153 matches
-
de energie. Războaiele pentru dobândirea resurselor de energie stau să izbucnească aici, dar nu oricine a sesizat acest lucru. Chinezii recunosc faptul că nu pot crește prosperitatea națiunii lor, forța teribilă economică care să transforme societatea lor dintr-un gigant preindustrial într-o putere mondială postindustrială, fără energie. Cu legitimitate, aceștia privesc cu încredere spre viitorului extrem. Chinezii iau în considerare posibilitatea unei bătălii globale pentru resursele de energie care vor asigura combustibilii viitorului. Națiunile care vor dobândi accesul la această
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2287_a_3612]
-
într-un mediu economic global, marcat în special de comerțul electronic<footnote Malcom Waters, Post-industrial Society, Routledge, London, 1996, pp. 126-127, citat de Marta Christina Suciu, Economie - Economics, Part I, București, Editura ASE, București, 2001, p. 136. footnote>. În societatea preindustrială, forța de muncă era angajată predilect în industriile extractive și în domeniile apropiate de natură. Spre deosebire de aceasta, societatea industrială se caracteriza prin dominația sectorului secundar, forța de muncă fiind ocupată în industriile prelucrătoare, în construcții, transporturi etc. Societatea industrială, cu
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
în care merge economia, supremația masculinăxe "„masculin" se menține prin decizie politică (Pasti, 2003). 3.3. Tipurile de patriarhattc "3.3. Tipurile de patriarhat" 3.3.1. Patriarhatul țărănesctc "3.3.1. Patriarhatul Țărănesc" Mediul rural românesc este prin excelență preindustrial, de tip țărănesc. Cuprinde peste 45% din populație, iar procesul de ruralizare a populației crește anual. Modul de viață din rural, inclusiv patriarhatulxe "„patriarhat" aferent acestuia, se transferă și la oraș, prin modele culturale. Este o civilizație a proprietarilor, a
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
și coercitivă între democrațiile avansate decât în trecut. În același timp, o mare parte a lumii nu este constituită din democrații avansate, ceea ce limitează transformarea globală a puterii. De pildă, majoritatea țărilor africane și a celor din Orientul Mijlociu au economii preindustriale, bazate pe agricultură, instituții slabe și conducători autoritari. State eșuate ca Somalia, Congo, Sierra Leone și Liberia sunt regiuni dominate de violență. Unele țări cu teritorii întinse cum sunt China, India și Brazilia se află într-un proces de industrializare și
Puterea blândă by Joseph S. Nye, jr. () [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]
-
Totdeauna, a fost indubitabil că principala îndeletnicire a vieții unei femei trebuia să rămână soțul și familia sa, aprovizionarea cu mâncare și băutură, confecționarea de bunuri casnice, acordarea de îngrijiri medicale, asistență la naștere, practicare de meserii "casnice". În perioada preindustrială, de cele mai multe ori munca era grea, intensă, îndelungată. În perioada modernă, situația s-a schimbat, dar munca femeilor, desfășurată în alte condiții, este o realitate ce trebuie prețuită. În epocile trecute, femeile au apărut în istorie numai în lipsa bărbaților (Ioana
Despre muncă şi alte eseuri by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1398_a_2640]
-
pe împărtășirea ordinii morale consensul oamenilor întemeiat pe lege, credințe religioase și pe regulile de bază care guvernează viața de zi cu zi. După Durkheim există două forme ale ordinii morale comune: 1. Solidaritatea mecanică asigură coeziunea socială în societățile preindustriale, care rezultă dintr-o diviziune a muncii minimă, experiențe comune și o puternică conștiință colectivă; 2. Solidaritatea organică reprezintă fundamentul legăturii sociale în societățile industrializate, unde oamenii sunt dependenți unul de altul datorită specializării, complexității, dezvoltării înalte și diviziunii muncii
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
interdependente. Un factor care are o influență majoră asupra diviziunii muncii este nivelul dezvoltării societății. În societățile dezvoltate economic, diviziunea muncii devine mai complexă. Astfel, societățile industriale moderne au de departe o diviziune a muncii mult mai complexă decât societățile preindustriale. Oricum, chiar la un nivel dat al dezvoltării economice, nu există nici o formulă pentru diviziunea muncii. Modul exact cum acea diviziune este realizată este o întrebare cheie la care trebuie să răspundă orice sociolog care încearcă să descrie sau să
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
Astăzi câteva din țările cel mai dezvoltate sunt considerate ca societăți postindustriale. În capitolul 12 vom discuta mai mult despre posibilitățile fascinante ale acestui nou pattern al subzistenței care aduce o structură socială și mai complexă. 4.6.2. Societățile preindustriale versus societățile industriale Cea mai dramatică schimbare în evoluția societății este între cele patru societăți preindustriale și societatea industrială așa cum putem vedea în tabelul 4. 4. Societățile industriale au structuri sociale care sunt în contrast de-plin cu toate celelalte
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
discuta mai mult despre posibilitățile fascinante ale acestui nou pattern al subzistenței care aduce o structură socială și mai complexă. 4.6.2. Societățile preindustriale versus societățile industriale Cea mai dramatică schimbare în evoluția societății este între cele patru societăți preindustriale și societatea industrială așa cum putem vedea în tabelul 4. 4. Societățile industriale au structuri sociale care sunt în contrast de-plin cu toate celelalte. Sociologul german Ferdinand Tönnies a descris diferența între tipurile de societăți în termenii de Gemeinschaft versus
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
care fac parte sunt deosebit de prețuite. În Gemeinschaft oamenii au relații unul cu altul din cauza unirii, simpatiei ori bucuriei, astfel că relațiile interpersonale însele furnizau multe sentimente pozitive și împliniri personale. Gemeinschaft ca relații sociale tinde să predomine în societățile preindustriale. Tabelul 4.4. TRANZIȚIA DE LA SOCIETĂȚILE PREINDUSTRIALE LA SOCIETATEA INDUSTRIALĂ Societățile preindustriale Societatea industrială Relațiile sociale mult mai personale și intime impersonale Structura socială puține statusuri și roluri; statusul atribuit este important aranjare complexă a statusurilor și rolurilor; statusurile dobândite
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
Gemeinschaft oamenii au relații unul cu altul din cauza unirii, simpatiei ori bucuriei, astfel că relațiile interpersonale însele furnizau multe sentimente pozitive și împliniri personale. Gemeinschaft ca relații sociale tinde să predomine în societățile preindustriale. Tabelul 4.4. TRANZIȚIA DE LA SOCIETĂȚILE PREINDUSTRIALE LA SOCIETATEA INDUSTRIALĂ Societățile preindustriale Societatea industrială Relațiile sociale mult mai personale și intime impersonale Structura socială puține statusuri și roluri; statusul atribuit este important aranjare complexă a statusurilor și rolurilor; statusurile dobândite pun în umbră statusurile atribuite Instituțiile pot
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
cu altul din cauza unirii, simpatiei ori bucuriei, astfel că relațiile interpersonale însele furnizau multe sentimente pozitive și împliniri personale. Gemeinschaft ca relații sociale tinde să predomine în societățile preindustriale. Tabelul 4.4. TRANZIȚIA DE LA SOCIETĂȚILE PREINDUSTRIALE LA SOCIETATEA INDUSTRIALĂ Societățile preindustriale Societatea industrială Relațiile sociale mult mai personale și intime impersonale Structura socială puține statusuri și roluri; statusul atribuit este important aranjare complexă a statusurilor și rolurilor; statusurile dobândite pun în umbră statusurile atribuite Instituțiile pot fi unele instituții specializate, dar
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
luăm în considerare și ansamblul obiceiurilor, tradițiilor, moravurilor etc. care formează împreună ceea ce se poate numi contextul normativ și valoric al unei anumite societăți într-o anumită perioadă istorică. (Sorin M. Rădulescu, 1994, p. 19) Spre exemplu, în unele societăți preindustriale din zona cu climate calde, purtarea hainelor, cu excepția poate a accesoriilor ornamentale, este considerată devianță. Invers, să nu porți haine în țara noastră sau în oricare altă societate modernă este o manifestare deviantă. Al doilea argument are în vedere analizele
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
totdeauna forma primară de familie, familia extinsă a fost mai comună în trecut decât este astăzi. Odată cu răspândirea industrializării, familiile extinse au devenit mai rare. Câteva motive au cauzat această tranziție. Primul, deși "multe mâini" sunt resurse economice în societățile preindustriale în care agricultura și micile ateliere formau economia, ele au devenit "mai multe guri de hrănit" în societățile industriale. În plus, economiile înalt industrializate cer instruirea și mobilitatea forței de muncă. Deoarece familia nucleară are oameni mai puțini ca să îi
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
deși numai unul (una) la un timp dat. În unele societăți, practica căsătoriei permite ori chiar reclamă ca oamenii să aibă mai mult decât un soț (soție) la un anumit moment. Acest sistem este denumit poligamie ceva obișnuit în societățile preindustriale. Acesta are două forme: poliginia un bărbat este căsătorit concomitent cu mai multe femei, și poliandria pattern-ul în care femeile au mai mult decât un soț. Deși multe societăți au practicat poligamia, puține au permis poliandria. Deși unele societăți
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
EDUCAȚIA CA INSTITUȚIE SOCIALĂ Educația reprezintă procesul sistematic și formal prin care oameni specializați transmit cunoștințe și valori elevilor și studenților și le formează capacitățile necesare pentru viața socială. În societățile industriale moderne educația a devenit instituționalizată, spre deosebire de multe societăți preindustriale când era dificil de realizat distincția dintre educație și procesul de socializare. Cauza consta în faptul că instituțiile educației specializate încă nu apăruseră. Într-adevăr, în aceste societăți educația avea loc prin interacțiunile informale cu membrii familiei sau cu alți
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
ale percepției și ale aprecierii care sunt produsul transformat al încorporării acestor structuri. (P. Bourdieu, 1980, p. 80; apud. E. Stănciulescu, 1996, p. 189) În mod clar o societate modernă, avansată tehnologic, reclamă o educație mai bună decât o societate preindustrială. Pe lângă cerința alfabetizării oamenilor fără de care nici cele mai simple profesiuni nu pot fi îndeplinite în ziua de astăzi, multe ocupații cer indivizilor capacități ridicate de ordin științific și tehnologic. Standardul de viață relativ înalt al societăților industriale avansate este
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
amândouă scăzute și deoarece ele sunt iarăși în echilibru, populația crește încet ori deloc. Cum tranziția demografică explică explozia populației lumii? Pentru a răspunde la această întrebare trebuie să luăm în considerare în mod separat societățile industrializate, dezvoltate și cele preindustriale, în curs de dezvoltare. Multe societăți care sunt astăzi industrializate au trecut prin întregul proces al tranziției demografice. Ele au început acest lucru cu 250 la 300 de ani în urmă, fapt care explică de ce populația lumii a început să
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
și se mai manifestă destule vestigii ale gândirii și comportamentului trecut. Spre deosebire de grupul social al copiilor, puterea și statutul persoanelor mai în vârstă a variat dramatic de la o perioadă la alta și de la un loc la altul. În multe societății preindustriale oamenii în vârstă s-au bucurat de onoruri și de un status plin de putere. Acolo unde cunoștințele au fost transmise prin tradiție verbală mai mult decât prin literatura științifică scrisă, oamenii mai în vârstă au fost profesorii principali. Există
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
la unii oameni din societățile industriale moderne să privească la această perioadă cu nostalgie, dar la fel ca oricare alt aranjament social, ea a avut dezavantajele la fel ca și avantajele ei. Puterea mare deținută de bătrâni în multe societăți preindustriale înseamnă că alții, adulții mai tineri au avut putere mai mică. Oare ne putem imagina astăzi o femeie fiind servitoarea soacrei ei cât trăiește aceasta așa cum era în China antică? Poate cineva să-și imagineze că un bărbat trebuie să
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
diferite ale schimbării dependente de ce părți ale ciclului studiem. 12.3. Revoluția industrială, modernizarea și societatea postindustrială Procesul dezvoltării de la agricultură la societățile industriale este frecvent denumit modernizare. Modernizarea desemnează schimbările economice, sociale și culturale care se produc când societățile preindustriale fac tranziția la o societate industrială avansată. În ziua de astăzi multe națiuni s-au modernizat și multe altele lucrează din greu pentru a face acest lucru. Mai mult, asistăm la trecerea unor țări spre ceea ce se numește societate postindustrială
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
etc.); 2) de afaceri (bănci, finanțe, asigurări); 3) transport, comunicare; 4) servicii publice, Învățământ și cercetare; 5) servicii guvernamentale.<footnote Ibidem, p. 15. footnote> Noua sectorizare dată de D. Bell<footnote Ibidem, p.117. footnote> are următoarea Înfățișare: În societatea preindustrială, populația ocupată se află prioritar În sectorul primar (activitățile extractive, agricultură, pescuit, exploatarea pădurilor). În societatea industrială, majoritatea populației ocupate se află În sectorul secund (introducerea de bunuri, manufactură, fabricare). În societatea postindustrială, populația ocupată se concentrează În sectoarele terțiar
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
confrunta societatea umană În tranziție constă În cea a relațiilor umane. Daniel Bell <footnote Bell Daniel, The Coming of Post-industrial Society, New York, Basic Books Inc., 1973. footnote> este cel care a precizat cu autoritatea studiului acest fapt. „Astfel, «proiectulă societății preindustriale este «un joc În raport cu naturaă, resursele sale sunt obținute din industriile extractive, iar ea este supusă legilor beneficiilor În scădere și legii productivității; «proiectulă societății industriale este «un joc În raport cu natura fabricatăă și este centrat pe relațiile om-mașină și folosirea
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
schimbării e studiul diacronic al diferitelor stări ale unui sistem. La rândul lor, teoriile modernizării sunt percepute ca o dezvoltare a evoluționismului clasic (vezi Appelbaum, 1970; Smith, 1973, 1976; Sztompka, 1993). Teoriile modernizării sunt preocupate în general de transformarea societăților preindustriale în societăți industriale și de consecințele acestui proces. Modernizarea e văzută ca o consecință naturală și firească a istoriei, ea înseamnă dezvoltare: "termenul modernizare o rudă conceptuală mult mai comprehensivă a termenului "dezvoltare economică" se referă la faptul că schimbările
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
trăiesc un individualism negativ, după cum scria Robert Castel. Cultura individului și a performanței nu îi privește. "Vedem dezvoltându-se un altfel de individualism, de masă de această dată, [...] care apare ca o metamorfoză a individualismului "negativ" dezvoltat în interstițiile societății preindustriale. [...] Am putea astfel vedea în exemplul ideal tipic al tânărului toxicoman din cartierul mărginaș omologul formei de dezafiliere incarnat de vagabondul societății preindustriale. Este complet individualizat și supraexpus, prin lipsa de legături și de sprijin, în ceea ce privește munca, transmiterea familială, posibilittea
Sociologia burgheziei by Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot [Corola-publishinghouse/Science/1066_a_2574]