1,055 matches
-
planul ocluzal înclinai spre lingual în unghi de 45 grade; -fosetele ocluzale sunt în număr de două, cea distală fiind mai largă și mai deschisă decât cea mezială; -rădăcina este unică, în formă de con efilat, ușor aplatizată M-D. PREMOLARUL 2 INFERIOR (fig. 46), 3.5., 4.5. înălțime totală = 23,5 mm înălțime radiculară = 14,5 mm diametre: - coronar MD = 7 mm -cervical MD = 5 mm -coronar VL = 8 mm -cervical VL =7 mm Erupe la 11-12 ani. Coroana
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
4.5. înălțime totală = 23,5 mm înălțime radiculară = 14,5 mm diametre: - coronar MD = 7 mm -cervical MD = 5 mm -coronar VL = 8 mm -cervical VL =7 mm Erupe la 11-12 ani. Coroana este cea mai voluminoasă din grupul premolarilor. Are formă cilindrică cu patru fețe axiale și o față ocluzală. Fața vestibulară are un contur delimitat de patru margini. Marginile proximale au dimensiuni egale cu ale feței vestibulare a premolarului 1, sunt convergente spre colet, marginea distală fiind mai
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
11-12 ani. Coroana este cea mai voluminoasă din grupul premolarilor. Are formă cilindrică cu patru fețe axiale și o față ocluzală. Fața vestibulară are un contur delimitat de patru margini. Marginile proximale au dimensiuni egale cu ale feței vestibulare a premolarului 1, sunt convergente spre colet, marginea distală fiind mai scurtă și mai convexă. Marginea cervicală are formă de semicerc, cu concavitatea spre ocluzal. Marginea ocluzală are formă de “V” larg deschis, mai rotunjit decât la ceilalți premolari. Relieful este convex
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
feței vestibulare a premolarului 1, sunt convergente spre colet, marginea distală fiind mai scurtă și mai convexă. Marginea cervicală are formă de semicerc, cu concavitatea spre ocluzal. Marginea ocluzală are formă de “V” larg deschis, mai rotunjit decât la ceilalți premolari. Relieful este convex în ambele sensuri, cu convexitatea maximă în treimea cervicală. In treimea ocluzală există două șanțuri verticale ce delimitează cei trei lobi de creștere. Fața linguală are un contur asemănător cu al feței vestibulare, dar cu dimensiuni mai
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
vestibular, mezio-lingual și disto-lingual. Prezintă o fosă centrală și două marginale (mezială și dislală). Din fosa centrală pornesc trei șanțuri: șanțul mezio-distal și centro-lingual, prin unire au forma literei Y. Rădăcina este unică, dar cu dimensiuni mai mari decât a premolarului 1 atât axial, cât și transversal. Pe secțiunea transversală are formă circulară. Apexul este înclinat spre distal. Nu prezintă șanțuri longitudinale pe fețele proximale. Caracteristici principale pentru identificare: -coroană voluminoasă, având cea mai mare circumferință dintre toți premolarii; -poate exista
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
decât a premolarului 1 atât axial, cât și transversal. Pe secțiunea transversală are formă circulară. Apexul este înclinat spre distal. Nu prezintă șanțuri longitudinale pe fețele proximale. Caracteristici principale pentru identificare: -coroană voluminoasă, având cea mai mare circumferință dintre toți premolarii; -poate exista o formă cilindrică a coroanei cu doi cuspizi aproape egali sau trei cuspizi; -conturul ocluzal este aproape pătrat, fără aplatizare mezio-distală; -rădăcina este unică, de formă conică, foarte ușor aplatizată mezio-distal; -apexul este înclinat spre distal și rotunjit
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
parte, alături de canini, din grupul dinților frontali, iar caracterele de diferențiere din cadrul acestui grup pot fi sistematizate în caractere de diferențiere a incisivilor maxilari de cei mandibulari și caractere de diferențiere a incisivilor aceleiași arcade. Grupul canin (Fig. 53) Grupul premolar (Fig. 54) sunt primii dinți aparținând grupului lateral și se caracterizează prin prezența a cinci fețe (patru axiale și una ocluzală). Grupul molar (Fig. 55) CAPITOLUL 11 ARCADELE DENTO-ALVEOLARE Arcadele dentare sunt-constituite din gruparea dinților în două șiruri neîntrerupte mandibular
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
pentru dinții permanenți. Aceste spații de gabarit mărit rezultă din sumarea spațiului dintelui temporar cu tremele și distemele adiacente, care la arcada permanentă, nu mai sunt normale. Arcadele dento-alveolare permanente au formula 4 + 4 incisivi, 2 + 2 canini, 4 + 4 premolari, 6 + 6 molari. Se consideră definitivate după 18 ani, când s-a încheiat și erupția activă a molarului trei, dacă aceasta se produce. Pentru analiza arcadelor dentare permanente normale se utilizează parametrii intraarcadici, care cuantifică rapoartele dento-dentare din cadrul arcadei și
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
se admite existența corelației cu forma feței. Au fost efectuate mai multe încercări de sistematizare a posibilităților în ceea ce privește forma arcadei. IZARD desemnează 6 posibilități: - eliptică - cu o curbă în arc de cerc între canini și o curbă largă la nivelul premolarilor și molarilor care au o oarecare convergență la nivel molar; -hiperbolică - specifică arcadei mandibulare, având formă de “V” cu vârful puternic rotunjit, o curbă frontală strânsă între cei doi canini, premolarii și molarii fiind aranjați liniar după două linii divergente
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
cerc între canini și o curbă largă la nivelul premolarilor și molarilor care au o oarecare convergență la nivel molar; -hiperbolică - specifică arcadei mandibulare, având formă de “V” cu vârful puternic rotunjit, o curbă frontală strânsă între cei doi canini, premolarii și molarii fiind aranjați liniar după două linii divergente spre distal; -în “U” - un arc de cerc între cei doi canini, premolarii și molarii aranjați rectiliniu în două linii paralele dreapta - stânga; MARSEILLER consideră aceste forme de arcade ca fiind
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
arcadei mandibulare, având formă de “V” cu vârful puternic rotunjit, o curbă frontală strânsă între cei doi canini, premolarii și molarii fiind aranjați liniar după două linii divergente spre distal; -în “U” - un arc de cerc între cei doi canini, premolarii și molarii aranjați rectiliniu în două linii paralele dreapta - stânga; MARSEILLER consideră aceste forme de arcade ca fiind cele mai frecvente; -arcadă în semicerc - specifică dentiției temporare; -parabolică - ce se deosebește de cea hiperbolică prin curbura frontală mai largă și
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
arcade ca fiind cele mai frecvente; -arcadă în semicerc - specifică dentiției temporare; -parabolică - ce se deosebește de cea hiperbolică prin curbura frontală mai largă și divergența mai accentuată în zona distală - ovoidală - asemănătoare cu cea în semicerc dar, la nivelul premolar, grupul dinților laterali capătă un aspect mai rectiliniu. Pentru a examina forma arcadei se trasează două linii (fig. 58): -prima unește marginile incizale ale dinților frontali și vârful cuspidului vestibular al dinților laterali; - a doua unește cingulumul dinților frontali cu
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
maximului de convexitate a fețelor proximale, ariile de contact se deplasează de la frontali spre laterali, din treimea incizală și vestibulară spre treimea medie, în sens vestibulo-oral și cervico-incizal astfel (fig. 63): - la grupul incisivo-canin, treimea incizală cu treimea vestibulară; - la premolari, inclusiv contactul mezial al primului molar, treimea medie în sens vestibulo-oral cu treimea ocluzală; - la molari, în treimea medie a ambelor sensuri. Existența acestor arii de contact determină un spațiu inter-proximal situat între doi dinți vecini. Acest spațiu este format
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
fig. 78) toți dinții mandibulari sunt mezializați față de cei maxilari după cum urmează: -la nivel molar - cuspidul mezio-vestibular al molarului l maxilar se plasează în șanțul intercuspidian dintre cuspizii -mezio- și centro-vestibulari ai molarului 1 mandibular (cheia lui Angle); -la nivel premolar - deplasarea cu jumătate a premolarului mandibular față de cel maxilar; -la nivel canin - -mezializarea se constată prin faptul că axul caninului maxilar se continuă cu fața distală a caninului mandibular; - la nivel incizal - incisivii maxilari depășesc în plan sagital incisivii mandibulari
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
sunt mezializați față de cei maxilari după cum urmează: -la nivel molar - cuspidul mezio-vestibular al molarului l maxilar se plasează în șanțul intercuspidian dintre cuspizii -mezio- și centro-vestibulari ai molarului 1 mandibular (cheia lui Angle); -la nivel premolar - deplasarea cu jumătate a premolarului mandibular față de cel maxilar; -la nivel canin - -mezializarea se constată prin faptul că axul caninului maxilar se continuă cu fața distală a caninului mandibular; - la nivel incizal - incisivii maxilari depășesc în plan sagital incisivii mandibulari. Distanța între fața palatinală a
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
maxim orizontal al cuspidului vestibular (fig. 80). Lingual, arcada mandibulară o circumscrie pe cea maxilară cu diametrul maxim orizontal al cuspidului mandibular lingual. Contactele interdentare se realizează astfel: cuspizii vestibulari mandibulari vin în contact cu șanțul intercuspidian mezio-distal principal al premolarilor și molarilor maxilari; la nivel canin fata palatinală a caninului maxilar contactează fața vestibulară a caninului mandibular; la nivel incisiv, liniile interincisive se continuă una cu alta și cu linia madio-craniană. Incisivul central mandibular intră în relație numai cu incisivul
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
incisivilor, incizia propriu-zisă și apoi glisarea în lungul pantei retroincizale; - sfărâmarea și triturarea este rezultatul final al mai multor mișcări înlănțuite ale mandibulei până când alimentele sunt prelucrate corespunzător pentru a forma bolul alimentar. Alimentele sunt împinse de către limbă inițial între premolari unde se produce sfărâmarea și apoi spre molari unde se triturează. O singură mișcare constituie ciclul de masticație. Proiectat pe un plan sagital (fig. 84) ciclul de masticație are formă de picătură realizată de punctul interincisiv conform mișcărilor: - din RIM
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
lei și a unor tremurături dubioase, nu avea nimic cu presa. Revenit din leșin a surâs cu ochiul mai puțin vânăt sticlei cu apă minerală de canal, benevolul prim-ajutor. Din gura sa, după căderea unui incisiv și a unui premolar, se strecură șoapta otrăvită din care i se trăsese și oprobiul public mai înainte amintit: Cum stați, domnilor, cu acțiunile ? Le-ați dezvoltat ? Mă așteptam ca această nouă provocare să trezească în auditoriu cele mai primare instincte, prezumție greșită și
CÂINELE DIZIDENT by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/505_a_1289]
-
a dispărut și masa și de aici nu se mai vede restul de text, ext, ttttt! 22. CONCURS TV Stimați ascultători, nu părăsiți micul ecran. Cu sprijinul neprecupețit a unei domnișoare din public, s-a operat o nouă extragere: un premolar infectat aparținând unuia dintre miile de prieteni care afluesc în jurul televiziunii pentru a intra în direct, ceea ce s-a și întâmplat, respectivul intrând deja la secția de reanimare a Spitalului de urgențe. 23. REDUCERI Conform purtătorului de cuvânt al Forului
CÂINELE DIZIDENT by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/505_a_1289]
-
sau semne relevante pentru diferite patologii, atunci zonele de hipercromie de la nivelul acesteia sugerează maladie Addison sau polipoză intestinală (maladia Peutz-Jegers), semnul Koplik pentru rujeolă (prezența unor puncte albe albăstrui pe mucoasa laterală a obrajilor în dreptul celui de-al doilea premolar puncte, ce preced cu 2-3 zile erupția cutanată din rujeolă și dispar la puțin timp după apariția erupției, iar prezența de sufuziuni sanguine pe mucoasa bucală este întâlnită în endocardita lentă (semnul Libman). Se inspectează dantura, cariile dentare și tartrul
IV. Diagnosticul şi tehnica examinării pacientului în medicina alternativă/alopatică. In: Fitoterapie clinică by Florina Filip ciubotaru () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2097]
-
zonelor bizotate cavo-superficiale, -pot proteja unii cuspizi periclitați, prin acoperirea acestora (= inlay-onlay), -sunt rezistente, fiabile, -sunt neutre chimic și biologic. Dezavantaje: -sunt exigente privind execuția clinică și tehnică, -au un anumit grad de periclitare a dintelui respectiv, mai ales la premolarii cu pereți restanți subțiri. Indicații: -reconstituire morfo-funcțională a dinților afectați de carii mai puțin extinse sau puțin profunde; -retentori (elemente de agregare) pentru punți de întindere mică, în cavități ocluzo-proximale, fie clasic, ca inlay în inlay, fie prin fixarea modernă
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
cu șurub, intricate (din două părți) etc. D. După acces (Le Huche): -acces simplu, -acces dificil. E. După clasificarea cavităților elaborată de Black (1891) (criterii patogenetice): Clasa I: cavități carioase ce apar în șanțuri și fosete: -ocluzal la molari și premolari, -în cele 2/3 ocluzale ale fețelor vestibulare ale molarilor, -pe fețele orale ale molarilor și incisivilor. Clasa a II-a: cavități proximale ale molarilor și premolarilor, Clasa a III-a: cavități pe fețele proximale ale incisivilor și caninilor, care
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
I: cavități carioase ce apar în șanțuri și fosete: -ocluzal la molari și premolari, -în cele 2/3 ocluzale ale fețelor vestibulare ale molarilor, -pe fețele orale ale molarilor și incisivilor. Clasa a II-a: cavități proximale ale molarilor și premolarilor, Clasa a III-a: cavități pe fețele proximale ale incisivilor și caninilor, care nu afectează unghiul incizal, Clasa a IV-a: cavități pe fețele proximale ale incisivilor și caninilor care afectează și un unghi incizal sau impune refacerea acestuia. Deci
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
așa fel încât să nu deschidem camera pulpară. Ne vom ghida după datele anatomice: -un molar de 20 ani are grosimea stratului dur ocluzal de aproximativ 5 mm (din care 1,5 mm smalț și 3,5 mm dentină); -un premolar: între 2,8-4,3 mm. Uneori este necesară radiografia, care, pentru a fi utilă, este necesar a fi executată corect, cu fascicolul RX perpendicular pe axul dintelui. Deschiderea cavității constă în lărgirea orificiului de deschidere din smalț, al cărui diametru
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
cu coroane fizionomice (sau mixte), ci la fațetare (acoperirea numai a feței vestibulare cu material fizionomic). Coroana fizionomică se poate indica și ca element de agregare în tratamentul unor edentații reduse, dar numai din acrilat (punți provizorii). Contraindicații: -pe molari, premolari și canini; -pe dinți scurți (bonturi neretentive); -în ocluzii adânci traumatizante; -în ocluzii cap- la -cap (cele ceramice); -în abrazii avansate; -la tineri sub 17 ani (cameră pulpară mare); -carii profunde și extinse sau obturații mari nearmate (cu pereți dentari
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]