KorAP: Find »[drukola/base=preoperator & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 2 3 4 ...26 >

632 matches

Corola-publishinghouse/Science/751_a_1184

de operație nu s-au dovedit mai eficiente decât bunul simț și o bună disciplină chirurgicală. 5.6.1.1. Pregătirea locală preoperatorie Pacienții sunt, cel mai adesea, cea mai importantă sursă de infecție. Când se poate, se vor trata preoperator infecțiile preexistente. Se vor face culturi din spută la cei cu infecții respiratorii și vor fi tratați adecvat. Antibioterapia țintită a infecțiilor tractului urinar se va face înainte de instrumentarea sa, măsură ce elimină apariția șocului septic în urologie. Bacteriile comensale

Capitolul 5: INFECŢIILE CHIRURGICALE - GENERALITĂŢI. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Eugen Târcoveanu (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1184]
cu infecții respiratorii și vor fi tratați adecvat. Antibioterapia țintită a infecțiilor tractului urinar se va face înainte de instrumentarea sa, măsură ce elimină apariția șocului septic în urologie. Bacteriile comensale de pe pielea pacientului sunt o cauză comună de infecție. Dușul preoperator cu săpun antiseptic scade cu 50% infecțiile în plăgile curate. Raderea câmpului operator cu mai multe ore înaintea inciziei scade cu 50% rata infecțiilor plăgii. Dacă pacientul are o pilozitate bogată, se va epila. Pielea inclusă în câmpul operator se

Capitolul 5: INFECŢIILE CHIRURGICALE - GENERALITĂŢI. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Eugen Târcoveanu (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1184]
poate selecta tulpini bacteriene a căror rezistență se transmite prin plasmide. Este important de înțeles că ele reprezintă doar un adjuvant terapeutic în chirurgie. Scopul folosirii lor este, în mare, același cu al gestului chirurgical: controlul sau eradicarea infecției declarate preoperator și prevenirea infecției postoperatorii. 5.6.2.1. Principiile antibioticoterapiei: să se administreze un agent activ împotriva agentului infectant; să se realizeze un contact adecvat între medicament și microb; efectele nocive să fie minime pentru pacient și să se folosească

Capitolul 5: INFECŢIILE CHIRURGICALE - GENERALITĂŢI. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Eugen Târcoveanu (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1184]
precauții: dizolvarea antibioticului în soluție izotonă de NaCl 0,9 % sau dextroză 5%; antibioticul se va administra singur, pentru a evita incompatibilitățile; se va schimba locul perfuziei la fiecare 48 de ore. Pentru antibioticoprofilaxie este de preferat o singură doză preoperator, utilizându-se antibiotice cu timp de înjumătățire mare, de obicei cefalosporine; în funcție de amploarea actului chirurgical, septicitate și terenul bolnavului, profilaxia va fi continuată 5-7 zile, pentru a evita efectul toxic cumulativ și apariția rezistenței microbiene. Antibioterapia intraperitoneală este indicată în

Capitolul 5: INFECŢIILE CHIRURGICALE - GENERALITĂŢI. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Eugen Târcoveanu (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1184]
soluție de continuitate la nivelul tegumentelor și mucoaselor determină o contaminare exosau endogenă a țesuturilor care poate fi redusă prin respectarea anumitor reguli de asepsie. Antibio-profilaxia preoperatorie este obligatorie în cazul intervențiilor cu risc crescut de contaminare intraoperatorie. Preparatul, administrat preoperator sau în momentul inducției anestezice, și doza de antibiotic trebuie alese astfel încât concentrația sanguină în momentul inciziei să fie cea optimă (bacteriostatică sau bactericidă). Este preferabil să se administreze doze mari de antibiotic intravenos, dozele putând fi repetate la nevoie

Capitolul 5: INFECŢIILE CHIRURGICALE - GENERALITĂŢI. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Eugen Târcoveanu (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1184]
Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123

de CT. Având în vedere că puțini pacienți în stadiu M1 vor prezenta hemoragii sau obstrucții de evacuare gastrică, în final, se justifică laparoscopia la toți pacienții cu cancer gastric avansat. În vederea asigurării unui beneficiu, prin terapia neoadjuvantă, trebuie excluse preoperator metastazele la distanță și bolnavii cu risc crescut. Acești bolnavi cu M1 nu au nici o alternativă de tratament curativ și vor fi supuși altor forme de paleație. La bolnavii propuși pentru chimioterapie preoperatorie, laparoscopia se practică pentru a determina extinderea

CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN (2006) [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
cu extindere limfatică dincolo de primul releu. Supraviețuirile după limfadenectomia radicală sunt nesemnificative statistic pentru cancerele T3-T4, dar devin semnificative în stadiile II și IIA, scăzând totodată frecvența recidivelor locale și crescând numărul de vindecări. Celulele canceroase pot să se detașeze preoperator în cancerele seroso-pozitive, în timpul intervenției de pe suprafața tumorii sau din limfaticele secționate, și să se implanteze rămânând viabile pe suprafețele depolisate. Tehnica meticuloasă cu rezecția “în bloc” a stomacului, organelor adiacente afectate și a lanțurilor ganglionare intacte, are menirea să

CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN (2006) [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
în vedere că puținii pacienți în stadiul M1 vor prezenta hemoragii sau obstrucții de evacuare gastrică în final, se justifică indicația de a efectua laparoscopie, tuturor pacienților cu cancer gastric avansat. În vederea asigurării unui beneficiu, prin terapia neoadjuvantă, trebuie excluse preoperator metastazele la distanță și bolnavii cu risc crescut. La bolnavii propuși pentru chimioterapie preoperatorie, laparoscopia se practică pentru a determina extinderea invaziei peretelui gastric și ganglionilor limfatici. Prin aceasta se identifică pacienții cu boală local avansată (invazia seroasei, metastaze ganglionare

CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN (2006) [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
risc anestezico-chirurgical; • identificarea elementelor din patologia bolnavului ce beneficiază de terapie preoperatorie si prin aceasta de ameliorarea riscului si a evoluției postoperatorii; • stabilirea complexității actului chirurgical si a monitorizării perioperatorii; Complexitatea evaluării preoperatorii depinde în principal de doi factori: statusul preoperator al bolnavului și complexitatea actului chirurgical planificat. Având în vedere consecințele legate de existența tumorii la nivel digestiv superior și de particularitățile intervențiilor chirurgicale la acest nivel, principalele elemente ce trebuie avute în vedere în cadrul bilanțului preoperator sunt legate de

CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN (2006) [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
doi factori: statusul preoperator al bolnavului și complexitatea actului chirurgical planificat. Având în vedere consecințele legate de existența tumorii la nivel digestiv superior și de particularitățile intervențiilor chirurgicale la acest nivel, principalele elemente ce trebuie avute în vedere în cadrul bilanțului preoperator sunt legate de: A. statusul nutrițional; B. statusul respirator; C. statusul cardio-vascular; D. efectele terapiei adjuvante. A. Evaluarea statusului nutrițional Importanța clinică: malnutriția apare, în grade variabile, la majoritatea bolnavilor cu neoplasm digestiv superior, având un determinism multifactorial, printre principalele

CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN (2006) [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
spitalizării; malnutriția beneficiază, în anumite situații,de terapie preoperatorie ce permite ameliorarea statusului nutrițional cu efecte favorabile asupra evoluției perioperatorii; gradul malnutriției se corelează relativ bine cu rata de rezecabilitate a tumorii și cu răspunsul la chimioterapie. Scopul bilanțului nutrițional preoperator este de stabilire a gradului malnutriției și aprecierea riscului nutrițional precum și selectarea pacienților ce beneficiază de terapie nutrițională preoperatorie. Metode de evaluare a statusului nutrițional există numeroase metode de apreciere a dar în practica clinică cei mai utilizați parametri sunt

CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN (2006) [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
Cu ajutorul acestor parametri simpli se poate calcula indicele de prognostic nutrițional și indexul de risc nutrițional, cu utilitate în special în chirurgia digestivă pentru aprecierea severității malnutriției, a riscului de complicații postoperatorii și selecția pacienților ce beneficiază de suport nutrițional preoperator. Indicele de prognostic nutrițional se calculează astfel: I.P.N = 158% 16,6 albumina 0,78 TSF 0,2TFN -5,8 DH, unde: Albumina = g %, TSF = pliul cutanat al tricepsului în cm, TFN = transferina în mg %, DH = reactivitatea cutanată (0 - areactivitate

CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN (2006) [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
moderată; • I.R.N.<83,5 malnutriție severă. Datele obținute în urma evaluării nutriționale permit selectarea pacienților ce beneficiază de pregătire nutrițională preoperatorie: pacienții cu malnutriție severă, pacienții care prin aport obișnuit realizează mai puțin de 50% din necesarul nutrițional, pacienții ce necesită preoperator intervenții terapeutice ce influențează toleranța la alimentația normala (chimioterapie, radioterapieă. Metode de realizare a nutriției preoperatorii: se preferă alimentația enterală prin sonde sau stomii întrucât conservă funcționalitatea tubului digestiv, reducând complicațiile ce derivă din punerea în repaus a acestuia. Alegerea

CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN (2006) [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
folosesc droguri opioide, imobilizarea prelungită la pat, utilizarea unor presiuni de aspirație negativa mari pentru drenajele postoperatorii. Evaluarea respiratorie preoperatorie permite identificarea factorilor corectabili din patologia respiratorie a pacientului și tratarea acestora în vederea ameliorării riscului pulmonar. Prin stabilirea riscului pulmonar preoperator se poate alege tehnica anestezică și chirurgicală optimă raportată la patologia pacientului. Metode de evaluare a funcției respiratorii Complexitatea metodelor utilizate în evaluarea preoperatorie depinde pe de o parte, de gradul disfuncției pulmonare preexistente și de tipul intervenției chirurgicale propuse

CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN (2006) [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
de influența unor factori extrapulmonari, asupra valorii lor absolute, sunt utile în evaluarea pulmonară preoperatorie oferind informații utile despre: existența unei disfuncții pulmonare și tipul predominant al acesteia (obstructivă, restrictivă, mixtăă, gradul (severitateaă disfuncției pulmonare, răspunsul la terapia respiratorie aplicată preoperator, atunci când sunt efectuate în dinamica, modelul respirator al pacientului, ce permite adaptarea ventilației mecanice intra și postoperatorii la acesta, evitându-se hiper sau hipo ventilația, precum și sevrajul dificil de pe ventilator. Disfuncțiile pulmonare restrictive sunt caracterizate de scăderea complianței pulmonare ce

CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN (2006) [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
50% <1litru/sec Bolnavii vor necesita 48 72 ore de ventilație mecanică postoperatorie Se recomandă evitarea analgeticelor morfinice în perioada post operatorie Tabel 11: Riscul disfuncției pulmonare Pregătirea pulmonară preoperatorie Principalele măsuri ce pot fi luate în vederea reducerii riscului pulmonar preoperator vizează următoarele elemente: 1. fumatul întreruperea fumatului preoperator determină regresia unor modificări induse de acesta la nivelul aparatului respirator; întreruperea fumatului cu 48 - 72 ore preoperatoriu scade cantitatea de carboxihemoglobina și amelioreză disponibilitatea periferică a oxigenului, ameliorează hiperreactivitatea bronșică; întreruperea

CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN (2006) [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
ore de ventilație mecanică postoperatorie Se recomandă evitarea analgeticelor morfinice în perioada post operatorie Tabel 11: Riscul disfuncției pulmonare Pregătirea pulmonară preoperatorie Principalele măsuri ce pot fi luate în vederea reducerii riscului pulmonar preoperator vizează următoarele elemente: 1. fumatul întreruperea fumatului preoperator determină regresia unor modificări induse de acesta la nivelul aparatului respirator; întreruperea fumatului cu 48 - 72 ore preoperatoriu scade cantitatea de carboxihemoglobina și amelioreză disponibilitatea periferică a oxigenului, ameliorează hiperreactivitatea bronșică; întreruperea fumatului cu 2 4 săptămâni preoperator scade cantitatea

CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN (2006) [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
întreruperea fumatului preoperator determină regresia unor modificări induse de acesta la nivelul aparatului respirator; întreruperea fumatului cu 48 - 72 ore preoperatoriu scade cantitatea de carboxihemoglobina și amelioreză disponibilitatea periferică a oxigenului, ameliorează hiperreactivitatea bronșică; întreruperea fumatului cu 2 4 săptămâni preoperator scade cantitatea de secreții bronșice, scade reactivitatea bronșică, ameliorează transportul muco-ciliar; 2. bronhoreea când este prezentă necesită analiza bacteriologică (frotiu + colorație Gramă în vederea instituirii unui tratament antibiotic adecvat; 113 3. infecții pulmonare intercurente necesită tratarea preoperatorie a acestora și amânarea

CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN (2006) [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
în vederea instituirii unui tratament antibiotic adecvat; 113 3. infecții pulmonare intercurente necesită tratarea preoperatorie a acestora și amânarea intubației oro traheale cel puțin 4 săptămâni; 4. hiperreactivitatea bronșică și componenta obstructivă a disfuncției pulmonare trebuie analizată oportunitatea instituirii unui tratament preoperator (bronhodilatatoare, metil -xantine,corticoiziă; 5. hipersecreția bronșică necesită încurajarea tusei, drenaj postural, gimnastică respiratorie; în cazul unor secreții vâscoase, pentru eliminarea adecvată a acestora se recomandă: hidratare adecvată, terapie fluidifiantă și mucolitică, aerosoli, aplicarea unor tehnici ce favorizează eliminarea acestora

CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN (2006) [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
Anastomozele sunt mai mult teoretice decât practice, nefiind remarcată o îmbunătățire a nutriției. Supravegherea riguroasă dietetică pare să fie mai 146 Complicații Cancer esofag Complicațiile pulmonare sunt frecvente dar în mare parte ar putea fi prevenite. tare reziduală pulmonară recunoscută preoperator ar suporta mai bine ulare cesita pentru toaleta pulmonară i leziuni ale traheii membranoase sau bronhiei stea apar în cursul rezecțiilor transtoracice, tratamentul t și în general se contractă spontan, nelegate. Pacienții cu afec rezecția transhiatală. Funcția pulmonară poate fi

CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN (2006) [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
rezecțiilor transtoracice, tratamentul t și în general se contractă spontan, nelegate. Pacienții cu afec rezecția transhiatală. Funcția pulmonară poate fi optimizată prin stim spirometrică, folosirea bronhodilatatoarelor și reabilitarea fizică. Aspirația cronică nocturnă datorată obstrucției esofagiene poate fi înlăturată prin spălare preoperator. Controlul durerii, provocate de inciziile extensive și care limitează ventilația poate preveni scăderea ventilației și atelectazia postoperatorie: trebuie luată în considerare analgezia epidurală toracică controlată. Incizia diafragmului poate afecta mișcările acestuia iar limfadenectomia extensivă poate afecta drenajul limfatic al alveolelor

CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN (2006) [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
de reconstrucție după rânzuri mai mici și lor. Dumpingul este provocat de alimente bogate în zahăr și grăsimi. rgerile anastomotice cresc incidența stenozelor tardive. Disfagia poate fi tratată ambulatoriu de ischemie. Sunt predispuși bolnavii vulnerabili care au fost supuși radioterapiei preoperator și cei cu depletiție nutrițională. Un control cu substanță de contrast arată fie trecerea liberă a soluției în spațiul pleural, fie colectarea acestuia. Scurgerile mici care drenează rapid pe tubul pleural se pot trata prin antibiotice și suprimarea ingestiei orale

CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN (2006) [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
atât în perioada imediată postoperatorie dar riscul se menține cel puțin 2 ani. Profilaxia imediată constă în administrarea de două ori pe zi de penicili Dacă se anticipează splenectomia este utilă imunizarea cu vaccinuri antipneumococice, meningococice și pentru Haemophilus influenzae preoperator, și ulterior anual cu vaccin contra influenzae și la 2-3 ani contra pneumococilor. 155 Capitolul VII. Controverse în tratamentul cancerului esofagian Continuă să se discute asupra discrepanțelor mari dintre supraviețuirile specifice stadiale la bolnavii cu cancer gastric din Japonia și

CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN (2006) [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
Într-un raport recent care com în care s-a folosit chimioterapia postoperatorie cu cisplatin nu s-au constatat diferențe de supraviețuire la 5 ani. Sunt cercetări asupra folosirii chimioterapiei adjuvante postoperatorii la pacienți care au avut un răspuns bun preoperator dar aceasta este dificilă, datorită incapacității bolnavilor de-a mai suporta cura după terapia de inducție și rezecția majoră. Admini 184 Se folosește iradierea locală post operatorie la bolnavii cu metastaze ganglionare regionale sau invazia tumorală extra esofagiană pentru a

CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN (2006) [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
bolnavilor tratați numai prin chimioradiote cea a bolnavilor tratați exclusiv chirurgical. Se pare că chimiorad rurgia, sunt modalități echivalente în localizăril imentos. Datorită riscurilor chirurgicale se consideră că c amentul definitiv de preferință în aceste localizări. Chimioterapia combinată este folosită preoperator c 185 concomitent cu radioterapia (30Gyă preoperator, a dus la dispariția tumorii (endoscopieă în 80% din cazuri și suprimarea disfagiei în peste 90% din cazuri. Astfel, numai 60% din bolnavii astfel tratați au fost rezecați și în 31% nu s-

CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN (2006) [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]