211 matches
-
remarcat importanța acordată de Maiorescu instituției familiei. Identificăm aici at(t o extrapolare a sentimentului ș( atitudinii personale față de aceasta, c(t ș( o importanță deosebită acordată familiei ca element de rezistență (n eșafodajul unui popor. Unele din primele sale prelecțiuni la (ntoarcerea (n țară (avea doar 21 de ani) erau despre familie. "Grecii, romanii observa Maiorescu cu toate (nsușirile lor s-au năruit. Poporul german, din contră, "mit seiner Piet(t f(r die Familie", (nflorește" (apud. Călinescu, 1982, p.
by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
Eminescu, Ion Creangă, Ion Luca Caragiale, Ioan Slavici ș.a. Sub directa îndrumare a lui Titu Maiorescu, erijat într-un veritabil doctrinar al mișcării, estetician și critic cu sistem, s-au cristalizat trăsăturile unui prim canon literar din spațiul românesc. Alături de „prelecțiunile populare” și de c.l., tipografia, librăria și revista „Convorbiri literare”, apărută timp de 27 de ani sub redacția lui Iacob Negruzzi (de la 1 martie 1867 și până în 1885 la Iași, ca bilunar, iar apoi lunar, la București), au contribuit
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286162_a_287491]
-
Împreună cu A. Lambrior, V. Tassu, G. Panu, I. G. Cernescu ș.a., În ideea de a sprijini cercetarea În domeniu și totodată difuziunea valorilor din trecut. El a pledat, de pildă, pentru măsuri de ocrotire a monumentelor istorice și a rostit „prelecțiuni“ pe diverse teme. Factotum la Junimea, până la plecarea lui Maiorescu În capitală, Xenopol poate fi Întâlnit În cele mai variate inițiative, precum Societatea pentru Învățătura poporului român, Societatea de economie din urbea Iași, gruparea liberal-moderată, Societatea de cultivare a viermilor
Prelegeri academice by Acad. ALEXANDRU ZUB () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92347]
-
a Răsăritului și împingea atitudinea intelectuală în această direcție". Aici descifrează în continuare Cornel Ungureanu "Eminescu descoperea legitimismul gândirii sale răsăritene". Care trebuie pus în relație cu faimoasa religiune asiatică la care ajunge prin Schopenhauer și prin Maiorescu ("A treia prelecțiune ținută de d. Maiorescu a avut ca temă budhismul" se consemnează în nr. 1 al Convorbirilor, pe anul 1867), astfel că "simbolurile eminesciene ale sacrului țin de acest timp" (muntele alb, insula "reprezentări fenomenale ale Centrului. Aparțin unei geografii mitice
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
și să-i luăm pe junimiști așa cum au fost, pentru că, din același spirit de glumă și zeflemea, nu s-a insistat niciodată pentru stabilirea datei fondării acestei societăți. Să încercăm, totuși, să urmărim șirul faptelor...Întâi să pornim de la acele prelecțiuni populare inaugurate de Titu Maiorescu la 10 februarie 1863 în salonul Băncii Moldovei din Iași, cu titlul general „Reflecțiuni filozofice populare, relative la familie și educațiune”, dezvoltat pe parcursul a zece prelegeri: 1 Familia în stat și societate, educațiunea în familie
Junimiștii la ei acasă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1686_a_2905]
-
psihologie; 5 Temperamentele; 6 Viața de zi și viața de noapte a sufletului, vis, viziuni și stahii; 7 Memoria și fantezia; 8 Voința și caracterul; 9 Voința și inteligența,talentul și geniul; 10 Recapitulare. Mijlocul justifică scopul. Pornind de la aceste prelecțiuni, unii junimiști înclinau să creadă că Junimea ar fi luat ființă încă din toamna anului 1863. Iacob Negruzzi, însă, vine cu o argumentație care înlătură această presupunere. În „Amintiri din Junimea”, el spune că: „Mulți membri ai Junimii cred că
Junimiștii la ei acasă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1686_a_2905]
-
zilele noastre... în toamna anului 1863 Maiorescu s-ar fi întâlnit cu Th. Rosetti într-o căsuță suspectă de pe lângă biserica Banului din Iași, ...în acea întâlnire s-ar fi pus bazele înființărei Junimei...Pogor, Carp și Negruzzi entuziasmați de faimoasa prelecțiune populară ținută de Th. Rosetti, <<Despre societatea modernă>>, ar fi hotărât să dea cu ceilalți doi împreună, o formă durabilă Junimii”...(despre „faimoasa prelecțiune” vom vorbi la timpul potrivită. Atunci, fără prea multe menajamente, sare de la locul lui Pogor,care
Junimiștii la ei acasă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1686_a_2905]
-
acea întâlnire s-ar fi pus bazele înființărei Junimei...Pogor, Carp și Negruzzi entuziasmați de faimoasa prelecțiune populară ținută de Th. Rosetti, <<Despre societatea modernă>>, ar fi hotărât să dea cu ceilalți doi împreună, o formă durabilă Junimii”...(despre „faimoasa prelecțiune” vom vorbi la timpul potrivită. Atunci, fără prea multe menajamente, sare de la locul lui Pogor,care surpă tot ce a clădit secretarul perpetuu. El spune că expunerea lui Negruzzi este falsă. Că societatea Junimea este mult mai veche decât întâlnirea
Junimiștii la ei acasă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1686_a_2905]
-
critică asupra poeziei române de la 1867”, care a adus criterii de apreciere a poeziilor și a contribuit la cernerea lor. Apoi „Despre scrierea limbei române”, care a stat la baza stabilirii ortografiei. În Amintiri din Junimea Iacob Negruzzi, vorbind despre prelecțiunile lui Maiorescu, apreciază că „Vorba lui Maiorescu, limpede și ușoară, limba sa română atât de frumoasă, de care nu-mi dam seama unde a găsit-o, claritatea expunerii, care contrasta așa de mult cu cursurile celor mai mulți profesori ce ascultasem în
Junimiștii la ei acasă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1686_a_2905]
-
Culte și Patrimoniu Cultural Național Iași Volumul a beneficiat de o bursă de cercetare Copyro (c) CĂLIN CIOBOTARI (c) EDITURA JUNIMEA, IAȘI ROMÂNIA Călin CIOBOTARI Junimea de ieri, Junimea de azi Cuvânt înainte de Lucian Vasiliu EDITURA JUNIMEA IAȘI 2008 Junimea prelecțiunilor, prelecțiunile Junimii La numai 22 ani, junele Titu Maiorescu este trimis în Moldova, la Iași, de domnitorul Alexandru Ioan Cuza, cu misiunea de a reorganiza școlile. În februarie 1863, după câteva luni de acomodare în cetatea cronicarilor, a bisericilor, a
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
și Patrimoniu Cultural Național Iași Volumul a beneficiat de o bursă de cercetare Copyro (c) CĂLIN CIOBOTARI (c) EDITURA JUNIMEA, IAȘI ROMÂNIA Călin CIOBOTARI Junimea de ieri, Junimea de azi Cuvânt înainte de Lucian Vasiliu EDITURA JUNIMEA IAȘI 2008 Junimea prelecțiunilor, prelecțiunile Junimii La numai 22 ani, junele Titu Maiorescu este trimis în Moldova, la Iași, de domnitorul Alexandru Ioan Cuza, cu misiunea de a reorganiza școlile. În februarie 1863, după câteva luni de acomodare în cetatea cronicarilor, a bisericilor, a pașoptiștilor
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
austriacă asupra românilor din Principate"... *** La 9 februarie 1974, în Casa cu ferestre luminate (reședința de altă-dată a familiei Vasile Pogor, apoi a interbelicului istoric Gh. Brătianu sediul muzeelor literare ieșene, spațiu de exprimare predilectă a junimiștilor), au fost reluate prelecțiunile. G. Ivănescu a vorbit despre "Preocupări filologice în epoca Junimii", iar Alexandru Dima despre "Personalitatea lui Titu Maiorescu". Această a II-a serie a Prelecțiunilor (1974-1989) s-a constituit, în vremuri dificile, într-un "vis al inteligenței libere" (după expresie
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
Gh. Brătianu sediul muzeelor literare ieșene, spațiu de exprimare predilectă a junimiștilor), au fost reluate prelecțiunile. G. Ivănescu a vorbit despre "Preocupări filologice în epoca Junimii", iar Alexandru Dima despre "Personalitatea lui Titu Maiorescu". Această a II-a serie a Prelecțiunilor (1974-1989) s-a constituit, în vremuri dificile, într-un "vis al inteligenței libere" (după expresie maioresciană). Între cei care au dat forță, temeinicie și continuitate conferințelor de tip junimist, am menționa doar câteva nume: Constantin Noica, Edgar Papu, Alexandru Paleologu
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
Noica, Edgar Papu, Alexandru Paleologu, Liviu Rusu, Zoe Dumitrescu Bușulenga, Ioan Alexandru, Mihai Ursachi, Eugen Simion, Nicolae Manolescu, Mihai Șora, Gabriel Liiceanu, Andrei Pleșu... A III-a serie a debutat în aprilie 1990, într-un context de relaxare est-europeană, cu prelecțiunea susținută de Amita Bhose ("Doi poeți care nu s-au cunoscut niciodată: Eminescu și Tagore"). Au urmat nu-me consacrate din țară, de la Ana Blandiana la Dan Laurențiu, de la Sorin Dumitrescu la Eugen Coșeriu, de la I.P.S. Daniel (actualul nostru Patriarh) la
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
Ulici, de la Zigu Ornea la Alexandru Zub, dar și din străinătate, precum Paul Miron (Germania), Sorin Alexandrescu (Olanda), Reverend Donald Altchim (Anglia), Catherine Durandin (Franța) ș.a. *** După ce au fost finalizate lucrările de restaurare amplă a casei JUNIMII, în anul 2007 prelecțiunile au continuat în seria a IV-a, cuprinzând nume precum Mihai Cimpoi (Chișinău), George Astaloș (Paris), Dan C. Mihăilescu, Constantin Simirad ș.a. Ca specific, noua serie presupune publicarea conferințelor în revista "Convorbiri literare", iar dialogurile cu prelec-torii (realizate în chip
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
Astaloș (Paris), Dan C. Mihăilescu, Constantin Simirad ș.a. Ca specific, noua serie presupune publicarea conferințelor în revista "Convorbiri literare", iar dialogurile cu prelec-torii (realizate în chip admirabil de infatigabilul și inspiratul confrate scriitor Călin Ciobotari) în paginile revistei "Dacia literară". Prelecțiunile vechi și noi s-au constituit și se constituie ca discursuri așezate, substanțiale, stimulatoare, de punere în dialog, spre reflecție și meditație, a ideilor esențiale care au animat și dinamizat lumea noastră. Un proiect bine fi-nalizat în acest op, din
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
spre reflecție și meditație, a ideilor esențiale care au animat și dinamizat lumea noastră. Un proiect bine fi-nalizat în acest op, din care urmează să se înfrupte nenumărate cohorte de cititori care nu au avut posibilitatea participării efective la indicibilele prelecțiuni junimiste. Lucian VASILIU "Onorat auditor..." "Prelecțiuni populare", o sintagmă pe cât de sonoră, pe atât de paradoxală în structura ei de sens și semnificație. Pe de o parte, pretențiosul termen "prelecțiune", care duce imediat gândul spre aerul rarefiat și oficial al
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
esențiale care au animat și dinamizat lumea noastră. Un proiect bine fi-nalizat în acest op, din care urmează să se înfrupte nenumărate cohorte de cititori care nu au avut posibilitatea participării efective la indicibilele prelecțiuni junimiste. Lucian VASILIU "Onorat auditor..." "Prelecțiuni populare", o sintagmă pe cât de sonoră, pe atât de paradoxală în structura ei de sens și semnificație. Pe de o parte, pretențiosul termen "prelecțiune", care duce imediat gândul spre aerul rarefiat și oficial al vreunui amfiteatru în care s-au
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
cititori care nu au avut posibilitatea participării efective la indicibilele prelecțiuni junimiste. Lucian VASILIU "Onorat auditor..." "Prelecțiuni populare", o sintagmă pe cât de sonoră, pe atât de paradoxală în structura ei de sens și semnificație. Pe de o parte, pretențiosul termen "prelecțiune", care duce imediat gândul spre aerul rarefiat și oficial al vreunui amfiteatru în care s-au așezat întru savantă ascultare minți luminate. Pe de altă parte, banalul, modestul termen "popular", implicând imaginea unei mase amorfe, un auditoriu pestriț și superficial
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
ascultare minți luminate. Pe de altă parte, banalul, modestul termen "popular", implicând imaginea unei mase amorfe, un auditoriu pestriț și superficial, adunat eventual în vreun cămin cultural proaspăt văruit, dar cu ușa desprinsă din una dintre balamale. Iar când între "prelecțiuni" și "populare" se mai interpune complexantul și de nimic bun anunțătorul "filosofice", situația de-vine cu adevărat delicată. Ce caută, așadar, acești termeni atât de diferiți unul lângă celălalt, ce fel de dialog poate exista între ei, dar, mai ales
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
cititorul ieșean de gazete, la 1863, când privirea i-a căzut pe anunțul că, la 10 februarie 1863, de la ora 12, un anume Titu Maiorescu avea să țină, la Banca Moldovei de pe strada Goliei, un fel de conferință cu titlul " Prelecțiuni filosofice populare relativ la familie și educațiune"1? Cum o fi primit Iașul celei de-a doua jumătăți de secol XIX, cu drumuri desfundate și trăsuri clătinându-se primejdios, o asemenea veste? De multe ori, astăzi, se cade în păcatul de
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
și educațiune"1? Cum o fi primit Iașul celei de-a doua jumătăți de secol XIX, cu drumuri desfundate și trăsuri clătinându-se primejdios, o asemenea veste? De multe ori, astăzi, se cade în păcatul de a crede despre aceste "prelecțiuni populare" că ar fi avut un nimb pronunțat de generalitate, că ar fi reprezentat un demers eminamente exoteric și că procesele de culturalizare în masă din perioada comunismului și-ar afla rădăcinile în astfel de gesturi socio-culturale. O eroare ce
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
un demers eminamente exoteric și că procesele de culturalizare în masă din perioada comunismului și-ar afla rădăcinile în astfel de gesturi socio-culturale. O eroare ce provine, probabil, din înțelegerea distorsionată a acelui "popular" din sintagma buclucașă. Parcurgând, însă, lista prelecțiunilor de-a lungul numeroșilor ani în care ele s-au ținut, observând grija deosebită cu care junimiștii de veac XIX alegeau temele și subtemele acestor prelecțiuni, analizând maniera de tratare a subiectelor, așa cum pot fi ele decopertate din rezumatele publicate
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
provine, probabil, din înțelegerea distorsionată a acelui "popular" din sintagma buclucașă. Parcurgând, însă, lista prelecțiunilor de-a lungul numeroșilor ani în care ele s-au ținut, observând grija deosebită cu care junimiștii de veac XIX alegeau temele și subtemele acestor prelecțiuni, analizând maniera de tratare a subiectelor, așa cum pot fi ele decopertate din rezumatele publicate în primele numere ale "Convorbirilor literare", îți dai seama că prelecțiunile au fost cu totul altceva 2. Că, în consecință, au fost departe de aparenta vulgarizare
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
ținut, observând grija deosebită cu care junimiștii de veac XIX alegeau temele și subtemele acestor prelecțiuni, analizând maniera de tratare a subiectelor, așa cum pot fi ele decopertate din rezumatele publicate în primele numere ale "Convorbirilor literare", îți dai seama că prelecțiunile au fost cu totul altceva 2. Că, în consecință, au fost departe de aparenta vulgarizare a tematicii și n-au avut nimic a face cu birjarul de la piața "Sfântu Spiridon", cu măcelarul din Târgu Cucu, ori cu croitorul de pe Sărărie
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]