290 matches
-
a fi apucate, în funcție de preferințe; apucarea și manevrarea obiectelor realizată în funcție de solicitările persoanelor din anturaj. Pe parcursul copilăriei, aceste comportamente evoluează, devin din ce în ce mai complexe, în discuție fiind următoarele: echilibrul static, ca rampă de lansare pentru însușirea bagajului motric aferent echilibrului dinamic; prehensiunea, ca deprindere motrică perfectibilă, în direcția apucării și manevrării obiectelor; odată cu însușirea limbajului, copilul va dobândi, pe plan mintal, posibilitatea și capacitatea de a-și însuși cunoștințe despre universul în care trăiește. Conduitele motrice de bază sunt direcționate spre realizarea
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
implică o diferențiere kinestezică mai fină; e) analizatorul tactil ne informează asupra presiunilor suportate de diferitele părți ale corpului, fiind înlocuit de cel kinestezic cu privire la informațiile despre mișcare. Își menține un rol specific în acțiunile care privesc contactul cu obiectele (prehensiunea); f) aptitudinea de a percepe timpul - evaluarea corectă a timpului este influențată de starea emotivă, în sensul că există tendința de a-l supraevalua în fazele depresive și de a-l subevalua în stările de bine. Evaluarea corectă a timpului
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
se obișnuiască să răspundă cât mai repede și cât mai corect la un anumit semnal. COORDONARE OCULO-MANUALĂ - Componentă a conduitei motrice de bază, este rezultatul asocierii dintre privire și activitatea manuală. Coordonarea oculo-manuală constituie un suport pentru formarea și dezvoltarea prehensiunii. Adaptarea și controlul gesturilorsunt determinate de o serie de factori, după cum urmează (Pick, Vayer, 1978): precizia mișcărilor în relație cu echilibrul general și cu independența musculară; capacitatea de a repeta gestul în aceleași condiții, sub raportul adresabilității și siguranței în
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
ani față de băieți. CRITERII DE EVALUARE A INFIRMITĂȚII MOTOARE - Există numeroase criterii de apreciere a infirmității: în funcție de capacitatea de muncă, în funcție de potențialul de acomodare etc. Unele criterii iau în considerație locomoția, altele - posibilitatea de autonomie, răspunsul la terapia ocupațională, calitatea prehensiunii etc. Evaluările care se limitează la consemnarea autonomiei de locomoție sunt fără aplicație pentru infirmitățile care afectează și/sau numai membrele superioare. Pentru expertiza medico-socială, un comitet american a propus următoarea scară de locomoție: a) nu poate să adopte poziția
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
de manifestare normală a persoanei în relațiile cu factorii din mediu. Debilitatea motrică este o stare de diminuare și imperfecțiune a funcțiilor motrice ce afectează adaptarea la actele obișnuite de viață. Se constată dificultăți legate de: dobândirea capacității de mers, prehensiune și manevrarea obiectelor, tulburări de echilibru, acestea fiind asociate și cu intesitatea și persistența sincineziilor, paratoniile și atitudinea cataleptică. În ultima vreme, termenul este din ce în ce mai puțin folosit în literatura de specialitate, deoarece are un impact negativ asupra persoanei în cauză
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
micile flexii ale gambelor sau mișcările brațelor (Lapierre, 1976). Aceste dezavantaje au fost eliminate prin realizarea testului bilanțului psihomotor. Testul urmărește modul de execuție al unor mișcări incluzând: motricitatea globală; orientarea în spațiu; mobilitatea membrelor inferioare; mobilitatea membrelor superioare și prehensiunea; coordonarea generală. Testul prezintă avantajul evaluării tuturor micilor erori de execuție, fiind ușor de aplicat copiilor cu deficiențe medii și mai dificil pentru cei cu deficiențe severe. Testele permit urmărirea succesului terapiei, apreciind ceea ce s-a obținut și ceea ce urmează
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
greutatea obiectelor (barognozia), forma obiectelor pe care nu le vede, dar le poate pipăi (stereognozia), localizarea unor senzații somatice de pe suprafața corpului (topognozia). b) Funcția de execuție - capacitatea de a apuca, prinde și manevra obiectele și care exprimă, de fapt, prehensiunea. Valoarea prehensiunii depinde de forma, greutatea, volumul, viteza de deplasare, dar și de consistența materialului. Prehensiunea reprezintă acțiunea de prindere a unui obiect, de regulă folosind degetele mâinii, esențial în acest gest fiind acțiunea policelui, cu rol de opozant. În
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
barognozia), forma obiectelor pe care nu le vede, dar le poate pipăi (stereognozia), localizarea unor senzații somatice de pe suprafața corpului (topognozia). b) Funcția de execuție - capacitatea de a apuca, prinde și manevra obiectele și care exprimă, de fapt, prehensiunea. Valoarea prehensiunii depinde de forma, greutatea, volumul, viteza de deplasare, dar și de consistența materialului. Prehensiunea reprezintă acțiunea de prindere a unui obiect, de regulă folosind degetele mâinii, esențial în acest gest fiind acțiunea policelui, cu rol de opozant. În cea mai
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
unor senzații somatice de pe suprafața corpului (topognozia). b) Funcția de execuție - capacitatea de a apuca, prinde și manevra obiectele și care exprimă, de fapt, prehensiunea. Valoarea prehensiunii depinde de forma, greutatea, volumul, viteza de deplasare, dar și de consistența materialului. Prehensiunea reprezintă acțiunea de prindere a unui obiect, de regulă folosind degetele mâinii, esențial în acest gest fiind acțiunea policelui, cu rol de opozant. În cea mai simplă clasificare, prehensiunea poate fi: bidigitală, tridigitală și polidigitală, ceea ce permite o gamă largă
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
forma, greutatea, volumul, viteza de deplasare, dar și de consistența materialului. Prehensiunea reprezintă acțiunea de prindere a unui obiect, de regulă folosind degetele mâinii, esențial în acest gest fiind acțiunea policelui, cu rol de opozant. În cea mai simplă clasificare, prehensiunea poate fi: bidigitală, tridigitală și polidigitală, ceea ce permite o gamă largă de mișcări: susținerea - modalitate de menținere în echilibru a anumitor obiecte. Poate fi executată cu fața palmară în sus (în supinație), luând forma unei cupe, degetele asigurând stabilitatea obiectului
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
uzuale cum ar fi: manipularea obiectelor cu siguranță, în mod corect, cu atenție, abilitate și precizie; coordonarea bimanuală este reprezentată de capacitatea de a acționa simultan, alternativ sau în opoziție, pentru a asigura o perfectă coordonare a diferitelor tipuri de prehensiune; mâna dominantă definește capacitatea de a utiliza cu mai mare eficiență una dintre mâini. În executarea mișcărilor, în varii domenii ce impun finețe, mâna dominantă este cea care are un rol esențial. c) Funcția de exprimare (comunicare) - se știe că
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
curs de desfășurare. Programul de antrenament gestual cuprinde următoarele grupe de activități (Păunescu, Mușu, 1990): a) exerciții simple de dibăcie exprimate prin: mișcările mâinilor, pumnului, degetelor: opunerea degetului mare (policele) fiecăruia dintre celelalte degete; depărtarea și apropierea degetelor, gesturi de prehensiune etc.; b) exerciții de forță fizică: forța degetelor, forța pumnului, a brațelor, aplicații industriale; c) exerciții de abilitate, exerciții grafice și aplicații industriale; d) exerciții de abilitate manuală și de coordonare a mișcărilor: manipulări de materiale, montarea marionetelor, pictură, noduri
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
controlat, localizat și decompensat; activitățile musculare, care depind de tipul de exercițiu și de rezistența întâmpinată. Principiile gimnasticii terapeutice sunt (Robănescu, 2001): a) obținerea unei adaptări maxime la o schemă dată, în sensul recăpătării cât mai urgente a funcțiilor indispensabile (prehensiunea și locomoția); b) preponderența mișcărilor active; c) gradarea tratamentului, urmând curba clasică a efortului, în cursul unei ședințe, dar și în timp (activitatea trebuie să cuprindă cele trei părți: introductivă, cu scop pregătitor, fundamentală și de încheiere); d) evitarea oboselii
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
evolutivitate; adaptarea permanentă a tehnicii de lucru la momentul evolutiv al bolii; mobilizarea pasivă a articulațiilor în limite funcționale, fără a tenta atingerea amplitudinilor maxime; evitarea disconfortului și a durerii atât în timpul lucrului, cât și după terminarea lui; evitarea exersării prehensiunii de forță sau orientarea reeducării funcționale a mâinii spre alte tipuri de prehensiune; corectarea activităților gestuale zilnice, ce pot accentua deformațiile caracteristice; asigurarea continuității tratamentului și exersarea concomitentă a articulațiilor vecine (cot și umăr) (Kiss, 2007). KINETOTERAPIE (< gr. kinetos - mobil
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
pasivă a articulațiilor în limite funcționale, fără a tenta atingerea amplitudinilor maxime; evitarea disconfortului și a durerii atât în timpul lucrului, cât și după terminarea lui; evitarea exersării prehensiunii de forță sau orientarea reeducării funcționale a mâinii spre alte tipuri de prehensiune; corectarea activităților gestuale zilnice, ce pot accentua deformațiile caracteristice; asigurarea continuității tratamentului și exersarea concomitentă a articulațiilor vecine (cot și umăr) (Kiss, 2007). KINETOTERAPIE (< gr. kinetos - mobil, therapeia - tratament; engl. kinetotherapy) - Formă de terapie prin mișcare aplicată concomitent cu celelalte
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
mișcărilor (kinestezia), greutatea obiectelor (barognozia), forma obiectelor pe care nu le vede, dar le poate pipăi (stereognozia), localizarea unor senzații somatice de pe suprafața corpului (topognozia). b) De execuție, exprimată prin capacitatea de a apuca, prinde și manevra obiectele, adică prin prehensiune. Valoarea prehensiunii depinde de: forma, greutatea, volumul, viteza de deplasare, dar și consistența materialului. Aceste particularități permit realizarea unor mișcări ale căror forță și precizie pot fi controlate. Funcția de execuție este pusă în valoare și prin intermediul degetelor. Ca forme
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
greutatea obiectelor (barognozia), forma obiectelor pe care nu le vede, dar le poate pipăi (stereognozia), localizarea unor senzații somatice de pe suprafața corpului (topognozia). b) De execuție, exprimată prin capacitatea de a apuca, prinde și manevra obiectele, adică prin prehensiune. Valoarea prehensiunii depinde de: forma, greutatea, volumul, viteza de deplasare, dar și consistența materialului. Aceste particularități permit realizarea unor mișcări ale căror forță și precizie pot fi controlate. Funcția de execuție este pusă în valoare și prin intermediul degetelor. Ca forme de manifestare
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
volumul, viteza de deplasare, dar și consistența materialului. Aceste particularități permit realizarea unor mișcări ale căror forță și precizie pot fi controlate. Funcția de execuție este pusă în valoare și prin intermediul degetelor. Ca forme de manifestare, execuția este valorificată prin: prehensiune - acțiunea de prindere a unui obiect folosind degetele, la care policele are rolul de opozant, pentru a apuca obiectul. Formele de manifestare a prehensiunii sunt: bidigitală, tridigitală și polidigitală; susținere - acțiunea prin care se menține un anumit obiect în echilibru
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
execuție este pusă în valoare și prin intermediul degetelor. Ca forme de manifestare, execuția este valorificată prin: prehensiune - acțiunea de prindere a unui obiect folosind degetele, la care policele are rolul de opozant, pentru a apuca obiectul. Formele de manifestare a prehensiunii sunt: bidigitală, tridigitală și polidigitală; susținere - acțiunea prin care se menține un anumit obiect în echilibru. Se execută cu fața palmară în sus, sub formă de cupă; apăsare - manifestare kinetică simplă, ce poate fi realizată cu fața palmară sau dorsală
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
actelor motrice; delicatețea gestuală este pusă în valoare de finețea cu care sunt executate gesturile uzuale; coordonarea bimanuală - capacitatea de a folosi ambele mâini în acțiuni simultane, alternative sau în opoziție, asigurându-se o coordonare perfectă a diferitelor tipuri de prehensiune; iscusința sau discernământul motric - capacitatea de a mobiliza toate resursele fizice și psihice pentru a selecționa din bagajul de abilități manuale numai acele acte motrice care sunt adecvate acțiunii respective; mâna dominantă, capacitatea de a utiliza cu mai mare eficiență
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
suprafață posibilă sau este pe o zonă restrânsă; modificarea periodică a forței de tracțiune are sau nu influență favorabilă asupra creșterii amplitudinii articulare; prin ortezare se obține sau nu relaxarea mâinii în poziție funcțională; prin ortezare se câștigă posibilitatea unei prehensiuni globale sau a unor pense de finețe. ORTOPEDIE (< fr. orthopédie, cf. germ. Orthopädie, gr. orthos - drept, paideia - creștere) - Ramură medicală ce se ocupă cu studiul și tratamentul deformațiilor osoase și articulațiilor corpului. Tehnica prevenirii și corectării tulburărilor motrice ale corpului
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
policelui. O leziune la nivelul antebrațului imprimă o atitudine patologică a mâinii și degetelor. Bolnavul nu poate efectua suficient sau deloc abducția, flexia și opoziția policelui, nu poate realiza pensa digitală nici cu degetele IV și V, nu poate efectua prehensiunea fină cu degetele II și III. După câteva săptămâni, configurația mâinii suferă unele modificări importante datorită atrofiei musculare tenare și mezotenare, ducând la scheletizarea mâinii. Referitor la etiologia paraliziilor de nerv median, pe primul loc se situează traumatismele ce pot
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
unități și diferențiere progresivă. În al doilea caz, mai multe praxii sunt combinate într-o praxie de ordin superior, fiecare rămânând susceptibilă să funcționeze izolat. Primele praxii apar la sfârșitul celui de-al doilea stadiu al dezvoltării inteligenței senzorio-motoare, când prehensiunea și vederea sunt coordonate. După Șchiopu și Verza (1981), este forma superioară de elaborare a unor acte motoare în vederea realizării unui scop. Praxia cuprinde ansamblul acțiunilor și operațiilor mijlocite prin deprinderi, abilități, capacități de manipulare și utilizare adecvată a obiectivelor
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
nu sunt determinate de paralizii sau de deficiențe senzoriale și cu păstrarea cunoașterii actului care trebuie îndeplinit, dar cu pierderea capacității de înțelegere a modului de întrebuințare a obiectelor și a executării mișcărilor într-o succesiune corectă, se numesc apraxii. PREHENSIUNE (< fr. préhension; engl. prehension) - Mișcări ale segmentelor mâinii la care participă în mod obligatoriu și policele, cu scopul de a imobiliza sau mobiliza un obiect. În gestul de prehensiune - după Larousse (2006) - distingem în general două faze: una de proiecție
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
și a executării mișcărilor într-o succesiune corectă, se numesc apraxii. PREHENSIUNE (< fr. préhension; engl. prehension) - Mișcări ale segmentelor mâinii la care participă în mod obligatoriu și policele, cu scopul de a imobiliza sau mobiliza un obiect. În gestul de prehensiune - după Larousse (2006) - distingem în general două faze: una de proiecție rapidă a membrului spre obiect, ocupând în jur de 75% din durata totală a mișcării, și o fază de ajustare terminală, în cursul căreia mișcarea este încetinită și mâna
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]