81 matches
-
drepturilor copilului, Lucrare elaborată în cadrul programului "Phare 2003 - Campania de educație privind drepturile copilului"; Editorul materialului: Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului, Editura Trei, 2006. Grupul de lucru Peștean Valeria - Colegiul Național "Preparandia - Dimitrie Țichindeal" Arad Chițu Larisa - Colegiul Național "Preparandia - Dimitrie Țichindeal" Arad/Casa Corpului Didactic "Alexandru Gavra" Arad Programa școlară pentru disciplina PREGĂTIRE PRACTICĂ DE SPECIALITATE Curriculum diferențiat pentru filiera vocațională, profil pedagogic, specializarea educator-puericultor CLASELE a XI-a și a XII-a București, 2015 Notă de prezentare Programa
ANEXE din 11 august 2015 la Ordinul nr. 4.711/2015 privind aprobarea unor programe şcolare pentru ciclul superior al liceului, filiala vocaţională, profil pedagogic - Anexele 1, 2 şi 3. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265621_a_266950]
-
A murit în anul 1873 în marea epidemie de holeră ce a secerat în Rebra, între 3 septembrie și 6 octombrie 46 de vieți. Începând cu anul școlar 1862-1863 la școala din Rebra a fost încadrat învățătorul calificat prin absolvirea PREPARANDIEI (INSTITUTULUI PEDAGOGIC de 3 ani), Zaharie Catarig, originar din Năsăud, care s-a stabilit în Rebra prin căsătorie, unde a rămas și a trăit pana în anul 1931. Când a venit ca dascăl, acesta nu a fost întâmpinat cu plăcere
Rebra, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/299277_a_300606]
-
senatul școlar rebrean, cu aprobarea vicariatului și a consistoriului scolastic episcopal, la ales învățător pe Constantin Suci, fiu al fostului primar local George Suci, ce avea să rămână în memoria colectivă a Rebrei sub numele "Dascălul Costan". Constantin Suci absolvise Preparandia din Gherla în anul 1884, funcționase doi ani școlari în Bichigiu și avea să se pensioneze în anul 1906 îndeplinind mulți ani după pensionare până la moartea sa din anul 1930, și serviciul de notar cercual și comunal (secretar al primăriei
Rebra, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/299277_a_300606]
-
Ioan Mureșan originar din Mocod, iar la transferarea acestuia în Zagra, începând din septembrie 1890 pe Timoftei Nedelea, originar din Parva din familia lui Todor Scurtu, înfiat însă cu acte în regulă de către rebreanul Condrate Nedelea. Timoftei Nedelea, absolvent al Preparandiei din Gherla în anul 1890, clasificat al doilea între 21 de absolvenți, a fost învățător în Rebra doar 12 ani deoarece a murit tânăr, în vârstă de 32 de ani, în anul 1902. Învățătorii ce i-au urmat pe Timoftei
Rebra, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/299277_a_300606]
-
Dumitru Eremeiu era originar din Rebrișoara și s-a născut în 27 octombrie 1878, în familia lui Toader Eremeiu și a soției acestuia Tecla. A absolvit Gimnaziul din Năsăud în august 1895, înscriindu-se în anul școlar următor 1895-1896 la Preparandia din Gherla pe care a absolvit-o la 15 iunie 1898 al 7-lea din 28 de elevi. În toți anii studiilor la Gherla a primit ajutor bănesc (bursă) de la Fondurile Școlare Grănicerești așa încât după absolvire, într-o scrisoare datată
Rebra, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/299277_a_300606]
-
Beclean, unde fusese mutată forțat soția sa învățătoarea Eugenia n. Resteșan și a murit în anul 1970. Ioan Boroș, născut în anul 1869, provenea din familia gospodarului Teodor Boroș și a soției acestuia Solomia din Culpiul de Câmpie - Mureș. Absolvise preparandia în anul 1889, obținând diplomă de învățător cu calificative bune atât la limba română cât și la limba maghiară. În anul 1889-1890 a funcționat ca învățător suplinitor în Măgheruș, având progres cu școlarii eminent și dobândind lauda senatului școlar de
Rebra, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/299277_a_300606]
-
decembrie 1906, se adresa senatului scolar cu următoarele cuvinte: Ioan Boroș a avut 5 copii - 1 fecior și 4 fete - dintre care a purtat la școli mai înalte doar pe feciorul Patriciu - absolvent de gimnaziu și fiica Gvendolina - absolventă a Preparandiei din Gherla în anul 1921, cu ajutorul bunesc al fondurilor de burse grănicerești. Iată cum descria Ioan Boroș situația familiei sale în anul 1917, când se adresa fondului de burse năsăudean pentru un ajutor fiicei sale Gvendolina: Localurile școlii: În prezent
Rebra, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/299277_a_300606]
-
a obținut titlul de doctor în teologie, în anul 1848. Revenit la Oradea, la 31 iulie 1848, tânărul preot, doctor în teologie, Ioan Vancea, a fost numit arhivar, protocolist, vicenotar consistorial și profesor de prepandie la Școala Normală Română Unită (Preparandia), iar apoi secretar episcopal. În 1855, a fost numit canonic, rămânând și director al cancelariei diecezane și inspector școlar diecezan, precum și secretar episcopal. La 4 iulie 1865, a fost numit episcop al diecezei de Gherla, în locul rămas vacant prin decesul
Ioan Vancea () [Corola-website/Science/308116_a_309445]
-
Gherla, în prezența Mitropolitului Alexandru Sterca-Șuluțiu. În 1852, Ioan Alexi a înființat și a sfințit Școala capitală greco-catolică română din Târgu Lăpușului, care a devenit un focar de cultură românească, în zonă. În anul 1858, episcopul Ioan Alexi a înființat „Preparandia” de la Năsăud, cu un curs de 2 ani, iar în anul 1859, a deschis Seminariul Teologic de la Gherla, avându-l pe Macedon Pop protodirector. S-a preocupat, în mod permanent, de aprovizionarea cu cărți școlare a tuturor școlilor sătești din
Ioan Alexi () [Corola-website/Science/308173_a_309502]
-
3 aprilie 1905, Reteag) a fost un pedagog, prozator, publicist și folclorist, reprezentativ pentru epoca sa, apreciat de Ion Mușlea drept „cel mai mare folclorist al Ardealului.” A urmat școala din Reteag, două clase de gimnaziu la Năsăud (1864-1867), cursurile Preparandiei (Școlii Normale) din Gherla și Deva (1870-1871). Timp de douăzeci de ani a activat ca învățător în localități din mai multe districte și comitate ale Transilvaniei (1873-1892), fiind preocupat în același timp și de culegerea folclorului din aceste zone. În
Ion Pop-Reteganul () [Corola-website/Science/307655_a_308984]
-
anul 1807. Înființându-se în noiembrie 1812, la Arad, o "shoala preparandă sau pedagoghicească a nație românești", Tichindeal a fost numit profesor de învățătura legii sau "catihetă". În toamna anului 1813 episcopul greco-catolic Samuil Micu de la Oradea a trimis profesorilor Preparandiei arădene un concept de petiție prin care românii ortodocși din Eparhia Aradului să solicite împăratului numirea unui episcop român după moartea episcopului Pavel Avramovici. Țichindeal a făcut greșeala de a arăta această petiție unui asesor comitatens de la Arad, astfel mitropolitul
Dimitrie Țichindeal () [Corola-website/Science/303476_a_304805]
-
De asemenea, relația apropiată a lui Țichindeal cu episcopul greco-catolic Samuil Micu i-a facilitat ierarhiei sârbe să creeze nedumeriri în rândul românilor ortodocși. A fost acuzat că la un examen „lunar din doctrina religiunii”, pe vremea când activa la Preparandie, a susținut că papa Romei este și trebuie să fie capul văzut al întregii biserici creștine. Se retrage în satul său natal, iar în toamna anului 1817 se îmbolnăvește grav. La 20 ianuarie 1818 se stinge din viață la vârsta
Dimitrie Țichindeal () [Corola-website/Science/303476_a_304805]
-
abia acum. Activitatea sa în acest sens va fi continuată de Anton, fiul său. Preotul Anton Mălai îi urmează tatălui său. S-a născut în 14 ianuarie 1804 în Năsăud și a studiat la Școala normală confesională din oraș(vechea Preparandie greco-catolică, mutată ulterior la Gherla unde, din 1855 era și sediul Episcopiei unite). A fost cantor și dascăl în Leșu, iar în 1832 preotul Dănilă cere ca fiul său să fie hirotonit “că până unde va putea să ție și
Istoria parohiei din Leșu () [Corola-website/Science/304177_a_305506]
-
Moise Panga împreună cu elevii săi participând direct la luptele care s-au soldat cu retragerea colonelului Urban în Bucovina. După înfrângerea revoluției el se întoarce la Năsăud unde, din ordinul guvernatorului țării, feldmareșalul Ludwig Wohlgemuth, redeschide la 31 decembrie cursurile Preparandiei de aici. O dată cu desființarea regimentelor grănicerești în 1851, paralel cu activitatea didactică, Moise Panga alături ceilalți intelectuali progresiști năsăudeni, a luptat pentru transformarea unor fonduri ale fostului Regiment II grăniceresc român, în "Fond școlastic", devenind membru în comitetul de administrare
Personalitățile comunei Racovița () [Corola-website/Science/310788_a_312117]
-
Considerat drept ""un bărbat încărunțit în cariera învățătorească și rutinat în ramurile științei pedagogice"" el a făcut parte și din primul Comitet administrativ al Fondului școlastic al fostului Regiment grăniceresc român, militând totodată la forurile superioare bisericești blăjene pentru redeschiderea Preparandiei din Orlat. A murit la 62 de ani în vara anului 1866 august 16 și este înmormântat la Orlat. Racovicenii la sfârșitul anului 1854 nu aveau încă un preot sufletesc și ca atare au refuzat să primească pe cel recomandat
Personalitățile comunei Racovița () [Corola-website/Science/310788_a_312117]
-
învățământ și-a arătat-o și prin înființarea unei noi școli preparandiale pentru fete, pe care a așezat-o la început, în incinta reședinței episcopale, în care episcopul și-a restrâns propriul său spațiu de locuit. Alături de seminarul teologic și preparandia pentru băieți, preparandia pentru fete va fi un alt focar de cultură și educație creștinească românească, la Gherla. Visul Episcopului Vasile Hossu era să aibă în Gherla un complex de edificii mărețe, un mic Vatican Românesc pe care, deși l-
Vasile Hossu (episcop de Gherla) () [Corola-website/Science/309052_a_310381]
-
arătat-o și prin înființarea unei noi școli preparandiale pentru fete, pe care a așezat-o la început, în incinta reședinței episcopale, în care episcopul și-a restrâns propriul său spațiu de locuit. Alături de seminarul teologic și preparandia pentru băieți, preparandia pentru fete va fi un alt focar de cultură și educație creștinească românească, la Gherla. Visul Episcopului Vasile Hossu era să aibă în Gherla un complex de edificii mărețe, un mic Vatican Românesc pe care, deși l-a început, n-
Vasile Hossu (episcop de Gherla) () [Corola-website/Science/309052_a_310381]
-
Gherla; marele om politic și mecen Gheorghe Pop de Băsești; Teodor Pop, protopopul Bredului; luptătorul politic sătmărean Vasile Lucaciu, la vremea respectivă profesor de religie și limba română la gimnaziul superior din Satu Mare; Gavril Trif, la vremea respectivă profesor la preparandia din Zalău; Andrei Cosma, la vremea respectivă pretore al plasei Tășnad, etc. Vicarul Silvaniei Demetriu Coroianu a fost primul președinte al "Reuniunii Învățătorilor Sălăjeni". Pe 1/13 mai 1873 are loc cea de a doua adunare generală anuală a noii
Reuniunea Învățătorilor Români Sălăjeni () [Corola-website/Science/323947_a_325276]
-
au funcționat pe rând în două localuri, proprietăți ale ordinului (1745-1821/1821-1873). Documentele ce alcătuiesc istoria învățământului în Transilvania și la Arad vădesc un admirabil militantism, cu accente dramatice uneori, al intelectualității arădene pentru înființarea unei Universități în aceste locuri. Preparandia (1812, prima școală pedagogică românească din întreg arealul românesc și între primele din Europa), Institutul Clerical Teologic (1822), Conservatorul de muzică (1833) anticipau ideea de învățământ superior, iar proiectele academice ale unor cărturari precum episcopul Ghenadie Raț (în anul 1850
Arad () [Corola-website/Science/296931_a_298260]
-
Orașul are o veche tradiție în învățământ, fiind printre puținele localități în care existau școli confesionale gimnaziale (greco-catolice) cu predare în limba română (actualul Colegiu Național "George Coșbuc" și Școala Gimnazială "Mihai Eminescu", fost Liceu Pedagogic sau Școala Normală ori Preparandia), precum și acele „școli triviale”. În orașul Năsăud trăiesc și descendenți ai familiilor de boieri si domnitori ai Moldovei. Descendenți din familia Joldea poartă astăzi numele de Șoldea, Șioldea și Sălvan sau Salvan, prin alianță. În 1850 erau 1359 de locuitori
Năsăud () [Corola-website/Science/297069_a_298398]
-
vacile de călbază în anul 1897 că au fost ploi multe primăvara și grâu au fost puțin, Gavril Popa"); Antologhion, Rîmnic, 1745 (cu însemnarea „în anul 1864 în luna octombrie 14 s-au gătat școala din Bucuroaia și învățătoriu din preparandie au fost Pelea Vasile hotărît de domnu protopop Ambrosiu Marchiș de judele primariu Costin Toma din Beiuș. Scris-am spre aducere aminte ca să se știe de când ii școala"); Octoih, Rîmnic, 1763 (cu însemnarea: ,în anul 1865 în luna iunie 17
Biserica de lemn din Bucuroaia () [Corola-website/Science/319197_a_320526]
-
Iliescu într-una din cărțile sale dedicate istoriei culturale a Banatului în raport cu cultura română. Alte manuale au fost: "Noțiuni de stilistică și poetică și carte de citire pentru scoale normale și clase inferioare secundare", "Manualul de gramatică și cetire pentru preparandii, școale medii și civile", "Elemente de istoria literaturii pentru școlile normale și cele minoritare". A editat "Mic dicționar (către cititori)", cu scopul de a contribui, după cum însuși folcloristul mărturisește, „"la înfăptuirea unității naționale culturale și la unificarea limbii"”. Comparând cuvintele
Enea Hodoș () [Corola-website/Science/322322_a_323651]
-
de 100.000 coroane. Abia din 1976 fosta casă a familiei Karacsonyi a fost transformată în muzeu, atunci fiind mutate toate obiectele ce aparțineau muzeului. Cât privește instituția muzeului gherlean, aceasta a apărut în anul 1881 ca muzeu școlar la Preparandia din Gherla. Așadar la baza muzeului de istorie au stat mai multe coleții de piese, dintre care unele aparținând Societății Astra, Muzeului Armenesc, colecția de anuare a Liceului Teoretic „Petru Maior”, precum și o parte dintre colecțiile muzeului din comuna Sic
Casa Karácsonyi din Gherla () [Corola-website/Science/324988_a_326317]
-
și creștineasca ar fi slujita că în Jurtelecul acelor ani." La jumătatea anilor 1940, cunoscutul scriitor Alexandru Rațiu a preluat postul de administrator parohial în Giurtelecu Șimleului. Predecesorul său, învățătorul "Teodor Taloș din Giurtelecu Șimleului, avea 4 clase normale și preparandia din Năsăud".
Ioan Taloș () [Corola-website/Science/324046_a_325375]
-
Clasele primare le urmează la școala confesională ortodoxă din localitatea natală. De mic copil cântă în strana bisericii deprinzând glasurile bisericești de la învățătorul Antonie Minișan. Cu sprijin financiar din partea parohiei, pleacă la Arad unde își continuă studiile, școala secundară și Preparandia pentru învățători pe care o absolvă în anul 1892. Colaborează cu preotul Nicolae Chicin, profesor de cântare bisericească la Arad, de la care își perfecționează arta dirijorală. A fost contemporan cu compozitorul bisericesc, Trifon Lugojan. Între 1892 - 1896 funcționează ca dascăl
Atanasie Lipovan () [Corola-website/Science/322257_a_323586]