86 matches
-
în urma primei cruciade derulate la sfârșitul secolului al XI-lea (fig. 19): Comitatul Edessei a fost primul stat creat de cavalerii cruciați în Orient, între anii 1097 1144, situat de-a lungul actualei frontiere dintre Siria și Turcia, în regiunea premontană din fața munților Taurus, între statele feudale Antiohia (la vest), Regatul Armeniei Mari (la nord), emiratele arabe de Alep (la sud) și emiratele Mosul și Jazira (la est). Comitatul avea o populație de cca. 10.000 locuitori, majoritatea sirieni și armeni
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3051]
-
care vor deveni mai târziu provincii, își întruneau reprezentanții în "state provinciale". Unele părți din aceste regiuni convocau, și ele, "state locale", subliniind caracterul lor restrâns în raport cu "statele provinciale". În sfârșit, unele localități cu condiții naturale particulare regiunile montane și premontane aveau și ele adunări proprii, care acopereau teritorii cu limite restrânse și purtau denumiri locale (collectes, escartons etc.)195 Acest sistem complex de instituții reprezentative ale stărilor a apărut pe căi și în forme distincte, în diferitele părți ale Franței
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
Lumina are o influență pozitivă asupra calității produselor horticole mai ales în culturile legumicole din sere și solarii. Insuficiența ei determină formarea de goluri în fructele de tomate, pigmentarea sau dimensiunile nu corespund standardelor. Livezile din zonele de deal și premontane, bine iluminate, produc fructe superioare calitativ, sănătoase, pigmentate corespunzător. Prezența luminii nu este dorită la forțarea cicorilor italiene, a andivelor Witloof sau pentru înălbirea cardonului, a lăstarilor etiolați de sparanghel etc. Factorii tehnologici Factorii tehnologici au o varietate și o
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
ICCPT, vol. XXX, seria C; 20. CRISTEA M., și colab. 1964 - Cercetări privind sporirea producției de porumb în Podișul Sucevei, I.D.T. București; 21. CRISTEA M., 1964 - Soiul de porumb Suceava 1, Broșură; 22. CRISTEA M., 1965 Cultura porumbului în zona premontană. Un hibrid dublu de porumb favorabil zonei premontane. Editura Ceres București; 23. CRISTEA M., 1966 - Cultura porumbului în zonele mai umede și răcoroase, Editura Ceres București; 24. CRISTEA M., 1967 Caracterizarea agro biologică a hibridului dublu 99, Probleme agricole, nr.
In honorem dr. ing. Mihai Cristea - membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gh. Ionescu Şişeşti" by Dumitru Bodea, Silvia Străjeru, Marius Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/1221_a_2384]
-
și colab. 1964 - Cercetări privind sporirea producției de porumb în Podișul Sucevei, I.D.T. București; 21. CRISTEA M., 1964 - Soiul de porumb Suceava 1, Broșură; 22. CRISTEA M., 1965 Cultura porumbului în zona premontană. Un hibrid dublu de porumb favorabil zonei premontane. Editura Ceres București; 23. CRISTEA M., 1966 - Cultura porumbului în zonele mai umede și răcoroase, Editura Ceres București; 24. CRISTEA M., 1967 Caracterizarea agro biologică a hibridului dublu 99, Probleme agricole, nr.12; 25. CRISTEA M., 1967 Din preocupările de
In honorem dr. ing. Mihai Cristea - membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gh. Ionescu Şişeşti" by Dumitru Bodea, Silvia Străjeru, Marius Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/1221_a_2384]
-
de hibrizi timpurii, foarte productivi, capabili să ajungă la maturitate deplină în condițiile zonelor cu asigurare termică scăzută, dintre care s-au remarcat: Suceava 95 (omologat în 1975), cel mai timpuriu hibrid din țara noastră, adecvat pentru cultivare in zone premontane, HT Suceava 108 (omologat în 1980) cu calitate deosebită a boabelor, HT Suceava 99 (omologat în 1985) cu talie relativ înaltă și perioadă scurtă de acumulare a substanței uscate in bob, HT Suceava 97 (omologat în 1989) dotat cu rezistență
In honorem dr. ing. Mihai Cristea - membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gh. Ionescu Şişeşti" by Dumitru Bodea, Silvia Străjeru, Marius Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/1221_a_2384]
-
titlul restrînge aria de referință la Bucovina de nord, iar În lucrare se face chiar precizarea că investigațiile etnologice au fost desfășurate, pe teritoriul actualei regiuni Cernăuți a Ucrainei (adică În spațiul cuprins Între rîurile Prut și Nistru, În partea premontană și zona carpatică ale Bucovinei . Cu aceasta Însă lucrurile nu se schimbă. 1. Autorul Însuși afirmă că problema abordată În teza Sărbătorile creștine populare: tradiții, datini și obiceiuri din ciclul calendaristic În Bucovina de nord [sic! Deci nu În regiunea
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
cînd trimiseră În sat Învățători ucrainți, unii direct din Galiția, alții din Bucovina dară intrați În serviciul propagandei ucrainene, acest obicei a Încetat, nu mai urează românește. Dar la refrenul românesc nu renunță nici acuma. Avem convingerea că În Bucovina premontană și carpatică dintre Prut și Nistru nu se mai urează astăzi românește; nu știm cît de Întinsă este zona din nordul Bucovinei unde (nu) se mai urează românește. Dar despre persistența unor datini din folclorul românesc chiar În zona studiată
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
Hr., alanii constituiseră deja în sectoarele centrale și estice ale Caucazului de Nord, o puternică uniune de triburi, distrusă de huni între 370 și 375. Impactul hunic dislocă masa alanică, o parte a acesteia fiind împinsă spre sud, în regiunea premontană a Caucazului, zona de rezidență a osetinilor de astăzi, reminiscențe alane din zona bazinului superior al Terekului fiind asimilate ulterior de kabardini, circazieni și abhazi, etniile componente ale grupului caucazian de nordvest. În secolele III-II î.Hr., sarmații pătrund din aria
PREZENŢE SARMATICE ȘI ALANICE TIMPURII ÎN INTERFLUVIUL PRUTO-NISTRIAN by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91551_a_107351]
-
titlul restrînge aria de referință la Bucovina de nord, iar în lucrare se face chiar precizarea că „investigațiile etnologice au fost desfășurate, pe teritoriul actualei regiuni Cernăuți a Ucrainei (adică în spațiul cuprins între rîurile Prut și Nistru, în partea premontană și zona carpatică ale Bucovinei“ (p. 10). Cu aceasta însă lucrurile nu se schimbă. 1. Autorul însuși afirmă că „problema abordată în teza «Sărbătorile creștine populare: tradiții, datini și obiceiuri din ciclul calendaristic în Bucovina de nord» [sic! Deci nu
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
sat învățători ucrainți, unii direct din Galiția, alții din Bucovina dară intrați în serviciul propagandei ucrainene, acest obicei a încetat, nu mai urează românește. Dar la refrenul românesc nu renunță nici acuma“ (p. 127 - 128). Avem convingerea că în Bucovina premontană și carpatică dintre Prut și Nistru nu se mai urează astăzi românește; nu știm cît de întinsă este zona din nordul Bucovinei unde (nu) se mai urează românește. Dar despre persistența unor datini din folclorul românesc chiar în zona studiată
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
agrozootehnice. Articolul 6 Obiectul de activitate Obiectul de activitate al Societății Comerciale "Ceder" -Ș.A. este: A) În domeniul cercetării-dezvoltării: a) cercetarea în domeniul dezvoltării rurale; ... b) crearea de soiuri pomicole și varietăți dendrologice, cu precădere specifice zonei montane și premontane; ... c) îmbunătățirea tehnologiilor de obținere și de prelucrare a produselor pomicole, precum și a materialului săditor, pomicol și dendrologic; ... d) studii, cercetări, proiecte privind dezvoltarea social-economică a zonei rurale, precum și aprofundarea cercetărilor socio-psihologice privind populația rurală; ... e) studii, cercetări privind fundamentarea
HOTĂRÂRE nr. 636 din 25 septembrie 1998 privind înfiinţarea Societă��ii Comerciale de Cercetare-Dezvoltare Rurală "Ceder" -S.A.. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121868_a_123197]
-
produselor pomicole, precum și a materialului săditor, pomicol și dendrologic; ... d) studii, cercetări, proiecte privind dezvoltarea social-economică a zonei rurale, precum și aprofundarea cercetărilor socio-psihologice privind populația rurală; ... e) studii, cercetări privind fundamentarea dezvoltării zonei rurale, cu precădere a celei montane și premontane; ... f) valorificarea superioară a terenurilor agricole, extinderea culturilor pomicole dendrologice și arboricole, ameliorarea genetică a efectivelor de animale pe specii și rase preponderente pentru zona montană și premontană; ... g) specializarea profesională și informarea populației din zona rurală (instruire, consultanță și
HOTĂRÂRE nr. 636 din 25 septembrie 1998 privind înfiinţarea Societă��ii Comerciale de Cercetare-Dezvoltare Rurală "Ceder" -S.A.. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121868_a_123197]
-
cercetări privind fundamentarea dezvoltării zonei rurale, cu precădere a celei montane și premontane; ... f) valorificarea superioară a terenurilor agricole, extinderea culturilor pomicole dendrologice și arboricole, ameliorarea genetică a efectivelor de animale pe specii și rase preponderente pentru zona montană și premontană; ... g) specializarea profesională și informarea populației din zona rurală (instruire, consultanță și extensie); ... h) studii, cercetări, proiecte privind dezvoltarea sectoarelor neagricole din zona rurală, cu precădere pentru zona montană și premontană; ... i) modernizarea proceselor de industrializare și valorificarea produselor vegetale
HOTĂRÂRE nr. 636 din 25 septembrie 1998 privind înfiinţarea Societă��ii Comerciale de Cercetare-Dezvoltare Rurală "Ceder" -S.A.. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121868_a_123197]
-
pe specii și rase preponderente pentru zona montană și premontană; ... g) specializarea profesională și informarea populației din zona rurală (instruire, consultanță și extensie); ... h) studii, cercetări, proiecte privind dezvoltarea sectoarelor neagricole din zona rurală, cu precădere pentru zona montană și premontană; ... i) modernizarea proceselor de industrializare și valorificarea produselor vegetale și animale, protejarea mărcilor originale ale acestora; ... j) extinderea programelor de protecție ecologică și crearea de stații-pilot pentru ecosisteme antropice montane; ... k) dezvoltarea cadrului construit în zona rurală; ... l) promovarea și
HOTĂRÂRE nr. 636 din 25 septembrie 1998 privind înfiinţarea Societă��ii Comerciale de Cercetare-Dezvoltare Rurală "Ceder" -S.A.. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121868_a_123197]
-
mai țin minte că și tata - desigur la instigarea socrului său - făcea parte dintr-un comitet ajutător la săvârșirea lucrărilor (strângerea și distribuirea fondurilor particulare). Bunica mea, Lucreția Hontila (1859-1936), din Mocod, comună de oameni cu stare, așezată pe dealurile premontane din nordul Ardealului, era fiica notarului Toma Hontila, cu studii la Blaj, foarte bun gospodar, proprietar de livezi, care își desfăcea merele la Budapesta. Legenda familială spune că a refuzat cariera administrativă ce i-o promiseseră ungurii - să-l facă
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
pui de rural. Căci Badea Petrea, vecinul nostru și verișorul tătânesc, mai gândirostiviețuia sub ius valachicum înainte de colectivizarea forțată a agriculturii. La firea primăverii o pornea cu oile satului cătră muntele Lucinei, la începutul toamnei cobora cu ele în zonă premontană, instalându-și stâna pe diversele toloace extravilane. Pe ciobanii lui îi auzeam cântând din Alpenhorn a jale, seara, ori din fluieraș de aramă, ca și din frunză... pe teme populare, de baladă haiducească. Dar, convertindu-se genitorii mei la neoprotestantism
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
25-30 tone/ha, producție care este eșalonata pe o perioadă de 120-150 de zile pe an; - în zona colinara se pot realiza producții de 18-22 tone/ ha masa verde, cu condiția asigurării unor lucrări de îmbunătățire în complex; - în zona premontană și montană vegetația este compusă din specii mai puțin valoroase, dar acestea se pot îmbunătăți prin aplicarea de îngrășăminte organice în cantități mari sau prin târlire cu animale într-un număr mai mare de zile pe unitatea de suprafață; - pajiști
ORDIN nr. 226 din 28 martie 2003 pentru aprobarea Strategiei privind organizarea activităţii de imbunatatire şi exploatare a pajiştilor la nivel naţional, pe termen mediu şi lung. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/150407_a_151736]
-
25-30 tone/ha, producție care este eșalonata pe o perioadă de 120-150 de zile pe an; - în zona colinara se pot realiza producții de 18-22 tone/ ha masa verde, cu condiția asigurării unor lucrări de îmbunătățire în complex; - în zona premontană și montană vegetația este compusă din specii mai puțin valoroase, dar acestea se pot îmbunătăți prin aplicarea de îngrășăminte organice în cantități mari sau prin târlire cu animale într-un număr mai mare de zile pe unitatea de suprafață; - pajiști
STRATEGIE din 28 martie 2003 privind organizarea activităţii de imbunatatire şi exploatare a pajiştilor la nivel naţional, pe termen mediu şi lung. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/150408_a_151737]
-
25-30 tone/ha, producție care este eșalonata pe o perioadă de 120-150 de zile pe an; - în zona colinara se pot realiza producții de 18-22 tone/ ha masa verde, cu condiția asigurării unor lucrări de îmbunătățire în complex; - în zona premontană și montană vegetația este compusă din specii mai puțin valoroase, dar acestea se pot îmbunătăți prin aplicarea de îngrășăminte organice în cantități mari sau prin târlire cu animale într-un număr mai mare de zile pe unitatea de suprafață; - pajiști
STRATEGIE din 22 mai 2003 privind organizarea activităţii de imbunatatire şi exploatare a pajiştilor la nivel naţional, pe termen mediu şi lung. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/150415_a_151744]
-
animale. Valoarea pastorală este foarte scăzută datorită, în principal, producțiilor foarte mici, de numai 1,5-3 t/ha MV și a gradului scăzut de consumabilitate a pipiriguțului, care permit o încărcare de 0,1-0,4 UVM/ha. 2. Pajiști zonale premontane și montane 2.1. Pajiștile de Agrostis capillaris (A. tenuis) (iarba-câmpului) Răspândire și ecologie. Pajiștile de Agrostis capillaris (Agrostis tenuis) ocupă cele mai mari suprafețe în zona de deal și cea montană inferioară, începând de la altitudinea de 200-300 m până la
NORME METODOLOGICE din 11 decembrie 2013 (*actualizate*) pentru aplicarea prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 34/2013 privind organizarea, administrarea şi exploatarea pajiştilor permanente şi pentru modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/257529_a_258858]
-
Montană este o localitate răspândită pe versanții văii Roșiei, nume căpătat datorită culorii roșiatice a apei din cauza conținutului ridicat în oxizi de fier. Situată la o altitudine de aproximativ 800 m, în valea Roșiei se îmbină culmile domoale ale dealurilor premontane cu masivele muntoase înalte pe care se mai pot vedea urme ale exploatării îndelungate. Munții sunt acoperiți de păduri, pășuni sau fânețe dând aspectul specific Munților Apuseni. O caracteristică unică a peisajului este prezența nenumăratelor lacuri artificiale numite "tăuri". Aceste
Roșia Montană, Alba () [Corola-website/Science/300270_a_301599]
-
sectorul care se află pe raza comunei Vadu Crișului, se întâlnesc pietrișuri și nisipuri de terasă, de vârstă cuaternară. Teritoriul se dispune pe diferite unități de relief: în lunca largă a Crișului, cu aspect de câmpie, pe dealurile cu caracter premontan de la poalele Munților Plopiș și Pădurea Craiului și în zona montană ce aparține de Pădurea Craiului. Datorită acestui fapt și structurii geologice și geomorfologice, peisajul zonei este variat și totodată creează o notă de pitoresc. Lunca Crișului Repede este largă
Vadu Crișului, Bihor () [Corola-website/Science/300877_a_302206]
-
de la Cetatea Dăbâca, pricina soluționată la Capitlul din Oradea. De asemenea satul Boju mai este menționat în 1346, sub denumirea de "Bos", ca fiind proprietate comitelui Chech de Rediu . Satul Boju se află situat în zona de trecere de la relieful premontan Feleac-Aiton, spre zona de Câmpie a Transilvaniei Iuriu de Câmpie - Valea Florilor, la distanță egală, de circa 16 km, față de orașele Cluj-Napoca și Turda. Se învecinează la est cu Boju-Catun și Iuriu de Câmpie, la sud cu Lobodaș, iar la
Boju, Cluj () [Corola-website/Science/300320_a_301649]
-
Bărbătești este o comună în județul Gorj, Oltenia, România, formată din satele Bărbătești (reședința), Musculești, Petrești și Socu. Se află în partea centrală a județului, în zona premontană a Podișului Getic. Forma de relief a comunei prezintă mai multe caracteristici, teritoriul comunei cuprinzând două unități geografice: dealurile aparținând Podișului Getic și câmpia ce se întinde de-a lungul Gilortului, care este, de altfel, singurul râu care străbate comuna
Comuna Bărbătești, Gorj () [Corola-website/Science/300454_a_301783]