156 matches
-
sistemului față de puterea minorităților și crearea de posibilități ca cetățenii să joace un rol mai direct în propria lor guvernare" (id., pp. 581-582). Potrivit autorului, în Al Treilea Val împărțirea deciziei va modifica structura elitelor, prin lărgirea acestora: "În societățile preindustriale, unde diviziunea muncii era rudimentară, iar schimbarea lentă, cantitatea deciziilor politice sau administrative necesare pentru ca mecanismul să funcționeze era minimă. Povara decizională era mică. O elită conducătoare minusculă, semieducată și nespecializată putea să asigure mai mult sau mai puțin funcționarea
by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
etc.); 2) de afaceri (bănci, finanțe, asigurări); 3) transport, comunicare; 4) servicii publice, Învățământ și cercetare; 5) servicii guvernamentale.<footnote Ibidem, p. 15. footnote> Noua sectorizare dată de D. Bell<footnote Ibidem, p.117. footnote> are următoarea Înfățișare: În societatea preindustrială, populația ocupată se află prioritar În sectorul primar (activitățile extractive, agricultură, pescuit, exploatarea pădurilor). În societatea industrială, majoritatea populației ocupate se află În sectorul secund (introducerea de bunuri, manufactură, fabricare). În societatea postindustrială, populația ocupată se concentrează În sectoarele terțiar
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
confrunta societatea umană În tranziție constă În cea a relațiilor umane. Daniel Bell <footnote Bell Daniel, The Coming of Post-industrial Society, New York, Basic Books Inc., 1973. footnote> este cel care a precizat cu autoritatea studiului acest fapt. „Astfel, «proiectulă societății preindustriale este «un joc În raport cu naturaă, resursele sale sunt obținute din industriile extractive, iar ea este supusă legilor beneficiilor În scădere și legii productivității; «proiectulă societății industriale este «un joc În raport cu natura fabricatăă și este centrat pe relațiile om-mașină și folosirea
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
dăm seama de dimensiunea efortului care se cere făcut în perioada următoare, să precizăm că, pentru a conserva sănătatea pământului, temperatura globală ar trebui să atingă un nivel cu cel mult două grade mai înalt decât cel existent în epoca preindustrială. O asemenea scădere spectaculoasă ar impune ca emisiile globale să fie reduse până în 2050 la jumătatea nivelului pe care îl înregistrau la începutul anilor 1990. Dacă am avea în vedere doar țările bogate, prevederea respectivă ar însemna o reducere a
by Paul Dobrescu [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
mondiale și modificările induse În mediul financiar internațional). Noile modele ale lumii afacerilor se bazează pe noi structuri economice, pe noi tipuri de interacțiuni și noi tehnologii, Într-un mediu economic global marcat În special de comerțul electronic. În societatea preindustrială, forța de muncă era angajată predilect În industriile extractive și În domeniile apropiate de natură. Spre deosebire de aceasta, societatea industrială se caracteriza prin dominația sectorului secundar, forța de muncă fiind ocupată În industriile prelucrătoare, În construcții, transporturi, etc. Societatea industrială, cu
Creativitate şi modernitate în şcoala românească by Maria RITIVOI () [Corola-publishinghouse/Science/91778_a_93117]
-
într-un mediu economic global, marcat în special de comerțul electronic<footnote Malcom Waters, Post-industrial Society, Routledge, London, 1996, pp. 126-127, citat de Marta Christina Suciu, Economie - Economics, Part I, București, Editura ASE, București, 2001, p. 136. footnote>. În societatea preindustrială, forța de muncă era angajată predilect în industriile extractive și în domeniile apropiate de natură. Spre deosebire de aceasta, societatea industrială se caracteriza prin dominația sectorului secundar, forța de muncă fiind ocupată în industriile prelucrătoare, în construcții, transporturi etc. Societatea industrială, cu
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
gândesc aici la De Martino 1 -, națiunea care îi era complet străină a fost mai întâi Regatul burbonic, apoi Italia piemonteză, apoi cea fascistă, pe urmă Italia actuală, fără soluție de continuitate). Or, tocmai această lume țărănească nelimitată, prenațională și preindustrială, care a supraviețuit până acum câțiva ani, este cea pe care o regret (nu întâmplător, poposesc cât mai mult timp posibil în țările din lumea a treia, unde ea încă supraviețuiește, deși chiar și aceste zone intră acum în orbita
[Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
cele mai sobre ediții ale operelor Sfântului Pavel), deși disperata sa activitate organizatorică de tip laic și progresist apare dintr-odată sărăcită și îmbătrânită din cauza dispariției problemelor care o presupuneau (adică a sfârșitului unui lumpenproletariat țărănesc într-un stadiu istoric preindustrial), deși însăși vocația sa de preot dă senzația neliniștitoare că este vorba de o trădare inconștientă a părții sale evreiești într-un moment în care persecuția împotriva evreilor se declanșa în modul cel mai feroce, Don Milani se impune (și
[Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
categoriilor în cauză și încadrarea statelor pe categorii, am folosit drept criteriu principal de evaluare ponderea sectoarelor de activitate (primar, secundar, terțiar) la crearea P.I.B., coroborat cu criteriul ponderii populației ocupate în fiecare din cele trei domenii de activitate. spațiile preindustriale agricole se suprapun Sahelului arabofon: Ciad, Eritrea, Mauritania, Sahara Occidentală, Somalia, Sudan, Comore. În toate aceste state, ponderea sectorului primar în configurarea P.I.B. se situează de regulă între 20-65%, iar ponderea populației ocupate în acest sector este cuprinsă între 50-80%. Dezvoltarea
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3050]
-
80%). O altă situație aparte o constituie Sudanul, care are toți parametrii necesari încadrării în rândul statelor industrial-agricole, doar procentul de 80% din populație ocupată în sectorul primar fiind “vinovat” de menținerea statului sudanez în rândul statelor agricole înapoiate. spațiile preindustriale specializate pe terțiarul inferior reprezintă o categorie minoritară, în care se înscriu entități cu valori scăzute ale P.I.B., respectiv Djibouti (1,7 mld. USD/an) și Teritoriile palestiniene (5 mld. USD/an). Acestea înregistrează printre cele mai ridicate ponderi ale
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3050]
-
decât abia în ultimele două-trei decenii, când au fost acceptate în cele din urmă soluții de liberalizare a economiei. Totodată, spațiile arabofone mixte saheliene cu o slabă dezvoltare industrială (Sudan, Somalia, Ciad, Eritrea, Djibouti, Mauritania) se află încă în faza preindustrială agricol-rurală. Așadar, în interiorul spațiului arabofon pot fi identificate trei areale cu viteze industriale diferite, respectiv monarhiile bogate din peninsula arabă, statele semiindustriale (preindustriale) ce au îmbrățișat într-o anumită etapă veleitățile centralismului etatist și statele saheliene paupere. Acest model spațial
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3050]
-
saheliene cu o slabă dezvoltare industrială (Sudan, Somalia, Ciad, Eritrea, Djibouti, Mauritania) se află încă în faza preindustrială agricol-rurală. Așadar, în interiorul spațiului arabofon pot fi identificate trei areale cu viteze industriale diferite, respectiv monarhiile bogate din peninsula arabă, statele semiindustriale (preindustriale) ce au îmbrățișat într-o anumită etapă veleitățile centralismului etatist și statele saheliene paupere. Acest model spațial de segregare teritorială accentuează discrepanțele de dezvoltare din lumea arabă, măresc marja incompatibilităților reciproce și diminuează posibilitățile de interconectare economică. c.Dezvoltarea și
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3050]
-
și coercitivă între democrațiile avansate decât în trecut. În același timp, o mare parte a lumii nu este constituită din democrații avansate, ceea ce limitează transformarea globală a puterii. De pildă, majoritatea țărilor africane și a celor din Orientul Mijlociu au economii preindustriale, bazate pe agricultură, instituții slabe și conducători autoritari. State eșuate ca Somalia, Congo, Sierra Leone și Liberia sunt regiuni dominate de violență. Unele țări cu teritorii întinse cum sunt China, India și Brazilia se află într-un proces de industrializare și
by Joseph S. Nye, jr. [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]
-
trăiesc un individualism negativ, după cum scria Robert Castel. Cultura individului și a performanței nu îi privește. "Vedem dezvoltându-se un altfel de individualism, de masă de această dată, [...] care apare ca o metamorfoză a individualismului "negativ" dezvoltat în interstițiile societății preindustriale. [...] Am putea astfel vedea în exemplul ideal tipic al tânărului toxicoman din cartierul mărginaș omologul formei de dezafiliere incarnat de vagabondul societății preindustriale. Este complet individualizat și supraexpus, prin lipsa de legături și de sprijin, în ceea ce privește munca, transmiterea familială, posibilittea
by Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot [Corola-publishinghouse/Science/1066_a_2574]
-
de masă de această dată, [...] care apare ca o metamorfoză a individualismului "negativ" dezvoltat în interstițiile societății preindustriale. [...] Am putea astfel vedea în exemplul ideal tipic al tânărului toxicoman din cartierul mărginaș omologul formei de dezafiliere incarnat de vagabondul societății preindustriale. Este complet individualizat și supraexpus, prin lipsa de legături și de sprijin, în ceea ce privește munca, transmiterea familială, posibilittea de a-și construi un viitor... Corpul său este singura legătură și singurul său bun, pe care îl supune la efort, căruia îi
by Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot [Corola-publishinghouse/Science/1066_a_2574]
-
din declarația finală. Bref, toți participanții la Summit, țări responsabile pentru 80 % din emisiile cu efect de seră, s-au angajat să facă în așa fel încât temperatura medie globală să nu depășească cu mai mult de 2oC media perioadei preindustriale, respectiv sfârșitul secolului al XVIII-lea. În paranteză fie spus, nu-mi dau seama de unde putem ști noi, cei de azi, care a fost temperatura medie globală în ultimele decenii ale secolului al XVIII-lea. Chiar dacă termometrul a fost inventat
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Administrative/939_a_2447]
-
succes industrial în lumea contemporană, și au ales căi foarte diferite de a ajunge în această poziție. Eforturile de a explica succesele din trecut ale Americii au scos în evidență faptul că ea a avut de depășit mai puține tradiții preindustriale înrădăcinate, și în special că nu a fost niciodată o societate feudală sau ierarhică dominată de stat sau de Biserică. Toată Europa și, desigur, Japonia, au fost odată feudale, organizate în termeni de monarhie, aristocrație și ierarhie fixă, cu un
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Administrative/918_a_2426]
-
politicianul care caută aprobarea maselor prin formularea de promisiuni de toate felurile. Acesta este cineva care face totul pentru a fi pe placul mulțimii. Mesia și liderul populist se aseamănă, de asemenea, liderilor carismatici. Mesia politico-religios apare doar în societățile preindustriale. Mișcările mesianice din Africa Centrală și de Est sau din Australiasia au revigorat și reinterpretat tradițiile; acestea reprezintă un răspuns pentru a contacta lumea vestică. Astfel de mișcări din societățile preindustriale și-au deviat energiile de la acțiuni politice mai explicite
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Administrative/918_a_2426]
-
asemenea, liderilor carismatici. Mesia politico-religios apare doar în societățile preindustriale. Mișcările mesianice din Africa Centrală și de Est sau din Australiasia au revigorat și reinterpretat tradițiile; acestea reprezintă un răspuns pentru a contacta lumea vestică. Astfel de mișcări din societățile preindustriale și-au deviat energiile de la acțiuni politice mai explicite. Wilhelm Muhlman, în Méssianisme Révolutionnaire du Tiers Monde, a delimitat astfel de mișcări mesianice care apar în general la nivelul claselor sărace. O altă varietate de populism a produs uneori figuri
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Administrative/918_a_2426]
-
un proces susținut de economisire realizat anterior; * creșterea ofertei de forță de muncă calificată (prin educație); * stimularea muncii (poate că e și cel mai neștiințific criteriu, dar cu siguranță cel mai dificl de realizat). 15.8. CRIZA ECONOMICĂ În perioada preindustrială, criza economică era o criză de subproducție agricolă. În perioada industrială ea este o criză a debușeelor pentru producția globală. Astăzi, se consideră de toți mai mulți specialiști că o criză economică înseamnă o reacție de corecție declanșată de eșafodajul
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Administrative/1420_a_2662]
-
conceptului de comunitate a fost realizată de către Tönnies în 1887 (apud Fernback și Thompson, 1995), când acesta a definit în mod distinct două concepte denumite Gemeinschaft și Gesellschaft, traduse mai târziu prin comunitate și societate. În contextul trecerii de la societatea preindustrială la cea industrială, distincția lui Tönnies între Gemeinschaft și Gesellschaft a examinat comunitatea în procesul degenerării structurilor sociale tradiționale. Gemeinschaft este reprezentarea comunității tradiționale, caracterizată de un simț organic al comunității, de obiceiuri, relații sociale și familiale strânse, ca și
by Zenobia Niculiţă [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
civil din Siria, alawiții sunt puternic contestați și stigmatizați drept teroriști de către majoritatea sunnită. Capitolul XXVI Secularizarea XXVI.1. Secularizarea - o absență a codurilor de sens Paradigmele discursului sociologic despre secularizare, secularizarea privită din perspectivă istorică, formele secularizării în erele preindustrială, industrială și postindustrială, sensurile sociale ale secularizării sunt analizate detaliat de Jože Bajzek și Giancarlo Milanesi în lucrarea Sociologia della Religione. De asemenea, revista Fides et Libertas consacră un număr special secularizării. Aceasta este pusă în relație cu libertatea religioasă
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
bărbați resping toate aceste alternative, față de 45% dintre femei. GRUPURILE TRADIȚIONALE ȘI SPRIJINUL PENTRU REGIM Pot fi identificate trei grupuri cu particularități culturale care pot afecta sprijinul acordat regimului. Oamenii de la țară se pot identifica cu un mod de viață preindustrial și nu industrial sau post-industrial; cei care merg la biserică pot fi diferiți de majoritatea seculară; iar cei care au o identitate națională "naționalistă" pot fi mai inclinați să respingă valorile democratice de sorginte occidentală. Vechiul dicton german "Orașele nasc
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose.,William Mishler, Christian Haerpfer [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
-
reconstrucție după victorie, așa-numita câștigare a păcii. O altă chestiune caracteristică dezbaterilor cu privire la transformarea războiului o constituie ideea legalității războiului, o altă problema delicată a Europei feudale. Pe de o parte, unii analiști consideră că noul război, similar celor preindustriale, nu respectă consecutivitatea evenimentelor caracteristice unei confruntări clasice moderne. Pe de altă parte, numeroase voci afirmă că asistăm la revenirea în forță a doctrinei războiului just, întruchipată într-o concepție a dreptului la intervenție democratică sau umanitară. Lunga confruntare rece
RELATII INTERNATIONALE by Daniel Biró, Stanislav Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1528]
-
deoarece nu a creat o solidaritate internă în plan național, si nu a adus o prosperitate distribuită unitar pe întreg teritoriul peninsular. Creșterea economică și bunăstarea s-au concentrat în Nord, în timp ce Sudul a rămas încremenit în realitățile agrare și preindustriale caracteristice regatului Siciliei. Menținerea acestei stări de fapt s-a realizat prin măsurile restrictive luate de instituțiile de forță ale statului. Pentru Gramsci, acest proces nu a angrenat Sudul, preferându-se atragerea oportuniștilor în loc să fie angrenate acele straturi ale societății
[Corola-publishinghouse/Science/84978_a_85763]