876 matches
-
antropologia și arheologia regiunilor circumpolare, care a dedicat mai mult de 40 de ani cercetării și publicării culturii popoarelor arctice din Canada de Nord, Alaska, Rusia, Scandinavia și Mongolia. Studiile sale de arheologie și de mediu s-au concentrat asupra preistoriei și paleoecologiei teritoriilor de nord-est ale Americii de Nord, în special asupra problemei schimburilor culturale dintre eschimoși și indieni de-a lungul frontierei dintre zonele de pădure și tundră din Labrador, insula Baffin și Quebec. În sensul cel mai larg, studiile sale
„Conexiunile stepei: Există pietre cu reprezentări de cerbi din epoca bronzului mongol în zona pontică?” [Corola-blog/BlogPost/93246_a_94538]
-
concentrează asupra evoluției adaptărilor în zona maritimă de nord-est, a contactelor culturale circumpolare, a studiilor interculturale și a proceselor de aculturație în Nord. Studiile sale au condus la cercetarea arheologică a călătoriilor arctice ale lui Martin Frobisher (1576-1578) și a preistoriei zonei arctice a Rusiei. În prezent, William W. Fitzhugh studiază influența asiatică asupra culturii și artei timpurii a eschimoșilor din Alaska, prin cercetări de teren asupra pietrelor decorate cu cerbi și a necropolelor din epoca bronzului din Mongolia, precum și a
„Conexiunile stepei: Există pietre cu reprezentări de cerbi din epoca bronzului mongol în zona pontică?” [Corola-blog/BlogPost/93246_a_94538]
-
monumente funerare, amplasate pe tumuli. Fiind răspândite pe o zonă uriașă din stepele Eurasiei, atribuirea etnică a realizatorilor “pietrelor cu cerbi” este una foarte controversată. Prof. dr. William W. Fitzhugh este unul dintre cei mai importanți specialiști contemporani în domeniul preistoriei Mongoliei și a Asiei de Nord, studiile sale asupra “pietrelor cu cerbi” au contribuit la înnoirea cunoștințelor asupra artei și religiei, ca și a contactelor dintre vechile civilizații ale stepelor eurasiatice în Preistorie. Condițiile de acces pentru participarea la conferința
„Conexiunile stepei: Există pietre cu reprezentări de cerbi din epoca bronzului mongol în zona pontică?” [Corola-blog/BlogPost/93246_a_94538]
-
cei mai importanți specialiști contemporani în domeniul preistoriei Mongoliei și a Asiei de Nord, studiile sale asupra “pietrelor cu cerbi” au contribuit la înnoirea cunoștințelor asupra artei și religiei, ca și a contactelor dintre vechile civilizații ale stepelor eurasiatice în Preistorie. Condițiile de acces pentru participarea la conferința publică „Conexiunile stepei: Există pietre cu reprezentări de cerbi din epoca bronzului mongol în zona pontică?”, ce va avea loc marți, 17 iunie 2014, cu începere de la orele 11.00, la sediul Muzeului
„Conexiunile stepei: Există pietre cu reprezentări de cerbi din epoca bronzului mongol în zona pontică?” [Corola-blog/BlogPost/93246_a_94538]
-
primul Adam. Când am scris “Epopeea Poporului Carpato-dunărean” și volumele “Noi nu suntem urmașii Romei”, “ În căutarea istoriei pierdute” și “Călătorie în Dacia - țara Zeilor”, m-am bazat pe astfel de cercetări, dar și pe cartea unei somități în domeniul preistoriei Europei, D-l V. Gordon Childe, profesor la Universitatea din Oxford , Anglia , căruia i se publica, în anul 1993, la Barnes&Noble Books, New York , “The History of Civilization” , “The Aryans”. El explorează într-un mod fascinant originea și difuzarea limbilor
O carte veche de 1.000 de ani, păstrată la Budapesta, răstoarnă toate teoriile istorice despre cultura strămoşilor noştri [Corola-blog/BlogPost/93213_a_94505]
-
a avut curajul să se exprime asupra acestei probleme a istoriei, desi Nicolae Densuseanu, autorul cărții „Dacia preistorica” este român neaoș. Până acum, istoricii români susțin că N.Densusianu a fost doar un naționalist și atât, că ar fi inventat preistoria Daciei. Dar Nicolae Densusianu face în cartea sa o mulțime de trimiteri la documente, indicând documentul și rândul care susține teza să. Românii, nimic ! Dacă nu sunt de acord, nici macar nu cercetează documentele citate de autor. Marea personalitate americană Marija
VLAD ŢEPEŞ A AJUNS ÎN PAGINILE ZIARULUI PRAVDA [Corola-blog/BlogPost/93255_a_94547]
-
pe timpul acela de valoare fiind numai cei ce erau războinici, își lua pradă din jafuri. Poate nu este întâmplător că războinic în limba rusă înseamnă tâlhar, de menționat că limba rusă este foarte aproape de sanscrita. Între Carpați și India, din preistorie umblau cu turmele popoarele tisagete, tiragete, masagete. Erau popoare barbare de origine getica care umblau după teritorii neavând motive ipocrite de glorie sau victorie, ei clamau că „vor mai multe vaci” (vezi Vedele). Trecând dincolo de Marea Caspică, au coborât în
VLAD ŢEPEŞ A AJUNS ÎN PAGINILE ZIARULUI PRAVDA [Corola-blog/BlogPost/93255_a_94547]
-
țărani (arieni, pelasgi, traci, geto-daci, rumuni, armâni, români, cum vreți să le ziceți!), iată-i că sunt încă aici (că Antenă 3 și chiar țipă de sub pielea multor popoare, care vor nu vor, se trag din acești opincari ce din preistorie până azi, certăreți și cârcotași, uniți la mari dezastre și dezbinați în timp de liniște, muncitori și petrecăreți fără pereche, hâtri și viforoși (de-i călci pe opinci), care din Munții Beschizi (goralii), din regiunea autonomă vlaha (vlahii Moraviei) din
VLAD ŢEPEŞ A AJUNS ÎN PAGINILE ZIARULUI PRAVDA [Corola-blog/BlogPost/93255_a_94547]
-
singurătate. Văzduhul stă ca-n pleoapa unui vis. Carne și lemn așteaptă galeș zorii. Sirenele de nicăieri nu vin. Adorm pe vâsle lungi navigatorii. Legat sunt de catarg ca de-un străin. În sonetul ŤHomo magicusť, fac un salt în preistorie, spre homo sapiens sapiens - strămoșul nostru direct de după omul din Neanderthal - asumându-mi identitatea de conducător magic al clanului meu, priceput în vrăji pictate pe pereții grotei pentru ca vânătorii să-și doboare prada: Ei au plecat să năruie gazéle. De sub
Neconsimțitoarea nimfă by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/8216_a_9541]
-
cerea mai multă seriozitate! Sar vreo cinci poeme, mai degrabă citețe, oprindu-mă la ŤOm în cosmosť, scris cu ocazia lansării cosmonatului sovietic Gagarin. Versurile ce se doreau entuziaste se revelă glacial retorice, încheindu-se cu un stih cules din preistoria personală a proletcultismului : "înalt preludiu comunist de vise"... Din sfărâmăturile unui poem consacrat, în 1960, cuceririi cerului de către om, s-au ivit, parcă fără știința mea, trei poezii adevărate - printre cele mai bune din întreaga mea creație lirică: Deodată deschid
Anevoioasa desprindere de țărm by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/8291_a_9616]
-
ascultând cum pocnea câte o ușă izbită de vreo rafală de vânt și zgomotul valurilor, care spre seară devenea aproape înverșunat. Spuma albă risipită pe stânci te făcea să crezi că marea avea insomnii. În acel decor cu singurătăți de preistorie mi-am scris Mitologiile subiective.". După trei săptămâni de drum comun, eul biografic și eul creator se despart. Pacientul aflat la tratament este adus la București, cu un ulcer perforat ce trebuie de urgență operat. Cartea continuă însă ca și cum nimic
Melancolii eline by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8491_a_9816]
-
realitățile din țara sa, care îl nemulțumeau la acea epocă. Exaltarea de care era cuprins l-a condus însă greșit spre mișcarea legionară, pe care mai târziu o va dezavua, în scrierea amintită: "A fost o mișcare crudă, amestec de preistorie și de profeție, de mistică a rugăciunii și a revolverului, pe care toate autoritățile au persecutat-o și care făcea tot posibilul să fie persecutată. Căci comisese greșeala de neiertat de a concepe un viitor pentru ceva care nu avea
Mărturiile lui Emil Cioran by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/8584_a_9909]
-
ocupă de filozofia culturii. E un dascăl celebru, întocmai ca reprezentanții Școlii Ardelene, sau ca Vasile Pârvan și Nicolae Iorga. A fost un om generos, Mircea Eliade a fost și este un deschizător de drumuri pentru istorici, pentru studiul antropogeografiei, preistoriei, protoistoriei, folclorului - mai ales unde s-au manifestat și creat fenomenul original șdesigur: originar, M. H.ț s-au transmis simboluri de viață, tradiție"... în următoarele două pagini, spre stupefacția locotenent-colonelului, care în febra transcrierii mai "pocea" câte un cuvânt
Mircea Eliade în arhiva Securității - Noi date, certitudini și inexactități by Mircea Handoca () [Corola-journal/Journalistic/7790_a_9115]
-
inclusiv în primele zile ale lunii octombrie. Expoziția este deschisă de aproape patru luni. Pe coperta pliantului, editat în condiții grafice de bună publicitate, este plasat celebrul "Gânditor de la Hamangia", considerat a fi în plan mondial un vestigiu major al preistoriei. Tot aici primești date asupra expoziției propriu-zise, asupra prețului călătoriei, dar și asupra etapelor următoare, asupra itinerariului expozițional. Suntem anunțați că - în continuare, în această toamnă - expoziția va putea fi vizionată în capitala Europei, la Bruxelles, în complexul Muzeelor Regale
Itinerariu helvet by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/8017_a_9342]
-
acestei opere magistrale. Raffaele Pettazzoni, la 9 iunie 1936, nu-și poate stăvili entuziasmul referindu-se la "magnificul volum despre Yoga. Ce subiect interesant ați ales și în ce modalitate genială ați știut să-l tratați! Ideea de a desemna preistoria Yogăi urcând la epoca Mohenjo-Daro e printre cele mai captivante. Vă felicit și vă asigur că am urmărit cu cea mai vie simpatie eforturile D-stră perseverente în domeniul științei relgiilor."18 Un alt celebru învățat italian, Ernesto Buonaiuti nu e
Yoga de Mircea Eliade și receptarea critică by Mircea Handoca () [Corola-journal/Journalistic/8101_a_9426]
-
fără a fi prolixă. O carte, totodată, bogată în formulări memorabile, dar prin justețea severă a expresiei, nu prin efecte de pirotehnie verbală. Proiectul însuși este unul de factură auster clasică, de prezentare a unei istorii naționale urcînd cronologic din preistorie pînă în zilele noastre. în cel mai tradițional chip, cartea începe cu evocarea triburilor trace și se încheie cu integrarea României în Uniunea Europeană. Un veritabil maraton istoriografic în aproape patru sute de pagini, plus încă vreo treizeci de note și bibliografie
O istorie a României apărută la Paris by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/8110_a_9435]
-
cursuri teoretice și practice de artă teatrală coordonate de Antoine Buret (ore deschise tuturor celor interesați) și vor pregăti șase happening-uri și spectacolul final. Primul happening poartă titlul „Cotidianul animalizat“ și se va desfășura în perioada 25-27 aprilie 2006. Preistoria Banatului, în cinci tomuri academice l Lucrare editorială de anvergură internațională Inițiat de prof. dr. Florin Drașovean în perioada mandatului său de director general al Muzeului Banatului, Preistoria Banatului este un proiect editorial de anvergură internațională „ce își propune să
Agenda2005-51-05-cultura () [Corola-journal/Journalistic/284504_a_285833]
-
titlul „Cotidianul animalizat“ și se va desfășura în perioada 25-27 aprilie 2006. Preistoria Banatului, în cinci tomuri academice l Lucrare editorială de anvergură internațională Inițiat de prof. dr. Florin Drașovean în perioada mandatului său de director general al Muzeului Banatului, Preistoria Banatului este un proiect editorial de anvergură internațională „ce își propune să publice toate datele furnizate de cercetători privind istoria străveche a Banatului istoric“, precizează acesta. Din colegiul de redacție fac parte acad. Nikola Tasic, secretarul general al Academiei Sârbe
Agenda2005-51-05-cultura () [Corola-journal/Journalistic/284504_a_285833]
-
a speranței. „Jurnalul” scribului ne relevă limitele cunoașterii, incertitudinea și eșecul așazisei viziuni obiective. Istoria lui Gheorghe Schwartz este instinctiv abisală pentru că ea se află atât în noi cât și în afara noastră. Așa cum un individ poate moșteni gena eroilor din preistoria existenței sale, tot așa autorul alege din memorie nu neapărat faptele, cât trăirile omenești. El trăiește drama creației și a adaptării care face parte din orizontul evreului rătăcitor. Psihologia eroilor, a indivizilor care fac istoria (și aici Gheorghe Schwartz întocmește
Gheorghe Schwartz: martor rătăcitor prin Istorie by Gheorghe Mocuța () [Corola-journal/Journalistic/4484_a_5809]
-
indoeuropene. Este un ritual al tuturor viețuitoarelor, inclusiv al acelora din staulul în care s-a născut Pruncul Sfânt. Patrupedele „asistau” la evenimentul sacru în ordinea firească a vieții. Părinții care pregătesc „cuibul” pentru progenitură - iată o imagine venind din preistorie, prefigurare a unui șir infinit de cupluri. Văzută aici și acum, icoana nu are nimic patetic, solemn sau maiestuos!... Este „ceva absolut normal!” Și Profesorul își spune zâmbind de unul singur: „Poate că așa intru și eu în rând cu
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
Pămăntul, după ce s-a răcit, au apărut oceanele, uscatul și, mai ales atmosfera care la început nu era prea darnică pentru viață. Așa că a apărut doar timid viața: bacterii primitive, unele se află și astăzi, datorită condițiilor au rămas în preistorie; primii viermișori minusculi, apoi fauna și flora tot în forme embrionare. S-a generalizat fotosinteza, atmosfera a devenit bogată în oxigen care a dus la apariția bronhiilor și a plămănilor, oxigenul din fotosinteză alimentează și creierul. A apărut și azotul
Invazie extraterestră Volumul 1 by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1245_a_2206]
-
îi sunt, la rigoare, ca genuri proxime, cel puțin afine. Paradoxal și nu prea, fiindcă lămuririle propuse de Bogdan Crețu se dovedesc plauzibile, literatura română e deficitară în ceea ce privește utopiile pozitive și cu mult mai rodnică la capitolul contrautopiilor. Și ca preistorie, și ca realizări oarecum mutante (consemnarea în timp real a unui regim de teroare sau opera de sertar fiind cam altceva decât proiecția vizionară orwelliană). De la Dimitrie Cantemir, Ion Budai-Deleanu și I.L. Caragiale, trecând prin Ștefan Zeletin sau Tudor Arghezi
Cronicari moldoveni by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8859_a_10184]
-
țării noastre ca specie concretă", că în colind el "s-a suprapus zmeului, cerbului sau chiar ursului". Și totuși, atrage atenția Taloș, chestiunea fusese pusă cu totul altfel, încă din 1926, de poetul bucovinean Gavril Rotică, în articolul Mit și preistorie, din revista blăjeană "Comoara satelor", unde, citându-l pe Herodot, scrie că atunci când Xerses, regele perșilor, "trecea cu oștirea sa prin Tracia și Macedonia, ca să supună Grecia, mai multe cârduri de lei, coborându-se din munți, se aruncară noaptea asupra
Colinde cu lei by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/8951_a_10276]
-
științific - incorectă, contează mai puțin. Atât de puțin chiar, încât putem vorbi, cu lejeritate, despre un precedent fructuos și fertil pe care Valeriu Cristea l-a oferit acestei gustate specii de ultimă oră. Despre - cu un deloc hazardat cuvânt-valiză - o preistorie personală. Lipsită de resentimente, ca și corespondentele ei mai tinere, trista poveste din paginile Bagajelor pentru paradis, alipește, cumva, notele personale - mai intense și mai umane decât acelea cu finalitate dinainte pregătită - pe întregul fundal politic ieșind explicit la lumină
Preistorii personale by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9248_a_10573]
-
sec. XII-XIV, cf. dr. Mihai Ionescu) are o istorie în multe privințe spectaculoasă. Iată câteva dintre datele care îi fac originalitatea, selectate de autorii înșiși ai monografiei: Este cel mai vechi oraș din România. Zona a fost locuită încă din preistorie, dovada constituind-o vestigiile culturii materiale neolitice, Gumelnița. Orașul este singura colonie dorică de pe țărmul Pontului Euxin. Aici s-a găsit singurul papirus din Europa, în afară de cele descoperite la Pompei. Unii cetățeni al Callatisului au fost mercenari regali în Egipt
Povestea unui oraș by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/9416_a_10741]