1,175 matches
-
nasturi. Ele sunt prea strâmte pentru Dimitrie și prea largi pentru Falsul Dimitrie. Cămașa sa ca o furtună se abate deasupra orașului. Plouă și fulgeră. Tunetul însă nu răzbate din înălțimi. Atmosfera se umple de-o tăcere plină de sumbre presimțiri. Pentru el, cel mai greu lucru e să tragă ușa în urma sa și să evadeze din sine. Dimitrie și Falsul Dimitrie sunt ca doi frați siamezi legați de aceiași omoplați, care gândesc în același timp, dar cu noțiuni opuse. Ei
Capete de rând: Dimitrie Crudu și Falsul Dimitrie Crudu by Nichita Danilov () [Corola-journal/Journalistic/2413_a_3738]
-
facă viața grea, fiindcă n-o șterg cât mai departe de ea și fiindcă îi beau vodca și ceaiul. Dar unde-ați vrea să mă duc, așa respingător cum sunt? Mă văd într-o oglindă. Ce mai! Cele mai dramatice presimțiri se împlinesc în dimineața asta. Ochiul meu stâng e iarăși plesnit în gheare roșii de sânge, gata să întoarcă lumea cu susul în jos. Fie! Iată-mă, lume! Motanul fuge după mine, lăsând continuu în urmă-i, în spațiu, fire
Inga Abele - Natură moartă cu rodie by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/2418_a_3743]
-
s-a oprit Cu pieptul năpădit de teamă , Iar mină cu ciocan de -arama Bătaia-n țuci și-a contenit , Si in tăcerea uriașă , Auzul lui parc-a surprins O sărutare pătimașa , Un strigăt slab și-un geamăt stins . O presimțire necurata Batrinul piept i-a străbătut... Dar înc-o clipă-a mai trecut Și iar nimic ; din zarea toată Doar vântul freamăt aducea De printre crestele cărunte , Și-n pacea nopții s-auzea Șoptitul unui râu de munte. Canonul sfânt , în
Astrolog rus: Conflictului din Ucraina va declanșa Al Treilea Război Mondial by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/21839_a_23164]
-
Iorga, M. Dragomirescu, Gh. Bogdan-Duică, care l-au șicanat pe poet, creîndu-i o atmosferă ostilă mai bine de un deceniu (anii douăzeci). Placheta de versuri a lui Fîntîneru dezvăluie o poezie încifrată, aglomerată de simboluri criptice, de mitologie și de presimțiri ale morții, care îl ține încleștat. E o poezie greu lizibilă și fără fior. Poate că și-ar fi găsit un drum al său spre împlinire. Din păcate, în 1942, Fîntîneru, cu mintea întunecată, e internat într-un spital de
Un scriitor de raftul doi by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16877_a_18202]
-
ea să fie mereu prezentă: poemele presimt că așa stau cu adevărat lucrurile pe lume dar refuză să se pronunțe. Ca idee, distopia e prea la îndemână, prea teatrală. Tocmai de asta și refuz distopia clădită cu bună știință. Ca presimțire rea, distopia e mult mai puternică și mai credibilă. E iubirea o temă importantă pentru tine? Crezi că orice poet trebuie să scrie poezie de dragoste la un moment dat, ori e cazul să scoatem iubirea din poezie? Ca orice
George SZIRTES: Notă de subsol la o literatură nescrisă by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/15665_a_16990]
-
pămîntului" pe care Pillat și-a făcut-o singur, însă venind în întîmpinarea "folclorului critic" ce i-a cîntat în strună. Iată autodefiniția pillatiană: "Toată poezia mea poate fi redusă, în ultima analiză, la viziunea pămîntului care rămîne același, la presimțirea timpului care fuge mereu.(...) Această poezie a pămîntului, spiritualizat în vreme, a timpului materializat în amintire e produsul direct al vieții trăite de mine în copilărie". Prin urmare, notificarea a două axe tematice, pămîntul (locul) și timpul, prima vizînd statornicia
O nouă imagine a lui Ion Pillat by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16225_a_17550]
-
puțină șansă decât mine și care este cea mai frumoasă operă a mea" - după cum a lăsat scris maestrul italian; "Hors Saison" (1992) - un "reportaj" imaginar despre un vechi hotel - mărturii despre vieți și oameni, amintiri din copilărie, nostalgii din tinerețe, presimțiri ale morții, "Beresina sau ultimele zile ale Elveției" (1999) - comedia-pamflet cunoscută, toamna trecută, și publicului nostru-. Sufletul, dar și creierul, acestei societăți de producție cinematografică este Marcel Hoehn, născut în 1947 la Zürich, absolvent de Școală comercială, devenit la 21
Ca un ceasornic elvețian by Viorica Bucur () [Corola-journal/Journalistic/16396_a_17721]
-
Louis-Ferdinand Céline). Desigur, reperele enumerate sunt însoțite de multe alte trimiteri și paralelisme cu Thomas și Heinrich Mann, Günter Grass, Heinrich Böll, Ernst Jünger, Erich Maria Remarque, Albert Camus, Graham Swift etc. Precursorii acestei literaturi neliniștite, contorsionate, atinse când de presimțirea Apocalipsei, când de pana carnavalescului rabelaisian sunt Joyce și Dostoievski. Cel din urmă ar fi creatorul romanului-sinteză, ca expresie a existenței: "Dostoievski creează noul roman (modern, n.n.), îl face să existe ca model suprem, oricare ar fi soluțiile, natura discursului
Gardul și leopardul by Cătălin Sturza () [Corola-journal/Journalistic/11882_a_13207]
-
-o. De obicei, Camelia nu mânca așa ceva, dar acum i s-a părut atât de bună! Au terminat și toată pâinea rămasă... În gară, la Brașov, o aștepta mama și sora sa. - N-ai pățit nimic Camelia, că aveam o presimțire sumbră de dimineață? o întrebă mama. - Nu, nu, spuse fata, grăbită. A fost totul bine. Dorea să mai meargă în excursii... și de aceea, evită să spună adevărul. Când ajunseră lângă Spitalul județean, Camelia îi spuse încetișor mamei: - Știi mamă
CORPUL Y” de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1613 din 01 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382660_a_383989]
-
va spune părinților mei de scrisoarea pe care o trimisesem, dovedind totodată că bunătatea și înțelegerea nepoatei ei erau mai presus de orice mârșăvie pe care ar putea-o săvârși o biată amărâtă ca mine. Dar și de data asta presimțirile m-au înșelat, fiindcă mama a venit acasă cu pachetul fără să se poată ghici pe chipul ei nici cel mai mic semn de supărare sau nemulțumire. De aceea nimeni din familie n-a ajuns nici măcar să bănuiască motivul pentru
Eu am fost ea uneori by Gustavo Dessal () [Corola-journal/Journalistic/2789_a_4114]
-
gust clasicizant, anotimpul strîngerii recoltei, al bogăției roadelor, ocupa oricum locul întîi în preferințe. La Pillat e vorba însă de ceva mai mult: în poezia lui s-a infiltrat o toamnă simbolică, crepusculară. În primăvara vieții sale, Pillat a avut presimțirea rapidei dispariții a lumii lui, a lumii patriarhale. Însuși idealul clasicist și atemporal de poezie părea a fi ajuns la capătul drumului, covîrșit de confuzia culturală pe care poetul Floricăi o vedea ridicîndu-se în jurul său. Atmosfera autumnală s-a transformat
Stilul Ion Pillat by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/2692_a_4017]
-
Si toți tinerii, cu inimile lor de lei neînfricați, țipau și săreau și dansau cât să acopere bocetele femeilor”. Traducerea lui Marius-Adrian Hazaparu, la rândul ei nuanțată și bogată, e pe măsura acestei povești în care, până la urmă, amintirile par presimțiri ale destinului.
Viața în vechiul Istanbul by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/2779_a_4104]
-
FACTURA. NE DĂ DRUMUL LA GAZE ÎN 24 DE ORE. SEMNAT: PREȘEDINTA”. Am ajuns în casă și am verificat. Într-adevăr, gaze nema. Între timp “s-a dat drumul”. Aștept să văd ce mai urmează în iarna asta. Am o presimțire că restanțierii nu se vor îmbogăți peste noapte. Oare o să cărăm zăpadă cu ligheanul, din fața blocului, ca să ne spălăm? Da, avem și noi tot președintă, soarele blocului nostru, motorul unei generații, e greu pentru colegii ei pensionari să nu cadă
Mă aşteaptă o iarnă interesantă? by Simona Tache () [Corola-blog/Other/18358_a_19683]
-
zică, biata ființă, când va găsi vizuina răscolită, pampoanele lipsă? Era curioasă să vadă acest lucru. S-a pus la pândă. După mai bine de un ceas, văzu veverița sărind din ramură în ramură, apropiindu-se de scorbură. Veverița avu presimțiri rele. Casa ei era răscolită. Intră în scorbură să caute ce-i era mai drag. Negăsind, ieși de-acolo îmbufnată. Bătea nervoasă cu piciorușele, parcă blestemând hoții la casa ei. Liliana intuia perfect ce se petrecea în mintea veveriței. A
POVESTE CU VEVERIŢE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1381 din 12 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383716_a_385045]
-
tot străduia să își continue lectura, dar totul părea inutil. Obsesia acelei voci era mai puternică decât capacitatea ei de a se concentra. Îngrijorarea își strecura colții în sufletul ei. - Ce s-o fi întâmplat cu băiatul ăsta? Parcă o presimțire o tot încolțea, nelăsând-o deloc în pace. Telefonul sună. - Bună! Simona? auzi tânăra în casca telefonului. - Bună! - Sunt Sorin. Uite ce e... scuză-mă, știu că este cam târziu. Mi s-a spus că m-ai căutat. Nu am
ROMAN , CAP. UNSPREZECE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1860 din 03 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380192_a_381521]
-
zborului nu este proporțională cu costul biletului - ciudat, nu? M-am bucurat să călătoresc mai confortabil, dar nu m-am bucurat (partea rea) că bagajele mele nu au ajuns la modernul aeroport din Winnipeg, odată cu mine. Am avut chiar o presimțire că așa se va întâmpla - de vină nu a fost decât ,,Costică” - așa numim noi un craniu adevărat, îmbrăcat în silicon (arată exact ca un cap de om), indispensabil în radiologia panoramică și care a necesitat o inspecție mai... atentă
Să ne cunoaştem patria… Canada (Călătorie la Thompson, Manitoba) [Corola-blog/BlogPost/93570_a_94862]
-
iar el, șoferul, e liber să plece. Apoi se sculă brusc și o chemă pe secretara. Aceasta, scundă cum era, se făcu și mai măruntă. Presimțea furtuna. Aștepta ca directorul să tabere pe ea și s-o turtească de tot. Presimțirea nu era departe de adevăr. - Ascultă duduie, te-am angajat aici să-mi fii loială, nu să mă induci în eroare. Șoferul nu e altul decât soțul acelei bufetiere. M-ai auzit? Secretara tăcea vinovată. Directorul n-o slăbi: - Ai
CINE A SEDUS-O PE LIZETTE? de HARRY ROSS în ediţia nr. 1512 din 20 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377107_a_378436]
-
când în când (tot mai rar) prin melodii îndepărtate... mai îndepărtate... Căci filele-s tot mai puține și răsăritul se-ascunde (puțin câte puțin) în spatele zidului alb. E doar o neliniște, când trec scuturând crengi cu petale, ce ning peste presimțirea altor anotimpuri. Flori Gomboș**** Referință Bibliografică: ALTE ANOTIMPURI / Florica Gomboș : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1772, Anul V, 07 noiembrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Florica Gomboș : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este
ALTE ANOTIMPURI de FLORICA GOMBOȘ în ediţia nr. 1772 din 07 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382221_a_383550]
-
la fel de posomorâtă. O bufnitură puternică strică liniștea ce se înstăpânise peste oraș și un țipat lung îi sfâșie auzul, acompaniat de ploaia care începu deodată să muște din asfalt rece și dușmănoasă. Simți un junghi și grăbi pasul cu o presimțire sumbră în inimă. Dar pașii lui obosiți păreau că bat drumul pe loc iar timpul trecea în viteză pe lângă el așa cum trecu o mașină a poliției urmată imediat de ambulanță. - Doamne ai grijă de sufletele lor grăi în sinea lui
LA RĂSCRUCE DE VIEȚI de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 1747 din 13 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382296_a_383625]
-
preocupată de performanțele expresiei estetice. Criticii i se rezervă un rol auxiliar, umil, de instrument al partidului muncitoresc în orientarea ideologică a literaturii. 1961 e un punct de inflexiune în istoria literaturii române contemporane. Panaroma lui Emil Boldan nu are presimțirea nici unei schimbări în evoluția literaturii. Se pregătea reconsiderarea lui Maiorescu, Blaga, Voi-culescu, Lovinescu etc. Deși unii dintre componenții generației '60, numită ca atare ulterior, debutaseră atât în poezie, cât și în proză, nici un nume nu e pomenit. De-a lungul
Canonul literar proletcultist (III) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8236_a_9561]
-
ani trăiască” încununat de un sol natural emis de Nicolae Herlea la 85 de ani cu aceiași vigoare din carieră. După patru luni, avea să părăsească Bucureștiul pentru totdeauna fapt pe care mi l-a împărtășit într-un moment de presimțire. Am comunicat permanent telefonic până în urmă cu câteva zile ... Încerc senzația unei singurătăți apăsătoare. Mă refugiez în noianul de amintiri. Păstrez în suflet dar și în zecile de îndelungi imprimări, emoțiile și colocviile noastre despre viață și artă, despre oameni
Nicolae Herlea ? carisma umanismului vocal by Stephan POEN () [Corola-journal/Journalistic/83385_a_84710]
-
cînd devine unanimă. Voi purcede la treabă chiar în momentul de față. Aflu dintr-un articol recent că, pentru cititorul de filozofie, "ritualul la care participă e curat religios: un ighemonicon tainic ale cărui subînțelesuri provoacă un veritabil fior de presimțire" (s.m.). Ei bine, ighemonikcon înseamnă "demnitate în port și atitudine", "maniere ele-gante", și nicidecum "ceremonie" sau "solemnitate", cum pare să creadă autorul articolului. La premiera lui Tartuffe, scrie cineva, lui Ludovic al XIV-lea i s-ar fi șoptit de către
Ei bine by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/8459_a_9784]
-
manierata complicitate cu ratarea a amicilor de bine. Cîteodată, însă, punînd armele jos, și sburătorii sînt oameni, cu sensibilități, cu delicateți între cunoscuți vechi. De pildă, în Versuri-le pentru Monica, grupaje în care semnează mai toți apropiații. Rețin - tulburătoare presimțire... - finalul unei poezii de Aderca: "Bine știu - și-aștept cu spaimă - / Că din primul pas în lume,/ Lumea ai s'o schimbi." La fel cum a schimbat lumea literelor o colecție subțire, ordonată, cu tablă de materii la sfîrșit, pe
Ce se citește și ce se scrie by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8482_a_9807]
-
și cu serviciul aici. Cu toate acestea, se simțea un exilat. Se întreba uneori ce anume s-a atrofiat în el părăsind muntele. Surîdea împăcat - într-o zi, muntele îi va arăta. (p. 14) După un așa volum, am o presimțire: cred că am să-l însoțesc pe Marius Vasileanu cînd se va întoarce la muntele de baștină.
Sfiala deșteptăciunii by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8508_a_9833]
-
de insomnie sunt rudă cu drapelele negre care flutură la poarta/ lugubră a ospiciilor/ și radiografiile cutiilor craniene, cu surâsul/ tragic al marilor poeți." Aceleași cuvinte, ca-ntr-un dans de iele, umplu paginile prin acumulare, delir maniacal bîntuit de presimțiri de Casandră, de speranțe pierdute în ultima clipă, între inutil de devreme și regretabil de tîrziu: "fecioară galbenă rudă cu nebunia, cu sinuciderea și cu celelalte privilegii violente/ ale dragostei și ale biologiei/ așa cum ochii măriți de groază ai marinarilor
Les trois Grâces by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8543_a_9868]