211 matches
-
caz de trebuință flota rusască să poată ierna sau în portul de la Palermo sau în cel de la Tarent. [22 octombrie 1876] PRELECȚIUNI PUBLICE ["DUMINICĂ ÎN 24... "] Duminică în 24 c. d. A. D. Xenopol va ținea a treia prelegere publică. În prelecțiunea a doua, în care a vorbit despre istoria industriei române, d-sa a început prin a arăta: I) starea cea proastă a agriculturei noastre, care cultivă pământul în mod cu totul primitiv, fără a întrebuința irigațiuni, ingrașarea pământului sau scurgerea
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
ianuarie 1877] CLUBUL STUDENȚILOR Din raportul anual, citit în ședința de la 20 noiembrie 1876 și tipărit acuma, estragem următoarele date. În intervalul de un an dintre 20 noiemvrie 1875 și 20 noiemvrie 1876 s-au ținut în localul clubului 9 prelecțiuni asupra următoarelor materii: 1. Civilizația este contrară corupției, de N. Mihalcea. 2. Proba testimonială în materie civilă, de C. M. Miclescu. 3. Salvarea omenirei prin instrucțiune, de N. Mihalcea. 4. Ninon, poem în versuri de I. Bată. 5. Lupta pentru drept
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
ar închiria un local ieftin, cu 3-400 franci pe an, iar jumătate din rest s-ar întrebuința pentru formarea unui fond stabil și jumătate pentru cumpărarea de cărți de-o valoare însemnată și pentru abonamentul la ziare științifice. cât despre prelecțiuni suntem siguri că mai multe din ele n-au conținut, n-au putut să conțină decât vorbe, nicidecum cunoștințe pozitive, răsărite din studiul amănunțit al materiei respective. Așa de ex. cea dintâi, "Civilizația este contrară corupției", conține un neadevăr, Las
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
calculat totdeauna cu împrejurările cele mai rele, nu cu cele mai bune. îndealtfel lipsa lui de încredere nu în energia, dar în judecata sănătoasă și oarecum realistă a conluptătorilor săi a fost în parte adeverită de vreme. [6 februarie 1877] PRELECȚIUNI POPULARE ["SOCIETATEA LITERARĂ "JUNIMEA"... Societatea literară "Junimea" va ținea și în acest an prelecțiunile ei obicinuite, cu care publicul ieșan s-au familiarizat acum de treisprezece ani. Obiectul prelecțiunilor din acest an vor fi diferitele sisteme metafizice (dacă sub metafizică
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
lui de încredere nu în energia, dar în judecata sănătoasă și oarecum realistă a conluptătorilor săi a fost în parte adeverită de vreme. [6 februarie 1877] PRELECȚIUNI POPULARE ["SOCIETATEA LITERARĂ "JUNIMEA"... Societatea literară "Junimea" va ținea și în acest an prelecțiunile ei obicinuite, cu care publicul ieșan s-au familiarizat acum de treisprezece ani. Obiectul prelecțiunilor din acest an vor fi diferitele sisteme metafizice (dacă sub metafizică vom înțelege toate ideile pe care le-a avut sau omenirea sau unele școli
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
săi a fost în parte adeverită de vreme. [6 februarie 1877] PRELECȚIUNI POPULARE ["SOCIETATEA LITERARĂ "JUNIMEA"... Societatea literară "Junimea" va ținea și în acest an prelecțiunile ei obicinuite, cu care publicul ieșan s-au familiarizat acum de treisprezece ani. Obiectul prelecțiunilor din acest an vor fi diferitele sisteme metafizice (dacă sub metafizică vom înțelege toate ideile pe care le-a avut sau omenirea sau unele școli filozofice asupra începutului lumei, a originii făpturii și răsăririi neamului omenesc). Astăzi duminică d. Pogor
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
metafizică vom înțelege toate ideile pe care le-a avut sau omenirea sau unele școli filozofice asupra începutului lumei, a originii făpturii și răsăririi neamului omenesc). Astăzi duminică d. Pogor va introduce pe auditori în materie prin considerațiuni teoretice. Șirul prelecțiunilor este următorul: 1) Duminică 6 fevruarie. Privire teoretică, V. Pogor. 2) Duminică 13 fevruarie. Fetișismul, V. Conta. 3) Duminică 20 fevruarie. Politeismul, P. Verusi. 4) Duminică 27 fevruarie. Panteismul, A. D. Xenopol. 5) Duminică 6 martie. Monoteismul, V. Pogor. 6) Duminică
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
încheiat zicând că concepția religioasă brahmanică e cea mai apropiată de rezultatele științei moderne, iar morala budhaistă are analogii multe în formarea de societăți în Europa pentru apărarea animalelor. Auditoriul, numeros și de astădată, a fost mulțămit atât cu cuprinsul prelecțiunei cât și cu dicțiunea vie a vorbitorului. [9 martie 1877] {EminescuOpIX 341} TEATRU ["REPREZENTAȚIA DE DUMINECĂ... "] Reprezentația de duminecă în beneficiul d-șoarei Dănescu a fost din cele mai succese. Vesela comedie în două acte "O palmă în sala teatrului", localizată
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
decât umbra lor, iarcă esența lor adevărată îi rămâne pentru veci necunoscută. [13 aprilie 1877] ÎNCHEIEREA PRELEGERILOR JUNIMEI Duminică în 10 l. c. d-nul V. Conta a ținut prelegerea sa asupra materialismului. Făcând o dare de samă retrospectivă asupra tuturor prelecțiunilor ținute în anul acesta, d-sa a arătat legătura ce există între deosebitele maniere de-a privi și a-și esplica lumea. Interesantă a fost dezvoltarea opiniei cumcă tot ce omul nu pricepe el esplică în mod metafizic, dar cu
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
dus alunecând,/ împins din rai ca de un vânt,/ sau, poate, de apăsarea unui gând/ cu mult mai mare" ("Îngerul cu o carte în mână"). Cu "Laus Ptolemaei", Nichita Stănescu atinge maturitatea poetică, modalitatea estetică fiind expunerea în ton de prelecțiune populară pentru specialiști, iar pentru cei mai puțin inițiați în ale științei, frumoase abstracțiuni în care încearcă a poetiza raționalizarea matematică a universului. Figuri geometrice ca pătratul, cercul, punctul, supuse unor demonstrații, de care poetul se îndoiește, (pretext pentru a
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
au publicat marii clasici ai literaturii române: Eminescu, Creangă, Caragiale, Slavici. Exegeții au identificat trei etape în existența Societății Junimea: 1. Etapa 1863-1874 are un caracter critic și polemic, manifestat în domeniul limbii, al literaturii și al culturii; se organizau "prelecțiuni" populare pentru educarea maselor; se punea problema alcătuirii unor antologii de poezie românească pentru promovarea autorilor importanți; junimiștii propuneau unificarea limbii române literare prin înlocuirea alfabetului chirilic cu cel latin și prin normarea limbii; 2. Etapa 1874-1884 întâlnirile Junimii au
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
prin introducerea spiritului critic și afirmarea principiului estetic în judecarea operelor literare. Deviza societății era: "Intră cine vrea și rămâne cine poate" și a avut ca punct de plecare generația de la 1848. Numărul Junimiștilor creștea considerabil ; își propuneau întâlniri săptămânale, "prelecțiuni populare", editare de reviste și ziare, înființarea unor tipografii și a unor institute de învățământ. În Convorbiri literare au publicat scriitori din toate cele trei provincii românești. Junimea se orienta spre realism și clasicism. Titu Maiorescu, un adevărat "spiritus rector
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
nemți". Aceasta voia să însemne: nu filosofia speculativă, ci un activism cultural potrivit cu nevoile concrete ale societății noastre. Este ceea ce a făcut Maiorescu în lunga lui carieră, punându-și energia, talentul, marea lui știință în serviciul patriei. La catedră, în prelecțiuni populare și conferințe, el s-a străduit, ca și prin scris, a forma o elită intelectuală care să-i extindă cronotopic gestul. Chestiunile culturii chiar, el le-a plasat într-o amplă perspectivă, ceea ce explică aerul de seriozitate și de
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
și purtau discuții pe teme culturale, citeau fragmente din opere pe care apoi le discutau cu foarte multă seriozitate. Societatea Junimea s-a fondat la 1 martie 1863 și avea ca scop: culturalizarea maselor printr-o serie de conferințe numite „prelecțiuni populare-; aceste conferințe erau susținute de către membrii fondatori și aveau diferite teme: de religie, astronomie, folclor, filozofie. Promovarea unei literaturi naționale de calitate, elaborarea unei antologii de poezie și proză românească. Pentru a deosebi literatura bună de cea proastă, Titu
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
Culte și Patrimoniu Cultural Național Iași Volumul a beneficiat de o bursă de cercetare Copyro (c) CĂLIN CIOBOTARI (c) EDITURA JUNIMEA, IAȘI ROMÂNIA Călin CIOBOTARI Junimea de ieri, Junimea de azi Cuvânt înainte de Lucian Vasiliu EDITURA JUNIMEA IAȘI 2008 Junimea prelecțiunilor, prelecțiunile Junimii La numai 22 ani, junele Titu Maiorescu este trimis în Moldova, la Iași, de domnitorul Alexandru Ioan Cuza, cu misiunea de a reorganiza școlile. În februarie 1863, după câteva luni de acomodare în cetatea cronicarilor, a bisericilor, a
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
și Patrimoniu Cultural Național Iași Volumul a beneficiat de o bursă de cercetare Copyro (c) CĂLIN CIOBOTARI (c) EDITURA JUNIMEA, IAȘI ROMÂNIA Călin CIOBOTARI Junimea de ieri, Junimea de azi Cuvânt înainte de Lucian Vasiliu EDITURA JUNIMEA IAȘI 2008 Junimea prelecțiunilor, prelecțiunile Junimii La numai 22 ani, junele Titu Maiorescu este trimis în Moldova, la Iași, de domnitorul Alexandru Ioan Cuza, cu misiunea de a reorganiza școlile. În februarie 1863, după câteva luni de acomodare în cetatea cronicarilor, a bisericilor, a pașoptiștilor
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
austriacă asupra românilor din Principate"... *** La 9 februarie 1974, în Casa cu ferestre luminate (reședința de altă-dată a familiei Vasile Pogor, apoi a interbelicului istoric Gh. Brătianu sediul muzeelor literare ieșene, spațiu de exprimare predilectă a junimiștilor), au fost reluate prelecțiunile. G. Ivănescu a vorbit despre "Preocupări filologice în epoca Junimii", iar Alexandru Dima despre "Personalitatea lui Titu Maiorescu". Această a II-a serie a Prelecțiunilor (1974-1989) s-a constituit, în vremuri dificile, într-un "vis al inteligenței libere" (după expresie
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
Gh. Brătianu sediul muzeelor literare ieșene, spațiu de exprimare predilectă a junimiștilor), au fost reluate prelecțiunile. G. Ivănescu a vorbit despre "Preocupări filologice în epoca Junimii", iar Alexandru Dima despre "Personalitatea lui Titu Maiorescu". Această a II-a serie a Prelecțiunilor (1974-1989) s-a constituit, în vremuri dificile, într-un "vis al inteligenței libere" (după expresie maioresciană). Între cei care au dat forță, temeinicie și continuitate conferințelor de tip junimist, am menționa doar câteva nume: Constantin Noica, Edgar Papu, Alexandru Paleologu
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
Noica, Edgar Papu, Alexandru Paleologu, Liviu Rusu, Zoe Dumitrescu Bușulenga, Ioan Alexandru, Mihai Ursachi, Eugen Simion, Nicolae Manolescu, Mihai Șora, Gabriel Liiceanu, Andrei Pleșu... A III-a serie a debutat în aprilie 1990, într-un context de relaxare est-europeană, cu prelecțiunea susținută de Amita Bhose ("Doi poeți care nu s-au cunoscut niciodată: Eminescu și Tagore"). Au urmat nu-me consacrate din țară, de la Ana Blandiana la Dan Laurențiu, de la Sorin Dumitrescu la Eugen Coșeriu, de la I.P.S. Daniel (actualul nostru Patriarh) la
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
Ulici, de la Zigu Ornea la Alexandru Zub, dar și din străinătate, precum Paul Miron (Germania), Sorin Alexandrescu (Olanda), Reverend Donald Altchim (Anglia), Catherine Durandin (Franța) ș.a. *** După ce au fost finalizate lucrările de restaurare amplă a casei JUNIMII, în anul 2007 prelecțiunile au continuat în seria a IV-a, cuprinzând nume precum Mihai Cimpoi (Chișinău), George Astaloș (Paris), Dan C. Mihăilescu, Constantin Simirad ș.a. Ca specific, noua serie presupune publicarea conferințelor în revista "Convorbiri literare", iar dialogurile cu prelec-torii (realizate în chip
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
Astaloș (Paris), Dan C. Mihăilescu, Constantin Simirad ș.a. Ca specific, noua serie presupune publicarea conferințelor în revista "Convorbiri literare", iar dialogurile cu prelec-torii (realizate în chip admirabil de infatigabilul și inspiratul confrate scriitor Călin Ciobotari) în paginile revistei "Dacia literară". Prelecțiunile vechi și noi s-au constituit și se constituie ca discursuri așezate, substanțiale, stimulatoare, de punere în dialog, spre reflecție și meditație, a ideilor esențiale care au animat și dinamizat lumea noastră. Un proiect bine fi-nalizat în acest op, din
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
spre reflecție și meditație, a ideilor esențiale care au animat și dinamizat lumea noastră. Un proiect bine fi-nalizat în acest op, din care urmează să se înfrupte nenumărate cohorte de cititori care nu au avut posibilitatea participării efective la indicibilele prelecțiuni junimiste. Lucian VASILIU "Onorat auditor..." "Prelecțiuni populare", o sintagmă pe cât de sonoră, pe atât de paradoxală în structura ei de sens și semnificație. Pe de o parte, pretențiosul termen "prelecțiune", care duce imediat gândul spre aerul rarefiat și oficial al
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
esențiale care au animat și dinamizat lumea noastră. Un proiect bine fi-nalizat în acest op, din care urmează să se înfrupte nenumărate cohorte de cititori care nu au avut posibilitatea participării efective la indicibilele prelecțiuni junimiste. Lucian VASILIU "Onorat auditor..." "Prelecțiuni populare", o sintagmă pe cât de sonoră, pe atât de paradoxală în structura ei de sens și semnificație. Pe de o parte, pretențiosul termen "prelecțiune", care duce imediat gândul spre aerul rarefiat și oficial al vreunui amfiteatru în care s-au
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
cititori care nu au avut posibilitatea participării efective la indicibilele prelecțiuni junimiste. Lucian VASILIU "Onorat auditor..." "Prelecțiuni populare", o sintagmă pe cât de sonoră, pe atât de paradoxală în structura ei de sens și semnificație. Pe de o parte, pretențiosul termen "prelecțiune", care duce imediat gândul spre aerul rarefiat și oficial al vreunui amfiteatru în care s-au așezat întru savantă ascultare minți luminate. Pe de altă parte, banalul, modestul termen "popular", implicând imaginea unei mase amorfe, un auditoriu pestriț și superficial
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
ascultare minți luminate. Pe de altă parte, banalul, modestul termen "popular", implicând imaginea unei mase amorfe, un auditoriu pestriț și superficial, adunat eventual în vreun cămin cultural proaspăt văruit, dar cu ușa desprinsă din una dintre balamale. Iar când între "prelecțiuni" și "populare" se mai interpune complexantul și de nimic bun anunțătorul "filosofice", situația de-vine cu adevărat delicată. Ce caută, așadar, acești termeni atât de diferiți unul lângă celălalt, ce fel de dialog poate exista între ei, dar, mai ales
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]