 5326/1832, f. 4-5).219 713 .Suprafața stabilită prin calcul se apropie de cea

MANEANU MITE,EVOLUŢIA VITICULTURII ŞI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(I) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 994 din 20 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Maneanu_mite_evolutia_viticul_varvara_magdalena_maneanu_1379654392.html [Corola-blog/BlogPost/365081_a_366410]
Vezi Ion Ionescu, Agricultura română din județul Mehedinți, București, 1868, p. 120-121). 714 .După calculele noastre în această plasă existau în jur de 6-7000 pogoane vie. Pentru calcularea acestor suprafețe au fost folosite sursele: Arh. St. Drobeta Turnu Severin, fond Prefectura județului Mehedinți, dosar 1844/1831, f. 379, 391, 398, 402, 411, 416, 430, 432, și fond Pretura plășii Bâcleș dosar 5326/1832, f. 4-5. 715 .Ibidem, Pretura plășii Bâcleș, dosar 3418/1831, f. 47-48. Erau cazuri când nici măcar otaștina de

MANEANU MITE,EVOLUŢIA VITICULTURII ŞI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(I) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 994 din 20 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Maneanu_mite_evolutia_viticul_varvara_magdalena_maneanu_1379654392.html [Corola-blog/BlogPost/365081_a_366410]
1969, p. 141, 100. 717. În general pentru acestea, se percepea otaștină la 10 vedre una precum și bani pentru permisiunea de a sădi via (Ibidem). 718 .Arh. St. Drobeta Turnu Severin, Colecția de documente, III/ 27.221 719 .Ibidem, fond Prefectura jud. Mehedinți, dosar 1844/1831, f. 379, 391, 398, 402, 411, 416, 432. 720 .Ibidem, f. 430. În Mehedinți existau în 1833 26261 familii (Ibidem, dosar 222 Referință Bibliografică: MANEANU MITE,EVOLUȚIA VITICULTURII ȘI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A

MANEANU MITE,EVOLUŢIA VITICULTURII ŞI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(I) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 994 din 20 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Maneanu_mite_evolutia_viticul_varvara_magdalena_maneanu_1379654392.html [Corola-blog/BlogPost/365081_a_366410]
Corola-blog/BlogPost/93402_a_94694

marele război al civilizațiunii. Eroi care din plin au contribuit la formarea României dodoloațe ! Acum soldatul a fost mutat în altă zonă. Strivit de ziduri. Și-a făcut datoria, așa că ... Centrul este dominat de clădirea Consiliului Județean, ce găzduiește și Prefectura (!?!), Hotelul și Casa de Cultură ce poartă numele acidul național Constantin Tănase, căruia îi este închinat festivalul de satiră și umor, ce se ține la vremea mustului. Când orașul dă în clocot, hotelul fiind plin de invitați. Nu uit nici

și cu SERGENTUL, ZECE !…(file de jurnal paranormal) by http://uzp.org.ro/si-cu-sergentul-zece-file-de-jurnal-paranormal/ [Corola-blog/BlogPost/93402_a_94694]
Corola-blog/BlogPost/345508_a_346837

lui Pavel Kiselleff, guvernatorul Principatelor Moldova și țara Românească, de către ofițerul rus Fanton de Veraion, înregistra 220 mori, pentru județul Gorj2 , iar datele despre mori, pentru județul Mehedinți, lipsesc inexplicabil, din dosarul privind această temă, aflat la Arhivele Naționale Mehedinți(fond Prefectura jud.Mehedinți, dosar 61(2786)/1832,f.98-110). În prima decadă a Regulamentului Organic sunt înregistrate oficial în catagrafia morilor și făcăilor din județul Mehedinți din 1833-document inedit, nu mai puțin de 474 instalații de morărit, acestea reprezentând, împreună cu cele

DR.MITE MĂNEANU, ASPECTE ALE DEZVOLTĂRII MORĂRITULUI ÎN VESTUL OLTENIEI ÎN SECOLUL AL XIX-LEA(1) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 936 din 24 iulie 2013 by http://confluente.ro/_drmite_maneanu_aspecte_ale_varvara_magdalena_maneanu_1374656822.html [Corola-blog/BlogPost/345508_a_346837]
Centrală, fond Mânăstirea Strehaia, XIV/57și Indice nr.21( Mânăstirea Strehaia),doc.nr.191 Paul Emanoil Barbu, Morile din județul Gorj, într-o statistică din 1839, în Arhivele Olteniei. Serie nouă, nr.15, 2000, p. 89. Arhivele Naționale Mehedinți, fond Prefectura jud. Mehedinți, dosar 25(4389)/1833, f.7-36;Paul Emanoil Barbu, op., cit., p.89-101 De la 14 376 familii, după statistica din anul 1815 a lui Dionisie Fotino( Istoria Generală a Daciei , tom.III, București, 1859, p.182, populația Mehedințiului

DR.MITE MĂNEANU, ASPECTE ALE DEZVOLTĂRII MORĂRITULUI ÎN VESTUL OLTENIEI ÎN SECOLUL AL XIX-LEA(1) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 936 din 24 iulie 2013 by http://confluente.ro/_drmite_maneanu_aspecte_ale_varvara_magdalena_maneanu_1374656822.html [Corola-blog/BlogPost/345508_a_346837]
din anul 1815 a lui Dionisie Fotino( Istoria Generală a Daciei , tom.III, București, 1859, p.182, populația Mehedințiului ajunge în perioada 1834-1835 la 29 123 familii, conform statisticii oficiale a județului Mehedinți din anul 1835( Arhivele Naționale Mehedinți, fondul Prefectura jud. Mehedinți, dosar. 5152/1835, f. 209-237). În anul 1833 în Mehedinți s-a obținut o producție de cereale de 63 462 440 oca , iar peste trei ani(1837), 88 667 168 oca(Ilie Corfus, Agricultura Țării Românești în prima

DR.MITE MĂNEANU, ASPECTE ALE DEZVOLTĂRII MORĂRITULUI ÎN VESTUL OLTENIEI ÎN SECOLUL AL XIX-LEA(1) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 936 din 24 iulie 2013 by http://confluente.ro/_drmite_maneanu_aspecte_ale_varvara_magdalena_maneanu_1374656822.html [Corola-blog/BlogPost/345508_a_346837]
cheltuielile făcute cu moara sa din Cireșu, incluzând materialele de construcție, piesele montate, numărul de oameni folosiți, hrana și timpul utilizat, pe atape de construcție etc. (Arh.Naț.Mehedinți, Colecția de documente,XVIII/13, f. 1-13) 7. Arhivele Naționale Mehedinți, fond Prefectura jud. Mehedinți, dosar 25(4389)/1833, f.7-8. 8.Ibidem, f.22. 9. Ibidem, f.35-36 10. Ibidem, f.19-20 11. Ibidem, f.13-14 și 31 12. În anul 1832, în două plăși din partea de nord a județului ( Baia și

DR.MITE MĂNEANU, ASPECTE ALE DEZVOLTĂRII MORĂRITULUI ÎN VESTUL OLTENIEI ÎN SECOLUL AL XIX-LEA(1) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 936 din 24 iulie 2013 by http://confluente.ro/_drmite_maneanu_aspecte_ale_varvara_magdalena_maneanu_1374656822.html [Corola-blog/BlogPost/345508_a_346837]
Ibid. 19. Ibidem, f.13 20. Ibid. 21. Unele mori produceau anual, ca venit din uium, mii de oca de făină (Șt.Olteanu, C. Șerban , op.cit. p.331). 22. Arhivele Naționale Mehedinți, fond Tribunalul Mehedinți, dosar 49/1831.f.17-23;Prefectura județului Mehedinți, dosar 24(2786)1832, f.141, 157-158 ndașul moșiei respective, sau produs 4545 oca uium din care arendașului îi reveneau 2236 oca și alte venituri, toate în valoare de 410 lei și 14 parale 21. Anual venitul de pe urma

DR.MITE MĂNEANU, ASPECTE ALE DEZVOLTĂRII MORĂRITULUI ÎN VESTUL OLTENIEI ÎN SECOLUL AL XIX-LEA(1) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 936 din 24 iulie 2013 by http://confluente.ro/_drmite_maneanu_aspecte_ale_varvara_magdalena_maneanu_1374656822.html [Corola-blog/BlogPost/345508_a_346837]
Corola-blog/BlogPost/377978_a_379307

dezvoltat acolo... În amintirea zilei de 15 noiembrie 1987 , în fiecare an, pe la această dată se organizează Crosul „15 Noiembrie”- traseul de 5 kilometri al crosului rememorând drumul dintre uzina „Steagul Roșu” (Roman SA) și Comitetul Județean de Partid (actuala Prefectură), parcurs de masă de manifestanți anticomuniști în noiembrie 1987. Câ ț i î ș i mai amintesc de momentul 15 noiembrie 1987 ? Oare a meritat sacrificul celor care atunci, și-au riscat efectiv viața și au dat dovadă de un

O ZI APROAPE UITATĂ de VIOREL VINTILĂ în ediţia nr. 2143 din 12 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/viorel_vintila_1478973347.html [Corola-blog/BlogPost/377978_a_379307]
Corola-blog/BlogPost/93696_a_94988

Buenos Aires, Federico Farfaro și Naomi D’amour - Buenos Aires, Mircea Ecxarcu - street dance - București și mulți alții. ( M.Goergi ) Program: 9 octombrie 17:00 - Turul orașului în tramvai (flashmob-uri de dans pe traseul tramvaiului în locațiile istorice ale Timișoarei) - Piața Traian, Prefectura, în fața magazinului Bega, Piața 700, Parcul Central, Piața Maria 18:00 - Deschiderea oficială a festivalului la Foaierul Teatrului Național Timișoara 19:00 - Curs de tehnica de tango pentru femei și bărbați - sală Clubului de Dans Sportiv Magnum Team 21:00

Festivalul Internaţional de Dans la Timişoara by http://uzp.org.ro/festivalul-international-de-dans-la-timisoara/ [Corola-blog/BlogPost/93696_a_94988]
Corola-blog/BlogPost/96105_a_97397

14.00 Parcul Copou, Program muzical internațional dedicat Sărbătorilor de iarnă. 14.00 - 17.00, Cartierele Tătărași și Metalurgiei, Iași Christmas Parade - Parada personajelor specifice Sărbătorilor de Iarnă - craciunite, reni, spiriduși, Crăiasa Zăpezii, Moș Crăciun etc. 16.00 - 16.30, Prefectura Iași, Zilele Revoluției Române la Iași: inaugurare placă comemorativa 16.00-17.00, Parcul Copou - Teiul lui Eminescu, Difuzare de colinde românești în format audio. 16.30 - 17.00, Casa de Cultură a Studenților, Zilele Revoluției Române la Iași: inaugurare placă

Programul Sarbatorilor de Iarna ale Iasului 2010 by http://www.iasi4u.ro/programul-sarbatorilor-de-iarna-ale-iasului-2010/ [Corola-blog/BlogPost/96105_a_97397]
Corola-blog/BlogPost/376227_a_377556

Muzeului, cunoscută, ulterior, sub numele de “Casa Basta”. La 7 februarie 1601, la ora 10.00 dimineața, generalul Basta a părăsit orașul, fiind condus de către consilierii Transilvăneni, până la Poarta Ungurească (situată pe actualul Bulevard 21 Decembrie 1989, în apropierea Palatului Prefecturii). În august 1601, Mihai Viteazul și Basta au intrat, împreună, în Cluj prin poarta Podului (situată pe actuala stradă, Regele Ferdinand, în apropierea sediului Poștei). În semn de cinstire a bravului său căpitan, ucis la vârsta de 80 de ani

BABA NOVAC – CĂPITAN AL MARELUI VOIEVOD MIHAI VITEAZUL, 5 FEBRUARIE 1601- 5 FEBRUARIE 2017 DE PROF.UNIV.ASOC.POMPILIU COMSA de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 2191 din 30 decembrie 2016 by http://confluente.ro/pompiliu_comsa_1483083271.html [Corola-blog/BlogPost/376227_a_377556]
Corola-blog/BlogPost/93173_a_94465

acțiunea seismică. ................. Primăria Municipiului București acționează în două dimensiuni: Că și componența a Sistemului Național de Management al Situațiilor de Urgență, care este un organism inter-instituțional, din care fac parte 53 de instituții și organisme, fiecare având activități specifice: 1. Prefectura - care asigură președenția comitetului 2. Primăria Municipiului București 3. Primăriile de sector 4. SRI 5. Institutiul național de cercetare pt fizică pământului 6. Inspectoratul pentru Situații de Urgență București 7. Direcția Generală de Poliție a Municipiului București 8. Jandarmeria 9

Bucureştiul, cel mai vulnerabil oraş din România în cazul unui seism by http://uzp.org.ro/bucurestiul-cel-mai-vulnerabil-oras-din-romania-in-cazul-unui-seism/ [Corola-blog/BlogPost/93173_a_94465]
Corola-blog/BlogPost/381473_a_382802

principal a locuit sau a călătorit în interes de serviciu ori în vacanță: București, Craiova, insula Ada Kaleh, Viena, Riva, Torino, Geneva, Florența, Veneția, Graz, Napoli, Pompei, Bolgrad, Silistra (la Bolgrad și Silistra a lucrat o vreme ca director al prefecturii), Sulina (unde a lucrat ca administrator al plasei), Paris ș.a.m.d. Ni se descriu, succesiv și armonos, peisaje rurale și citatide, arhitectura, istoricul și importanța unor imobile (moșiile familiei Macedonski din Pometești și din Adâncata de Sus, palate, muzee

CITII,AL.FLORIN ȚENE VĂ ÎNCÂNTĂ...! CRONICĂ DE FLORIN T. ROMAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2310 din 28 aprilie 2017 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1493352936.html [Corola-blog/BlogPost/381473_a_382802]
Corola-blog/BlogPost/351457_a_352786

silită să se refugieze și s-au stabilit într-un sat sărac, dar cu oameni bogați sufletește - Poiana Moților. A terminat liceul în orașul Beiuș, un oraș mic dar cu bogat trecut istoric. După cedarea Ardealului aici erau două Episcopii, Prefectură de Județ si apăreau trei ziare. În timpul liceului a fost pedagog la internatul ortodox de baieți. În acest oraș a avut prilejul să-l cunoască și să fie aproape de Episcopul Martir Dr. Nicolae Popovici, un înțelept ierarh și mare patriot

DESPRE PĂRINTELE PROFESOR NICOLAE BORDAŞIU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 336 din 02 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_parintele_profesor_nicolae_bordasiu_.html [Corola-blog/BlogPost/351457_a_352786]
Corola-blog/BlogPost/360172_a_361501

Acasa > Versuri > Ipostaze > POET LA ETC. Autor: Costel Zăgan Publicat în: Ediția nr. 1133 din 06 februarie 2014 Toate Articolele Autorului Un mijloc de locomoție pentru tăcere chemați poetul la prefectură să vedem dacă în fagurii de miere n-are cumva lacrimi amare de ură Chemați poetul la prefectură să vedem are sau n-are documentul și dacă e dotat cu gură un căluș îi poate tempera talentul Are sau n-

POET LA ETC. de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1133 din 06 februarie 2014 by http://confluente.ro/Poet_la_etc_costel_zagan_1391707442.html [Corola-blog/BlogPost/360172_a_361501]
Zăgan Publicat în: Ediția nr. 1133 din 06 februarie 2014 Toate Articolele Autorului Un mijloc de locomoție pentru tăcere chemați poetul la prefectură să vedem dacă în fagurii de miere n-are cumva lacrimi amare de ură Chemați poetul la prefectură să vedem are sau n-are documentul și dacă e dotat cu gură un căluș îi poate tempera talentul Are sau n-are documentul să vedem în fagurii de miere încape cum scrie firmamentul sau numai tone de tăcere Legați

POET LA ETC. de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1133 din 06 februarie 2014 by http://confluente.ro/Poet_la_etc_costel_zagan_1391707442.html [Corola-blog/BlogPost/360172_a_361501]
Corola-blog/BlogPost/360812_a_362141

Consiliul Eparhial având în vedere o serie întreagă de motive, de natură duhovnicească și românească, s-a decis pentru terenul, din apropiata vecinătate a reședinței episcopale pe care este clădită astăzi Casa Națională, dimpreună cu întreg Parcul Traian din fața Palatului Prefecturii, al Tribunalului, al Băncii Naționale și al celorlalte instituții publice din apropiere. Urmează să depunem de acum înainte cu toții, în mod chibzuit, toate sforțările pentru adunarea și sporirea fondurilor de construcție, ca lucrările de zidire ale catedralei să poată începe

DESPRE EPISCOPUL NICOLAE POPOVICIU AL ORADIEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 by http://confluente.ro/Despre_episcopul_nicolae_popoviciu_al_oradiei_.html [Corola-blog/BlogPost/360812_a_362141]
la Oradea Congresul Frăției Ortodoxe Române condus de către Prof.Univ. Dr. Sextil Pușcariu de la Universitatea din Cluj-Napoca. Acest Congres a fost organizat aici la Oradea de către Episcopia Ortodoxă a Oradiei în frunte cu Preasfințitul Episcop Nicolae, împreună cu Academia Teologică și cu Prefectura județului Bihor. Tot cu această ocazie s-a dezvelit statuia generalului Traian Moșoiu ridicată lângă Catedrala Greco-Catolică , cu banul omului sărac, dar recunoscător din Bihor. Trebuie subliniat faptul că Congresul F.O.R. a început cu Sfânta Liturghie arhierească săvârșită

DESPRE EPISCOPUL NICOLAE POPOVICIU AL ORADIEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 by http://confluente.ro/Despre_episcopul_nicolae_popoviciu_al_oradiei_.html [Corola-blog/BlogPost/360812_a_362141]
Corola-blog/BlogPost/374903_a_376232

dat afară și am publicat contra lui un pamflet ucigător”. Așa e, pamfletul se chema, grăitor, „Muzicuța dermatologică”, dar cu ce mă mai încălzeau scuzele, după atîția ani? Cum de n-ați fost niciodată invitat de oficialitățile județene (Consiliul județean, Prefectură) sau primării (Tg. Mureș, Reghin, Sighișoara, Luduș, Tîrnăveni) din județul dumneavoastră natal, Mureș, să prezentați acolo? Pentru mine, Mureșul e leagănul omenirii, cea mai frumoasă zonă de pe glob, de acolo am amintirile dulci ale copilăriei petrecute în satul Chiheru de

OCTAVIAN URSULESCU. NEÎMPLINIRI TRANSGRESATE ÎN ŞANSA CONTINUĂRII de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1782 din 17 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1447788672.html [Corola-blog/BlogPost/374903_a_376232]
Corola-blog/BlogPost/383469_a_384798

document oficial. Getta NEUMANN: Câte ceva despre anii 1943-1944, despre munca forțată și bombardamente...? Tomi LASZLO: 1943-1944 au fost anii detașamentului de muncă, muncă grea, muncă de hamal, de zidar... În iarnă am lucrat în calitate de fochist la centrala de încălzire a prefecturii, unde aduceam cărbune din curte și scoteam zgura din cazan. Îți dai seama ce muncă era, dar am făcut-o bucuros, că am rămas acasă, chiar dacă trebuia să mă scol dimineața la patru, ca la ora cinci să aprind focul

DIALOG CU TOMI LASZLO (1) de GETTA NEUMANN în ediţia nr. 2317 din 05 mai 2017 by http://confluente.ro/getta_neumann_1493962103.html [Corola-blog/BlogPost/383469_a_384798]