119 matches
-
Curții Supreme de Justiție a Statelor Unite din 1954 împotriva școlilor care practicau segregația și pe revoluția drepturilor civile ce i-a urmat, mulți oameni au considerat la sfârșitul secolului XX c] fair-play-ul american a câștigat definitiv în fața rasismului și a prejudec]ților. Prin urmare, acei oameni au fost dezam]giți când, la mai mult de treizeci de ani dup] acea decizie istoric], un val de incidente rasiste majore a cuprins universit]țile americane. Erau conștienți de faptul c] rasismul a persistat
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
pot vorbi, ci dac] pot suferi. (Introduction to the Principles of Morals and Legislation, capitolul 17, not] de subsol) Ca și în cazul teoriei drepturilor animalelor, poziția utilitarist] nu accept] influențarea judec]ților morale de c]tre atitudini arbitrare și prejudec]ți. Toate interesele similare au aceeași important], indiferent de culoarea, sexul sau specia celui implicat. Dup] cum afirma Peter Singer, „Dac] o ființ] sufer], nu exist] nici o justificare moral] pentru a nu lua în considerare acea suferinț]. Indiferent de natură
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
utate și de calitate și ned]unând comunit]ții și cet]țenilor ei. De exemplu, o corporație nu îndeplinește acest scop dac] polueaz] aerul sau apă, dac] îngreuneaz] traficul sau irosește resursele comunitare, dac] promoveaz] (chiar și indirect) rasismul și prejudec]țile, dac] distruge frumusețea natural] a mediului sau ameninț] bun]starea social] și financiar] a cet]țenilor. Fâț] de consumatori, corporația are obligația de a furniza produse și servicii de calitate. Prin intermediul cercet]rilor, al instrucțiunilor de folosire și al
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
chiar și atunci ne vom îndoi de propriile puteri. Totuși, când este vorba s] decidem ce intuiții și dispoziții s] cultiv]m, nu ne putem baza pe intuiții în sine, ca intuiționiștii. Când avem timpul necesar și suntem lipsiți de prejudec]ți, ar trebui s] ne gândim critic care sunt cele corecte sau cele mai bune, judecând dup] m]sura în care cultivarea lor îndeplinește finalit]țile oamenilor în general. De-a lungul timpului înțelepții au f]cut acest lucru; deci
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
în care acțiunile (și evenimentele, în general) pot diferi una de alta. Chiar dac] sunt complet de acord cu multe aspecte ale teoriei lui Kohlberg, cred c] exist] totuși dificult]ți de nedep]sit în privința ei. Una dintre acestea, privind prejudec]țile de gen, a fost ridicat] de Carol Gilligan (1982). Nu voi discuta aceast] problem], deoarece problemă separ]rii „eticii feminine” este dezb]țuț] de Jean Grimshaw în acest volum (capitolul 43, „Ideea unei etici feministe”). Analize și alte probleme
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
În aceast] privinț], fundaționalismul și coerentismul au mai multe în comun decât se poate imagina. Unii cred c], din moment ce opiniile coerentiste încep cu credințele noastre morale reflexive, ele trebuie inevitabil s] statorniceasc] „morală de bun simț” - acea colecție negativ] de prejudec]ți morale, deprinderi, judec]ți și purt]ri pe care oamenii din cultura și clasa „noastr]” le manifest] și în virtutea c]rora acționeaz]. Deoarece interpret]rile fundaționaliste încep cu începutul, s-a considerat c] numai ele sunt în situația de
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
și purt]ri pe care oamenii din cultura și clasa „noastr]” le manifest] și în virtutea c]rora acționeaz]. Deoarece interpret]rile fundaționaliste încep cu începutul, s-a considerat c] numai ele sunt în situația de a pune la îndoial] acele prejudec]ți și de a promova progresul moral. Deși ar putea fi ceva important aici, ar fi foarte dificil s] afirm]m exact ce. Chiar dac] suntem coerentiști și credem c] acele credințe ale noastre, morale și reflexive, sunt privilegiate, nu
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
parțial, cu judecata ) iar a fi în criză înseamnă a judeca, a pune în ordine lucrurile a separa elementele pozitive de cele negative ale moștenirii culturale. În fond, omul este prin excelență o ființă de criză, o ființă care judecă, prejudecă și rejudecă, ordonează, preordonează și re-ordonează, o ființă silită de propria-i natură să transforme mereu lumea și pe sine. Nici o dimensiune a vieții pe care omul a dezvoltat-o nu-i traduce mai bine condiția decât filosofia. Ea este
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
argumentul acceptabil (sau mai puțin inacceptabil) din punct de vedere ideologic al responsabilității personale, ea Însăși explicată (sau nu), prin factori culturali (de exemplu, prin specificitatea familială). Acest argument al responsabilității personale a negrilor este și cel al „iresponsabilității” lor, prejudecată de rasă-clasă În care recunoaștem reciclarea temei, Întâlnită la Malthus, ca și la Galton și la majoritatea susținătorilor eugeniei (Kevles, 1995), a „indolenței” atribuite membrilor claselor sărace, a căror tristă soartă era astfel justificată (Taguieff, 2002, pp. 11-17). Negrii, În măsura În care
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
2. Principiul analiticii existențiale și intenționalitatea fenomenologică a enunțului (judecății) 3.3.2.1. Principiul "logic" al analiticii existențiale: scoaterea la iveală prin punerea în evidență, a unui temei De la bun început forma (metodologică a) scoaterii la iveală "pre-formează" (pre-deternimă, prejudecă) întrebarea despre temeiul tuturor lucrurilor. Întrebarea este esențială pentru "metafizică", iar pentru că temeiul se află în "diferență ontologică" față de ceea ce el întemeiază, ea este esențială și pentru "ontologie", așa cum acestea au fost croite la începuturile istorice ale filosofiei. Heidegger vizează
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
are posibilitatea de a cere trasului și trăgătorului înlocuirea de comun acord a respectivului cec. În temeiul art. 72 din Legea nr. 59/1934 asupra cecului: Ordonanță sau hotărârea rămasă definitivă stinge orice drept decurgând din cecul anulat, fără a prejudeca eventualele acțiuni ale posesorului față de cel care a obținut anularea. Pct. 331. - După eliberarea ordonanței de anulare a cecului și publicarea acesteia în Monitorul Oficial al României sau după rămânerea definitivă a hotărârii judecătoriei de respingere a opoziției, orice drepturi
NORM�� nr. 7 din 6 martie 1994 (*actualizată*) privind comerţul făcut de instituţiile de credit cu cecuri**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125320_a_126649]
-
la scadență se va putea cere un duplicat în aceleași condiții. ---------- În temeiul art. 93 din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei și biletului la ordin: "Ordonanța sau hotărârea rămasă definitivă stinge orice drept decurgând din cambia anulată, fără a prejudeca eventualele acțiuni ale posesorului față de cel care a obținut anularea." Pct. 452. - După eliberarea ordonanței de anulare a cambiei și apariția acesteia în Monitorul Oficial al României sau după rămânerea definitivă a hotărârii judecătorești de respingere a opoziției, orice drepturi
NORMĂ-CADRU nr. 6 din 8 martie 1994 (*actualizată*) privind comerţul făcut de instituţiile de credit cu cambii şi bilete la ordin**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125319_a_126648]
-
mestesiugulu loru și înarmați. Articolul 16 Fia-care comună urbană de la 6,000 locuitori în susu va îngriji a ave unu spitalu pentru bolnavi seu scapetati, în marginile trebuintieloru și mijloacelor sale, daca nu esista spitalu centralu, și fără a se prejudeca subsidiile ce asemene spitalu comunalu aru primi din casă judetiului seu a Statului. Articolul 17 Fia-care comună rurală de la 500 locuitori în susu, va fi datore a ave tăuri, armassari și berbeci de soiu, pentru inbunatetirea viteloru. Asemene fia-care comună
LEGE nr. 394 din 31 martie 1864 pentru comunele urbane şi rurale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125625_a_126954]
-
și Ploesci, se adressedia Ministeriului de Interne, care consultendu consiliulu de Statu, va putea casă alegerile dacă se constată iregularități grave, în acestu casu se procede la alegeri nuoi în termenu de 30 dile. Cassarea seu mantinerea alegeriloru nu poate prejudeca intru nimicu acțiunea publică, care se poate intenta în contra acelora ce aru fi comisu în cursulu operațiuniloru electorale, ori ce feliu de delictu, prevediutu și pedepsitu de lege. Capitolul 6 DESPRE ELIGIBILI Articolul 48 Pentru a fi alesu Membru unui
LEGE nr. 394 din 31 martie 1864 pentru comunele urbane şi rurale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125625_a_126954]
-
avea dreptul de a cumpăra proprietăți immobiliare, sub condițiunea însă de a se supune, în ceea ce se atinge de asemenea proprietăți, la legile pamentului, și numai precât și Românii se vor bucura de asemenea drept în terile lor. Nu se prejudeca printr'acesta intru nimic dispositiunele legali relative la naturalisatiune. Articolul 2 Legea de față, nu vă privi intru nimic colonisarile ce sînt poprite. Articolul 3 Tote dispositiunile contrarii acestei legi, sînt și reman abrogate. Facem cunoscut și ordonam că cele
LEGE nr. 1.051 din 19 august 1864 pentru Dreptul acordat străinilor de a cumpara imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125705_a_127034]
-
care au preconizat o concepție individualistă și anarhică despre libertatea omului. S-a confirmat că omul este o ființă liberă în mod absolut și stăpân pe propriul destin. În numele rațiunii și a „naturii” s-a spus că indisolubilitatea conjugală este prejudecată, că orice dorință este legitimă. Individul, mai ales femeia, trebuie descătușată din lanțurile milenare în care i-a aruncat tradiția, brutalitatea, biserica. Căsătoria s-a considerat o chestiune prea particulară, un contract între doi indivizi, care nu are alt scop
Rolul familiei în asistenţa social - pastorală a copiilor abandonaţi by Adriana Nastasă () [Corola-publishinghouse/Science/91710_a_93179]
-
prezenta reprezentantului sau, atunci când inculpatul poate fi reprezentat (art. 174 alin. 1 din Codul de procedură penală), totuși, în cazul formulării de cereri (de exemplu, de amânări, recuzări, strămutări) sau ridicări de excepții (de necompetenta, de neîndeplinirea procedurii) care nu prejudeca fondul cauzei, apărătorul poate exercita aceste drepturi ale inculpatului și în lipsa acestuia. Este evident că, printre drepturile inculpatului, pe care apărătorul sau le poate exercita și în lipsa lui, se enumără și dreptul de a ridica excepția de neconstituționalitate, deoarece nici
DECIZIE nr. 16 din 27 ianuarie 2000 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 174 alin. 1 lit. a) din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/128909_a_130238]
-
apărătorul poate exercita aceste drepturi ale inculpatului și în lipsa acestuia. Este evident că, printre drepturile inculpatului, pe care apărătorul sau le poate exercita și în lipsa lui, se enumără și dreptul de a ridica excepția de neconstituționalitate, deoarece nici aceasta nu prejudeca fondul cauzei și deci nu reclamă prezența sau reprezentarea inculpatului. Această interpretare este în concordanță cu prevederile art. 24 din Constituție, privitoare la dreptul părților de a fi asistate de un avocat în tot cursul procesului, iar activitatea acestuia, chiar
DECIZIE nr. 16 din 27 ianuarie 2000 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 174 alin. 1 lit. a) din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/128909_a_130238]
-
nerespectarea hotărârilor judecătorești privind încredințarea minorilor. Instanță a constatat că erau îndeplinite condițiile legale privind urgență cererii, întrucat dreptul reclamantei putea fi afectat în mod ireparabil în caz de întârziere. În plus, măsura solicitată avea un caracter provizoriu, care nu prejudeca fondul, urmărind doar să asigure respectarea dreptului reclamantei, pe care orice întârziere l-ar fi pus în pericol. De asemenea, era evidență aparentă dreptului, condiție necesară pentru că o cerere de ordonanță președințiala să poată fi admisă. Prin urmare, instanța a
HOTĂRÂRE din 25 ianuarie 2000 în cauza Ignaccolo-Zenide împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/131966_a_133295]
-
paragraful 8 și pe baza procedurilor naționale corespunzătoare. Articolul 8 Dacă nu este de acord cu recomandările comisiei, statul riveran va prezenta comisiei, într-un termen rezonabil, o cerere revizuită sau o nouă cerere. Articolul 9 Actele comisiei nu vor prejudeca asupra problemelor referitoare la stabilirea limitelor între state ale căror țărmuri sunt limitrofe sau se află față în față. Anexă 3 DISPOZIȚII fundamentale care reglementează explorarea și exploatarea Articolul 1 Drepturi asupra mineralelor Transferul drepturilor de proprietate asupra mineralelor va
CONVENŢIA NAŢIUNILOR UNITE din 10 decembrie 1982 asupra dreptului marii*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/132201_a_133530]
-
a iresponsabilității sau a scuzei provocării. Cu toate acestea, în absența posibilității exercitării căilor de atac, partea civilă nu poate acționa în justiție pentru apărarea drepturilor și intereselor sale legitime, spre a solicita înlăturarea erorilor din sentința penală, erori ce prejudeca acțiunea să civilă. 7. Potrivit art. 1 alin. (3) din Constituție, România este stat de drept. De aceea, decizia la care se referă prezenta opinie separată (rezultat al voinței exprimate prin mecanisme democratice de către majoritatea judecătorilor Curții Constituționale) este singura
DECIZIE nr. 45 din 14 martie 2000 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2 şi 362 din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/129752_a_131081]
-
rang util garantate cu bunurile urmărite constituite în gaj agricol pot fi primite drept preț la licitație. Prin creanțe în rang util, în sensul acestui articol, se înțelege acele creanțe a caror depunere la plata prețului obținut la licitație nu prejudeca asupra drepturilor creditorilor avînd creanțe garantate cu gaj agricol înscrise anterior. Articolul 19 În caz de depunerea unei creanțe drept preț, adjudecarea se va face provizoriu pînă la omologarea ei de instanța care a ordonat vînzarea. Articolul 20 Dacă nu
LEGE nr. 1.264 din 4 aprilie 1931 asupra Contractului de gaj agricol. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/134388_a_135717]
-
cauze pentru suspiciunea legitimă, această cerere nu va suspenda instrucția sau judecarea afacerii înaintea instanței de fond, decat dacă Curtea de Cașare va lua o expresă dispozițiune printr'o încheiere dată înaintea judecării cererii de strămutare. O asemenea încheiere nu prejudeca rezolvarea cererii de strămutare. Hotărîrea instanței de fond, pronunțată în intervalul dela introducerea cererii de strămutare și pînă la judecarea ei de către Curtea Militară de Cașare și Justiție, este nulă de drept, cînd Curtea Militară de Cașare și Justiție a
CODUL JUSTIŢIEI MILITARE din 20 martie 1937. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/140858_a_142187]
-
s'a schimbat felul și durata pedepsei. Articolul 469 Dispozițiunile din codul, penal referitoare la stingerea acțiunii, se aplică și militarilor, cu excepțiunea că prin amnistie și prescripție nu se împiedică exercițiul acțiunii disciplinare. Achitarea unui ofițer sau asimilat nu prejudeca asupra dispozițiunilor prevăzute în regulamentele consiliului de onoare și legea poziției ofițerilor. Articolul 470 Militarii, în exercițiul funcțiunii sau serviciului lor de orice fel sînt socotiți că funcționari în sensul codului penal, ale cărui dispozițiuni le sînt aplicabile oridecate ori
CODUL JUSTIŢIEI MILITARE din 20 martie 1937. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/140858_a_142187]
-
Partea I, nr. 393 din 23 august 2000, Curtea a statuat că art. 207 din Codul penal nu încalcă prevederile Constituției sau ale documentelor internaționale invocate. Cu acel prilej Curtea a reținut că "dispozițiile art. 207 din Codul penal nu prejudeca asupra cauzei și nici nu instituie o prezumție de vinovăție. Dimpotrivă, dovada existenței tuturor elementelor ce pot constitui temei al răspunderii penale, între care și vinovăția, trebuie să fie făcută de cel care susține acuzarea, iar cel acuzat are posibilitatea
DECIZIE nr. 95 din 21 martie 2002 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 205, 206 şi 207 din Codul penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/141792_a_143121]