19,544 matches
-
motive creștinești. Nici din speranța că anul viitor ar putea fi mai bine. Mi-e teamă de viitorul pe care ni-l pregătim. Cînd dintr-un milion de femei însărcinate în România, șapte sute de mii preferă să avorteze - vai de preferința lor! - asta nu mai e o problemă individuală. E un fenomen scăpat de sub control, provocat de miopia politicilor sociale din ultimul deceniu. La un moment dat, s-a vînturat prin Parlament ideea interzicerii avorturilor. Măsură creștinească, la prima vedere, dar
Selecția socială criminală by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14451_a_15776]
-
de orientare democratică să avertizeze electoratul că procesul integrării noastre în NATO poate fi dat peste cap de înclinația unora dintre noi de a vota forțe politice extremiste. Pe acest fond de mulțumire, e bine ca alegătorii care au asemenea preferințe să afle că voturile pentru PRM înseamnă o opțiune împotriva integrării României în NATO. A cam sosit timpul să tragem linia și să vedem cine ce a făcut politic pentru țara asta și să-i punem pe impostori la locul
Un început de limpezire by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14532_a_15857]
-
plural) la deseori, și mai atenuată la adesea, care tinde mai curînd spre semnificația "în genere": Nativul e adesea înalt" (horoscop). în ciuda diferențelor de nuanță semnalate, în afara îmbinărilor specializate adverbele citate se pot oricînd substitui reciproc. Care e însă situația preferințelor individuale și de grup? Cercetînd în arhiva electronică a Evenimentului zilei, găsim 901 de ocurențe pentru adesea, 582 pentru deseori, 317 pentru adeseori; frecvența zdrobitoare o atinge însă locuțiunea de multe ori - cu 20.257 de prezențe (normale pentru limbajul
Adesea, adeseori, deseori... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14523_a_15848]
-
cu 20.257 de prezențe (normale pentru limbajul jurnalistic, apropiat de cel standard și colocvial). Sînt însă autori care folosesc aproape întotdeauna una din forme: în compendiul Istoriei literaturii române..., Călinescu utilizează de 15 ori adesea și nici o dată deseori. Preferința pentru adesea se constată și la unii eseiști contemporani: în Pentru Europa, de Adrian Marino, întîlnim de 20 de ori adesea, niciodată deseori ; la Al. Paleologu, în Despre lucrurile cu adevărat importante, apar 16 adesea (dintre care 10 cel mai
Adesea, adeseori, deseori... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14523_a_15848]
-
toamna lui 2003, pe tabla de șah ar trebui să se afle doi jucători - Iliescu și Năstase - posedând atuuri inegale. Cum intervalul ulterior alegerilor înseamnă întotdeauna o perioadă de "cadouri" către populație, Năstase se așteaptă la o poziție bună în preferințele electoratului. Dacă între timp, cum e de presupus, va fi reales în fruntea partidului, ne putem imagina că raporturile cu Iliescu se vor inversa în totalitate: ex-președintele se va găsi la mâna premierului, și nu invers, cum s-a întâmplat
Tactica somnolenței provocate by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14535_a_15860]
-
Monnet. Se bate apa în piuă o vreme, se lasă cu ceva demisii în conducerea Ministerului de Interne, după care noii instalați în funcție anunță un termen pentru rezolvarea cazului, la sfîrșitul căruia prezintă opiniei publice un țap ispășitor, de preferință mort (sinucis în momentul în care a fost încolțit de polițiști). Impresionanta lipsă de originalitate aparține realității, nu romancierului. Este greu de spus dacă Spada este un roman politic cu cheie sau (doar) un roman parodic, făcut, în primul rînd
Măști ale tranziției by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14541_a_15866]
-
Tratatele lui Meister Eckhart, Shakespeare. Textele familiei Caragiale (Ion Luca și Matei), Dreapta credință a lui Chesterton, Amintiri, vise, reflecții de G. G. Jung, Bhagavad-gita, Vl. Lossky, Teologia mistică a bisericii răsăritene, Fr. Schuon, Despree unitatea transcendentă a religiilor. Atîtea preferințe... religioase la un spirit așa de raționalist-laic ca al dlui Pleșu au de ce să surprindă. Veste antiglonț șI anti-Priboi Revista Priboi îșI amenință acuzatorul. După ce Wener Sommerauer, participant la revolta de la Brașov, din 15 noiembrie 1987, l-a acuzat pe
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14585_a_15910]
-
Valentina Sandu-Dediu Berliner Festwochen propune anul acesta un compartiment destinat melomanului cultivat: "Zeitmaschine mit Brahms & Messiaen"; trecut și viitor muzical, tradiție și inovație în preferințele celor doi compozitori, muzici care i-au marcat, muzici influențate de ei. "Mașina timpului" traversează în special extremele istoriei muzicii, în combinații puțin obișnuite și totodată extrem de eficiente, de vechi și nou. Portretizarea lui Brahms nu înseamnă, în acest caz
Jurnal berlinez - Octombrie între vechi și nou by Valentina Sandu-Dediu () [Corola-journal/Journalistic/14631_a_15956]
-
i-au marcat, muzici influențate de ei. "Mașina timpului" traversează în special extremele istoriei muzicii, în combinații puțin obișnuite și totodată extrem de eficiente, de vechi și nou. Portretizarea lui Brahms nu înseamnă, în acest caz, reluarea repertoriului romantic, ci sublinierea preferinței compozitorului pentru studiul muzicii polifonice baroce și renascentiste. Sunt binecunoscute, pe de o parte, atitudinea sa de permanentă promovare în viața de concert a maeștrilor contrapunctului, pe de alta, complicatele structuri polifonice folosite în creațiile proprii (îndeosebi în cele corale
Jurnal berlinez - Octombrie între vechi și nou by Valentina Sandu-Dediu () [Corola-journal/Journalistic/14631_a_15956]
-
văzut puși pe lista neagră. Un exemplu mai apropiat e C.N.S.A.S.-ul. Instituție care, tot așa, trebuia să funcționeze independent și la distanță de presiuni de tot felul. Cîtă vreme aici au fost dați în vileag numai informatori, de preferință cei din partidele istorice, C.N.S.A.S. și-a putut vedea de treabă relativ liniștit. Cînd însă unii membri ai Colegiului acestei instituții au ajuns la concluzia că trebuie făcute publice listele cu ofițerii de Securitate care s-au îndeletnicit cu
Misterele anticorupției by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14638_a_15963]
-
ore tîrzii din noapte. România literară a publicat în anii trecuți un editorial al directorului ei care se intitula Cultura de la miezul nopții. Nu s-a schimbat nimic în privința predilecției șefilor de televiziuni pentru orele nocturne destinate culturii. La originea preferinței stă deobicei teama de rating. Noaptea, cine-l vede? Dar ziua... Poate este și încredințarea acelorași șefi că intelectualii - în care ei identifică audiența exclusivă a emisiunilor culturale - sînt insomniaci. În al doilea rînd, autorii de emisiuni nu sînt totdeauna
Culturale by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/14662_a_15987]
-
tot acest amalgam care este pulp fiction-ul, Florin Lăzărescu exact asta alege - amalgamul, fragmentarul, plus, mai ales, tăietura cinematografică á la Tarantino. Naratorul lui e, nu numai în povestirea Pulp Fiction, un voyeur-ist cu camera de filmat pe umăr, de preferință invizibil, dar și întrupat și intextualizat în autorul-narator-martor, care-și ia drept complice inocentul cititor. Nu originalitatea abodării trebuie căutată aici (deși, sau pentru că, scriitorul stăpînește bine un repertoriu larg de strategii textuale), importante sînt povestea și, abia în al
Autopsie (Trafic de critică) by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/14001_a_15326]
-
Caesar, Brutus, Antonius și Cleopatra, se adaugă celor grecești alcătuind o tipologie culturală caracteristică; în chip similar universul cultural se îmbogățește cu toposuri noi, iubirea dintre Enea și Didona, creanga de aur, moartea cosmosului, virtutea romană. Indiferent de curentele și preferințele culturale apărute de-a lungul veacurilor, toposurile grecești și romane se regăsesc nu numai în literatura cultă a popoarelor europene, ci și în folclor, Alesandria de exemplu sau originea romană a popoarelor europene. Să nu uităm că pentru noi, românii
Antichitatea greco-romană, azi by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/14029_a_15354]
-
care recenzentul german o compară, tot în paginile revistei amintite, cu scrierile lui Sandor Marai, mai ales cu romanul Jăratecul. Dacă la ora actuală în România, atît cît mi-a fost dat să deduc din convorbirile avute cu unii editori, preferințele se îndreaptă spre roman, în Germania proza scurtă pare a fi cea mai căutată. Judith Hermann, una din cele mai talentate și premiate autoare ale tinerei generații, revine în atenția cititorilor după o absență de doi ani cu un volum
Literatura în vremuri de război by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/14047_a_15372]
-
se lăsa citite, fără pretenție de strictă autonomie. Exemplele sunt angajante prin intempestive afirmații și luări de poziție: -"Vezi ai mare grijă tu să nu-ți iasă vorbe de pe urma mizeriei de turneu", i se adresează actriței-soții. Prin unele deschideri spre preferințele mai puțin supravegheate ale omului Liviu Rebreanu. La Paris, cu familia, ocolește Salonul de toamnă de la Grand Palais, fiindcă biletul este prea scump, sau el, însoțit de Corneliu Moldovanu, la Madrid, renunță la concertul simfonic (oficial), dirijat de Mascagni, pentru
La volumul 21 by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14062_a_15387]
-
compuneri și recompuneri. Nu a fost deloc ușoară implicarea editoarei Mihaela Constantinescu-Podocea. Acribia respectării științifice a imensității cantitative a poeziei lui Marin Sorescu, înaintarea prin notele, comentariile și variantele, ca niște reale combinații de jocuri de ape, în care orice preferință este supusă disciplinei, îi traduce conștiința cercetătorului, aplicat în rotunjirea unei ediții, care nu-și poate permite riscul omisiunilor și depărtarea de la veridicitatea interpretării. Pentru că, Mihaela Constantinescu-Podocea posedă arta alegerii componentelor "referințelor critice", care aici ocupă un spațiu important. Ca
Ficțiunea realității by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14112_a_15437]
-
prin poștă; din când în când, îi zăresc numele printre ale câtorva profesori sau într-un dicționar biografic. Mie îmi plac ceasurile de nisip, hărțile, tipografia veacului al XVIII-lea, etimologiile, aroma cafelei și proza lui Stevenson; celălalt împărtășește aceste preferințe, însă într-o manieră plină de vanitate ce le preschimbă în atribute ale unui actor. Ar fi exagerat să afirm că relațiile dintre noi sunt ostile; eu trăiesc, eu îmi îngădui să trăiesc pentru ca Borges să-și poată plăsmui literatura
Din nou Borges by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14169_a_15494]
-
a numit așa conducători ai acestor filiale sau foarte influente personaje din preajma lor care, lățindu-și afacerile în întrecere cu timpul, au transferat județul în propriile buzunare, feudă cu toate șansele de a deveni ereditară. Fixându-se pe bărbați de preferință corpolenți, cu triple bărbii, popular numite gușă, de-o palmă mai late decât fruntea, lenți la vorbire și cu dificultăți a coborî din jeep-uri neasistați, presa a bombardat cu nume - parcă predestinate, dar să nu ne legăm de ele
De disparitione baronorum by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/14160_a_15485]
-
Discrete cercuri de influență știu ceva, dar nu fac destăinuiri profanilor. O asemenea neprețuită sursă ne-a atras atenția asupra unui fenomen întâlnit cu relativă frecvență și discernabilă repetabilitate numai în Statele Unite ale Americii. Acolo, persoane de ambele sexe, de preferință din clasele mijlocii - peste un milion de dolari în cont - diferite între ele, dar de o înfloritoare stare fizică sunt răpite de extratereștri, duse pe farfuriile zburătoare, ce scapă celor întinși pe masă și înțepați ici-colo, în stare de confuzie
De disparitione baronorum by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/14160_a_15485]
-
o piesă de Cehov. Bine, mi-au spus ei, dar ai nevoie de un translator, așa că vom merge cu tine. Nu, nu, le-am răspuns, traducătorul ar strica totul. Și apoi, eu cunosc piesa. Credeți-mă pe cuvânt. - Aveți vreo preferință printre regizorii sau filmele românești? - Da. Mă gândesc la Pintilie. Mai cunosc filmele lui Ciulei, Dan Pița, Mircea Daneliuc... Și Trenul vieții, de Mihăileanu, e un film foarte interesant, dar e în limba franceză. E turnat aici, dar e mai
Interviu cu Ron Holloway by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/14206_a_15531]
-
ce afluență e la cele două Târguri de Carte de la București? Și asta în condițiile în care puterea de cumpărare e foarte scăzută. Pe acești cititori se poate conta. E firesc, pe de altă parte, ca ei să aibă anumite preferințe, anumite opțiuni, să le placă mai mult o revistă sau alta, să-l guste sau nu pe un scriitor. E dreptul lor. Criticul literar, în schimb, are mai mult obligații decât drepturi. El nu poate spune, cu seninătate: nu-mi
Daniel Cristea-Enache by Ioana Scoruș () [Corola-journal/Journalistic/14225_a_15550]
-
Dan Dediu De curând, cu ocazia unui examen cu mai mulți studenți, am avut curiozitatea de a realiza o statistică a preferințelor lor muzicale. Materialul propus era muzica simfonică de la începuturi până în 1920, fiecărui student cerându-i-se să aleagă o lucrare și să o interpreteze din punct de vedere estetic. De departe, cei doi compozitori preferați de tineri au fost Ceaikovski
Absența lui Bach by Dan Dediu () [Corola-journal/Journalistic/14289_a_15614]
-
student cerându-i-se să aleagă o lucrare și să o interpreteze din punct de vedere estetic. De departe, cei doi compozitori preferați de tineri au fost Ceaikovski și Beethoven: primul a adunat 19%, cel de-al doilea 17% din preferințe. Următorii pe listă au fost Debussy (10%), Brahms (8%), Bruckner (7%), Mozart (6%), Chopin și Rachmaninov (câte 5%), Vivaldi, Schubert, Liszt, Saint-Saëns (câte 3%), Schumann, Glinka, Sarasate, Mendelssohn, Musorgski, Grieg ș.a. (câte 1%). Bilanțul - în mare - ar fi: peste 60
Absența lui Bach by Dan Dediu () [Corola-journal/Journalistic/14289_a_15614]
-
gândi? A răspuns fulgerător, dând dovadă de o intuiție muzicală bună: "Petrucciani!" M-am bucurat de acest răspuns. Există totuși comunicare între cele două specii muzicale, mi-am spus. Esențialul este să vezi legătura, de la înălțimea talentului. De unde vine această preferință pentru consolare? Fără îndoială, din zona muzicii de divertisment. Prin translație, caracteristicile perceptive ale acestei muzici - delăsarea sufletească, abandonul vremelnic în brațele unei percepții amorțite, detensionarea gândului și insensibilitatea la schimbare - devin reflexe de percepție care se aplică și muzicii
Absența lui Bach by Dan Dediu () [Corola-journal/Journalistic/14289_a_15614]
-
de divertisment. Voi reveni în alt context asupra acestui subiect. O altă observație importantă este că tinerii - din ce în ce mai mult - înțeleg muzica ca pe un suport pentru imagine. Aproape tot ceea ce sună poate fi transferat într-o lume imaginară vizuală, de preferință cinematografică. Muzica "serioasă" nu mai poate fi urmărită fără ipoteza unei imagini corespondente. De aici vine și preferința pentru un anumit tip de muzică: cea care poate fi transformată cu ușurință în "ambient" sonor pentru un scenariu imaginar, de esență
Absența lui Bach by Dan Dediu () [Corola-journal/Journalistic/14289_a_15614]