79 matches
-
preinfarct, premergător, preselecție, presesiune, presezon, prespălare; re-: reinserție, reeligibilitate, remixare, relectură; semi-: semianalfabet, semicristal, semicumpănă, semidoctism, semigreu, semipreparat, semiuncială; sub-: subcontract, subcultură, subgrindă, subgrupă, subinginer, subingineră, subredacție; super-: supercampion, supercampioană, supercupă, supermagazin, supermarket, superofertă, supervedetă. Derivarea cu aceste prefixe și prefixoide de la cuvinte anterioare DOOM1 duce la reîntărirea tipurilor flexionare în care se încadrau bazele derivative. Rezultatele acestei statistici trebuie interpretate prin prisma faptului că inventarul nu cuprinde doar împrumuturi (foarte) recente, ci și forme derivate pe terenul limbii române sau
[Corola-publishinghouse/Science/85008_a_85794]
-
diviziuni ale sferei cuvîntului-bază. Pe de altă parte, determinantul (un atribut), realizează o grupare a compuselor care-l conțin din perspectiva tipului de cuvinte-bază ce pot avea un astfel de atribut. Pe lîngă aceasta, determinanții antepuși devin apropiați prin statut prefixoidelor și chiar pot deveni prefixoide 72. Se poate conchide de aici că, pe terenul limbilor sintetice, precum greaca, latina și limbile germanice se pot naște treptat din procedeele de compunere mijloace de derivare noi. Limbile romanice, neavînd în specific compunerea
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
de altă parte, determinantul (un atribut), realizează o grupare a compuselor care-l conțin din perspectiva tipului de cuvinte-bază ce pot avea un astfel de atribut. Pe lîngă aceasta, determinanții antepuși devin apropiați prin statut prefixoidelor și chiar pot deveni prefixoide 72. Se poate conchide de aici că, pe terenul limbilor sintetice, precum greaca, latina și limbile germanice se pot naște treptat din procedeele de compunere mijloace de derivare noi. Limbile romanice, neavînd în specific compunerea, au moștenit sau împrumută afixele
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
unele dintre compusele avînd pe man cuvînt-bază au fost preluate de acestea, dar aici acest cuvînt nu era un element independent al lexicului, însă întrucît asemenea compuse au fost analizate pe terenul limbilor împrumutătoare, el a fost tratat ca un prefixoid, fiind chiar folosit pentru a realiza alte cuvinte. Astfel, pe terenul limbii franceze, s-a creat pseudoanglicismul tennisman [tenis΄mă], care a fost preluat și de limba română 73. Situația din engleză se regăsește în linii mari în toate limbile
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
un adjectiv din familie. Ca atare, germ. die Post "poșta" devine prefi xoidul Post-, cu semnificația "poștal", în compuse precum Postamt "oficiu poștal", Postanweisung "mandat poștal", Postbeamte "funcționar poștal", Postbote "factor poștal", Postkarte "carte poștală" etc. Engleza uzează de același prefixoid postîn numeroase cuvinte, încît rămîne foarte aproape de spiritul general germanic: postbox "cutie poștală", postcard "carte poștală", postcode "cod poștal" etc. Există uneori în limbile germanice compuse al căror cuvînt-bază este un adjectiv, iar determinantul este un sub-stantiv, fiindcă pornesc de la
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
democrat" (democratico + -idade). Verbul democratizar este un împrumut din franceză (după unii specialiști ar fi un derivat pe terenul limbii portugheze) de la care s-a format derivatul democratizaçăo "democratizare". Pe de altă parte, de la gr. éthnos a rezultat în portugheză prefixoidul etn(o)-, cu care s-au realizat mai multe derivate: etnogenia, etnografia, etnográfico, etnógrafo, etnologia, etnólogo, etnonímia. Adjectivul etnico a fost însă împrumutat din greacă, unde are forma ethnikós. Elementul germanic se regăsește în portugheză în împrumutul folclore < engl. folklore
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
traista-ciobanului etc. 71 Prima atestare a acestei denumiri este probabil la M. Eminescu (vezi G. Călinescu, Opere, Editura pentru Literatură, București, vol. XII, 1969, p. 145-146). 72 Astfel s-a întîmplat cu numeroase cuvinte grecești și latine, care au devenit prefixoide, nu numai pentru limbile respective, ci și pentru alte limbi. 73 Vezi Theodor Hristea, Pseudoanglicisme de proveniență franceză în limba română, în "Limba română ", XXIII (1974), nr. 1, p. 61-71. În engleză, corespondentul este tennis player, iar italiana a realizat
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
inspirat de către Coșeriu însuși, care formulase la un moment dat posibilitatea unei skeologii (< gr. skeos = "lucru"), concepută ca "știință a denotației". Am fi putut vorbi și despre texteme dianomice, însă în acest caz am fi alăturat în chip arbitrar un prefixoid elin unui termen latinesc (nomen); etimologic vorbind, corect ar fi fost atunci să folosim expresia "texteme diaonomice" (< gr. onoma = "nume"), care ni s-a părut, însă, o alegere și mai nefericită decât diasketice. 342 Richard P. Honeck, A Proverb in
[Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
incluse în acest tipar multe formații aparținând terminologiilor, reprezentate adesea de adjective substantivizate sau de cuvinte cu utilizare atât adjectivală, cât și substantivală. Vezi, pentru terminologia gramaticală 36: cauzative 37, conative, delocutive, demarcative, diacritice, expresive, factitive, hipocoristice, indiciale, jonctive, masive, prefixoide, prezentative, relative 38 etc. Sunt numeroase exemple și din alte terminologii sau din limbajul comun: *antiimflamatoare, *antitusive, *antivirale, *barbiturice, *blindate, *celulare, *contraceptive, *demachiante, *deodorante, *detartrante, *energizante, *executive, *melaminate, *periodice, *pesticide etc. Majoritatea sunt la origine adjective care se asociază curent
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
atingă subtilitățile, intertextualitatea va fi percepută ca ansamblu de relații pe care un text, în speță literar, le întreține cu alte texte. Printr-un (poate) simplist recurs la etimologie (în fond, prima ocurență a conceptului în literatura de specialitate despărțea prefixoidul de "text"), înțelegerea inter-textului se va releva din raportul lui cu textul: "departe de a fi o unitate închisă, textul lucrează asupra altor texte, astfel încât un text este considerat ca o absorbție și o transformare a mai multor texte anterioare
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
5−6, p. 379−394. Dimitrescu, Fl., 2002, Drumul neîntrerupt al limbii române, [Cluj-Napoca], Clusium. Dimitrescu, Fl., 2002a, "Despre culori și nu numai. Din cromatică actuala", în: Până Dindelegan (coord.), p. 147−184. Dimitrescu, Fl., 2002b, "Euro. Portret neterminat al prefixoidelor euro-", în: Dimitrescu 2002, p. 199−219. Dimitrescu, Fl., 2004-2005, "Aspecte din biografia unor cuvinte recente în limba română: paparazzo, tsunami", în Dacoromania, serie nouă, IX−X, Cluj-Napoca, p.163−172. Dimitrescu, Fl., sub tipar, "Elemente recente italiene în lexicul
[Corola-publishinghouse/Science/85007_a_85793]
-
actualizării lor în comunicare, deci ca elemente de construcție a acesteia, implică familiarizarea și fixarea prin utilizare în contexte similare/diferite la copiii preșcolari a componentelor codului lingvistic la nivel segmental: enunțuri, cuvinte și diviziuni ale acestora (sufixe, prefixe, sufixoide, prefixoide, particule/forme lexicale valorificate în cadrul compunerii, al flexiunii, al concretizării raporturilor sintactice etc.); suprasegmental: accent, pauză, intonație etc., în plan: * paradigmatic în vederea cunoașterii componentelor sistemului vezi elementele din vocabularul fundamental și din masa vocabularului, seriile sinonimice, paronimice, polisemice, formele diferite
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Administrative/1425_a_2667]
-
permiți un monovolum compact de lux?!?" (auto-motor-si-sport.ro). Ca termen apreciativ la modă, e de așteptat ca bazat să apară adesea însoțit de întăriri, emfatizări, în construcții cu valoare de superlativ: cu adverb intensificator expresiv - "ești bazat rău" (clubopel), cu prefixoidul super (funcționînd în româna actuală și ca un cuvînt de sine stătător) - "program super-bazat care trimite e-mail-uri la greu" (pnike.3x.ro); "este super bazat, uitați-vă și voi înuntru" (inoras.ro) și prin repetare imediată: "Omu' de m-a
"Bazat" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10765_a_12090]
-
mașinuța ta... sunt belea rău amândouă" (daciaclub.ro ); "este unul dintre cele mai belea jocuri" (computergames.ro ); "jocul ăsta e prea belea pentru țăranii din Romania... Cel mai belea joc !" (warzone.ro). Se remarcă asocierea contrastantă dintre cuvîntul popular și prefixoidul neologic: "da e super belea jocu, n-am ce zice" (computergames.ro); "mi-am adus aminte de stalagmitele și stalactitele super belea din peșteră" (forum.apropo.ro). Calitatea primară de substantiv îi permite să intre și în construcțiile de superlativ
"De belea..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12050_a_13375]
-
Rodica Zafiu Un exemplu de simplificare a structurii sintactice și de reducere a flexiunii - comparabil cu cel al siglelor fără mărci de flexiune ("tăcerea SNCFR"), al substantivelor folosite ca adjective invariabile ("lupta antidrog"), al prefixoidelor utilizate chiar în combinații cu sintagme complexe ("post-decembrie 1989", "anti-natura umană") e cel produs de cuvintele tip sau gen într-o poziție care le apropie de rolul unor instrumente gramaticale. Dicționarul limbii române (DLR, tomul XI, partea a 2-a
Tip și gen by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16300_a_17625]
-
Ponta și Băsescu. Iliescu a explicat că reprezentarea României în anumite teme ar trebui să fie atributul "primilor-miniștri". Din punct de vedere gramatical această exprimare nu este corectă. Când un cuvânt este alcătuit cu PRIM, ca element de compunere gen prefixoid, acesta nu se modifică (nu primește articol sau desinență de plural). Varianta corectă este "prim-miniștrilor" sau "prim-miniștri". Iliescu a repetat sintagma greșită de mai multe ori în declarația sa. Fie că s-a referit la foștii prim-miniștri
Iliescu, greşeli flagrante de exprimare în scandalul Ponta-Băsescu () [Corola-journal/Journalistic/44303_a_45628]
-
fleoșcăitule, tu nu ești un antiamerican irațional și visceral?". ă pare să fie mai ales ura ("comportament incalificabil și ură viscerală față de Gazeta", presaonline.com, 2.07.2007), căreia îi sînt asimilate toate atitudinile de respingere desemnate prin formații cu prefixoidul anti- ("nu-mi este simpatic Tom Gallagher, pentru antiliberalismul său visceral" (romanialibera.ro). Contextul în care apare visceral este de cele mai multe ori explicit negativ: "de pe urma instinctului visceral de a ucide" (roportal.ro); "în speranța că strigătul visceral va acoperi glasul
Visceral by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9186_a_10511]
-
că are plasticul ăla ieftin în interior, că la exterior arată mișto rău" (forum.softpedia.com), "Pupa Russa (mișto rău de tot, deși un picuț cam textualistă pe alocuri)" (culturavura) etc. În același context, mișto poate fi intensificat fie cu prefixoidul super, fie cu adverbul rău: "este super mișto. Treceți pe la farul de la Tuzla, și ajungeți în Costinești. Cazemate, faleze de 10 metri, e mișto rău" (motociclism.ro). În construirea unor grile de apreciere, se constată ușor că structurile cu rău
Bun rău by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9276_a_10601]
-
fost să procedeze, constant, ca la complementizare, dicționar, fond, insulă, unde numele autorilor apar însoțite de anul apariției volumului în speță. În alte situații nici măcar nu se amintește de cel care a pus în circulație o anumită noțiune. Astfel, la prefixoid și la sufixoid, nu există nicăieri numele lui B. Migliorini care a discutat, primul, despre acești formanți în lucrări din 1931 și din 1951. Evident, la "indice"degeaba căutăm numele cunoscutului lingvist italian! Uneori se întîmplă însă ca unele nume
La o reeditare by Florica Dimitrescu () [Corola-journal/Journalistic/15062_a_16387]
-
sunete care, atașate la sfârșitul rădăcinii unui cuvânt,creează cuvinte noi fie cu altă valoare gramaticală față de cuvântul de bază, fie cu sens diferit. Experți 3 1. Caută cât mai multe cuvinte care să aibă ca element de compunere următoarele prefixoide: aero , bio-, geo-, hidro-, micro-, macro-, mono-, poli , pseudo-. 2.Explică semnificația fiecărui cuvânt și alcătuiește contexte adecvate. De reținut! Prefixoidele reprezintă elemente de compunere care sunt cuvinte de sine stătătoare în limba de origine, greacă veche sau latină. Experți
SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Geta Olaru () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1163]
-
cu sens diferit. Experți 3 1. Caută cât mai multe cuvinte care să aibă ca element de compunere următoarele prefixoide: aero , bio-, geo-, hidro-, micro-, macro-, mono-, poli , pseudo-. 2.Explică semnificația fiecărui cuvânt și alcătuiește contexte adecvate. De reținut! Prefixoidele reprezintă elemente de compunere care sunt cuvinte de sine stătătoare în limba de origine, greacă veche sau latină. Experți 4 1. Găsește cuvinte care să aibă ca element de compunere următoarele sufixoide: -fil,for, grafie, -gramă, -log. 2. Explică semnificația
SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Geta Olaru () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1163]
-
cât și prin mijloace externe (împrumutând din alte sisteme lingvistice). Mijloacele interne de îmbogățire a vocabularului sunt: derivarea, compunerea și conversiunea. (a) Derivarea constă în formarea de cuvinte noi prin58 adăugarea, la un radical, a unor prefixe și/ sau sufixe, prefixoide sau sufixoide, prin substituirea într-un cuvânt existent în limbă a unui prefix/ sufix sau a unei particule asimilate unui prefix/ sufix cu un altul, respectiv prin eliminarea dintr-un cuvânt existent în limba română sau împrumutat a unui sufix
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
inegal este derivat cu prefixul negativ inaglutinat (în fața) radicalului egal; * cuvântul inegalitate este derivat parasintetic, cu prefixul negativ inși cu sufixul substantival, care indică o noțiune abstractă -itate; * cuvântul francofon este derivat cu sufixoidul -fon; * cuvântul aeromodel este derivat cu prefixoidul aero-; * cuvântul dezbrac este derivat din cuvântul de bază îmbrac, prin substituirea particulei îm-, asimilată unui prefix, cu prefixul negativ dez-; * cuvântul ceaușist este derivat din cuvântul de bază Ceaușescu, prin substituirea sufixului -escu cu sufixul adjectival -ist; * cuvântul a
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
sufix: copilaș, copilandru, copilărie, copilărește, cojocar, lupoaică etc.; * derivare cu prefix: inegal, deziluzie, neatent, amoral etc.; * derivare parasintetică (cu prefix și cu sufix): imoralitate, nedreptate, comesean, intrajudețean etc.; * derivare cu sufixoid 59: francofon, americanofil, claustrofob, organigramă, filolog etc.; * derivare cu prefixoid: aeromodel, macromoleculă, microanaliză etc.; * derivare substitutivă: dezbrac < îmbrac, dișterne < așterne, ceaușist < Ceaușescu, securist < securitate etc.; * derivare regresivă 60: vernisa < vernisaj, aniversa < aniversare, bâlbă < bâlbâi, alint < alinta, licăr < licări, tăgadă < tăgădui, etimolog < etimologie etc. În cadrul derivării sunt valorificate diferite tipuri 61
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
Vezi și Zugun, 2000, p. 199. 58 Cf. Zugun, 2000, p. 91; Șerban & Evseev, 1978, pp. 268-274 etc. 59 În unele lucrări de specialitate se consideră că formarea de cuvinte noi pe teritoriul limbii române prin valorificarea sufixoidelor sau a prefixoidelor se subordonează compunerii ca mijloc intern de îmbogățire a vocabularului, idee motivată prin aparentul caracter independent al sufixoidelor/ prefixoidelor care, în plus, au circulație internațională vezi, de exemplu, DȘL, 1997, p. 519. 60 Cf. Zugun, 2000; Hristea, 1984, p. 15
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]