63 matches
-
transcedentală sau filosofia limbei"; 3) "Glosografie, altfel linguistica descriptiva sau clasificațiunea limbilor" (ibid., p. 24)19. După alte mențiuni critice cu privire la Heyse și Steinthal, Hașdeu anunță că este preocupat, deocamdată, în special, de "așa-zisa gramatică comparativa, adecă ceea ce noi preferim a numi Glotica" (ibid., p. 25). 3.2.2.3. A treia parte este rezervată unui inventar de lucrări reprezentând "Literatura Gloticei" (18 titluri, dintre care unele sunt comentate succint). Ultima parte a lucrării, cea de-a patra, prezintă cea
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
cele concrete, câri astfel umplute sau indicate ni se presintă apoi într-o perspectivă totală, cu planuri luminoase și cu planuri umbrițe, în glosografie sau Linguistica descriptiva. Deocamdată ne preocupă în specie numai așa-zisa gramatică comparativa, adecă ceea ce noi preferim a numi Glotica. § 3. LITERATURA GLOTICEI Bopp F., Vergleichende Grammatik des Sanskrit, Zend, Griechischen, Lateinischen, Litthauischen, Gothischen und Deutschen, Berlin, 1833-53, 6 părți în-4. A 2-a ed., cu intercalarea limbilor paleo-slavică și armeana, 1856-61, în-8. A 3-a ed.
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
un set separat de piese de puzzle. Atunci când te poți vedea, stând la masă, cu cutiile de culori diferite, dă din cap. Așa este foarte bine. Acum te rog să alegi doar una din aceste cutiide orice culoare și formă preferiși scoate piesele din jocul de puzzle și pune-le pe masă. Observă că nu există nici o poză pe capacul cutiei, așa că nu am idee care va fi în final imagineași nici tu nu știi în acest moment. Dar va fi
[Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
Din nou ne trezim întrebând citind un roman, "și, și?" Deosebirea e că acum avem sentimentul vag, mai mult ca un presentiment, de fapt, că de fapt nu vrem să știm mai mult. Ne e frică de final și am preferea să nu-l știm. Iată deci unde ne-a adus drumul romanului: de la nerăbdarea copilărească de a afla ce face Dickens cu eroii lui (chiar și cu cei nefericiți) la frică. Trans-cititorul, ca să-l numim așa, se teme de deznodământ
Trans-romanul by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/10563_a_11888]
-
uniunii, ci și Anthimie, patriarhul din Antiochia, mersese la Constantinopole și se supusese poruncii împărătești, iar Athanasie, patriarhul din Alexandria, prea era departe și espus, încît avea mare nevoie de ocrotirea împăratului și nu putea renunța la ea, de aceea preferise a persista într-o atitudine de mijloc, ca adică nici să recunoască espres uniunea îndeplinită, nici s-o combată sau s-o schimbe, {EminescuOpXIV 137} ci să atârne liniștit într-o egală distanță de părțile amândouă. Mai hotărât a fost
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
Nilda Își amintea pînă și numele celor care fumau țigări răsucite din bancnote și-și construiau palate În mijlocul pădurii. Biata de ea făcu tot ce-i stătea În putință ca să-l cucerească pe mister, dar el nu-i făcu portretul preferind să o asculte cu luare-aminte și pe urmă s-a făcut prea tîrziu, trebuia să se Întoarcă ca să-i dea de mîncare la timp lui Julius. Pe scurt, Peter și Julius aproape că n-au putut schimba nici o vorbă, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
-mi răspundă, necum să mă roage ca să n-o părăsesc. Își închisese durerea și revolta în ea, suferise cumplit (dovadă slăbirea ei înspăimîntătoare), fără să-mi adreseze un cuvânt; se ivise sarcina aceea neașteptată și ea tăcea mereu, cu îndărătnicie, preferind să piară de rușine decât să se înjosească cerîndu-mi s-o ajut. Rămăsese asemenea unei naufragiate pe o insulă pustie. Cui să-i ceară un sprijin, căci nu se putea destăinui nimănui, și totuși nu apelase la mine. Fără îndoială
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
au asistat, de la o oarecare distanță, la mitocănia mea. Toți, mai puțin eu, au înțeles din fulgerele care au înveninat privirea Moașei că incidentul va avea urmări neplăcute pentru mine, chiar dacă nu neapărat imediat, și s-au risipit prin camere, preferind să nu fie văzuți că fuseseră martori. Și eu care am crezut atunci că plecau ca să poată râde în voie! Dinu a venit după mine. — Te rog, întoarce-te și cere-i scuze. — Eu? — Da, tu. Nici nu mă gândesc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
XVII), în ultimă analiză, refuzul de a idiliza imaginea omului e încă o notă definitorie pentru viziunea antiutopică. Diferența de perspectivă e hotărîtoare. Toate ideile florentinului sînt întemeiate pe istoria adevărată. Deliberat, el se distanțează de procedeele fabulatorii ale utopicilor, preferind "simplei închipuiri" "adevărul concret al faptelor". Presimțind că un suveran îl va contrazice, Machiavelli nu recunoaște nici o valoare operelor de laudă dedicate principilor, de aceea își propune să facă o carte în care "să scrie lucruri folositoare pentru cei care
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
singur) Și-l aleg pe d. Agamiță Dandanache! Iaca pentru cine sacrific de atâta vreme liniștea mea și a femei pe care o iubesc... Unde ești, Cațavencule, să te vezi răzbunat! Unde ești, să-ți cer iertare că ți am preferit pe onestul d. Agamiță, pe admirabilul, pe sublimul, pe neicusorull, pe puicusorul Dandanache... Ce lume! Ce lume! Ce lume!... SCENA V Tipătescu, Zoe, apoi Pristanda Zoe: (coborând precipitat treptele) Ai auzit, Fănică? Ai auzit? Onestul tău d. Agamiță, care reușește
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
astă lume Nu pot să trăiesc...”, Însă justificarea nu este primită, amorul fără onoare este respins: „Ce zici tu, o, neferice, MÎndrul meu iubit”... Mărioara găsește, În fine, o soluție convenabilă: pleacă la luptă Împreună cu bărbatul pe care Îl iubește preferind să moară pentru țară decît să trăiască În rușinea lașității. Alte femei sînt mai intratabile. Domnul Țepeș „se răpește” de fata de la Cozia, Însă fata nu acceptă pînă ce domnul nu dovedește că poate să-și dea viața pentru patrie
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
cei din ambarcațiune rămăseseră teferi și deși corabia se afla la mai puțin de-o bătaie de pușcă iar între ea și Pequod circulau mase de aer și de apă neprihănite, căpitanul refuza să intre în contact direct cu noi, preferind să respecte cu strictețe carantina, după obiceiul uscatului. Dar asta nu ne împiedica defel să comunicăm unii cu alții. Ținîndu-se la o distanță de cîțiva iarzi de „Pequed“, ambarcațiunea izbuti, cu ajutorul vîslelor, să rămînă în linie paralelă cu vasul, care
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
suspansului prin ascundere. Din nou ne trezim întrebând pe când citim, "și, și?" Deosebirea e că acum avem sentimentul vag, mai mult ca un presentiment, de fapt, că nu vrem să știm mai mult. Ne e frică de final și am preferea să nu-l știm. Iată, deci, unde ne-a adus drumul romanului: de la nerăbdarea copilărească de a afla ce face Dickens cu eroii lui (chiar și cu cei nefericiți) la frică. Trans-cititorul, ca să-l numim așa, se teme de deznodământ
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]