626 matches
-
Bine situat pe harta valorică a instituțiilor muzeale bucureștene, Muzeul Național al Țăranului Român atrage deopotrivă interesul autohtonului și străinului prin monumentalitate, prestanță și eleganță. Muzeul își revendică, încă din frontispiciu, profilul etnografic, specificul național și scopul discursului muzeal prin semantica nominală: țăran, țară, țarină - ethos/etnos; român - raportarea la un topos strict delimitat, dar și o ordine valorică reprezentativă și o amprentă
Muzeul Naţional al Ţăranului Român din Bucureşti – un discurs modern despre actualitatea tradiţiei [Corola-blog/BlogPost/93699_a_94991]
-
Dar hoți proști, care nu știu să fureť". Există, în consecință, hoți "deștepți" și hoți "cretini". Cum să-i voteze alegătorii pe ultimii? Opțiunea lor se cuvine a se îndrepta către hoții "care merită", către cei ce vor fura "cu prestanță, cu eleganță, cu fler, discreție, stil, clasă, îndemînare de magician", astfel încît să dobîndească admirația unei Justiții "în deficit de siestă". Și în definitiv hoții nu au elita lor? Cu ce drept s-o subestimăm, s-o neglijăm? Nu cumva
Ultimul mohican (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8284_a_9609]
-
degradarea alarmantă a acestui tip de învățămînt universitar, adesea invocată în analizele performanțelor dintr-un spectacol sau altul. Nu înțelegem ce spun, cum rostesc, ei nu știu cine sînt și ce joacă. Vin pe scenele profesioniste cu tare și handicapuri enorme, fără prestanță, fără dicție, fără cultură teatrală, fără noțiuni de etică, de civilizație. 1. Cine sînt profesorii care au clasele de actorie, care lucrează cu studenții arta actorului? 2. Ce fac sutele de actori care termină în fiecare an, la nivelul țării
Șaptesprezece pentru teatru (II) by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/8293_a_9618]
-
ocazia acestui festival l-am cunoscut personal pe Karajan. Lucram la OSTA, răspundeam de schimburile artistice ale României cu țările de limbă germană. Toți care l-am cunoscut am fost captivați de firescul și farmecul acestui om. Dar și de prestanța sa. De fiecare dată cînd avea de dirijat într-o sală pe care n-o cunoștea, exista un lucru care era lege: primul drum pe care-l făcea după aterizarea/ajungerea în orașul respectiv era mersul, cu toată suita sa
Magicianul baghetei by Corina Jiva () [Corola-journal/Journalistic/8610_a_9935]
-
în vîrful unui condeiu", spune, jucîndu-se cu cuvintele, Caragiale despre tocul de plumb cu care Rosetti lovea tribuna Camerei, în zilele de ședință. Gestul prin care Rosetti reușește alegerea lui Maiorescu la colegiul I de Iași e o probă de prestanță, în ape politice neliniștite pînă azi. Șah și mat are tensiunea care se răsuflă a fiecărei schițe, drama oricărui moftangiu. Republica de la Ploiești și războiul de pe Rin, istorică întîlnire de interese! Totul e urgent, stare de asediu, dejunuri iepurești. Prezidentul
Atelier by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8666_a_9991]
-
nu în ultimul rând, concertele din alte orașe ale țării și din... Piața Festivalului - proiect ce se va dovedi de un real succes, amplificat de la o ediție la alta. Ultimele patru ediții - 2007, 2009, 2011 și 2013 - girate de faima, prestanța și abilitățile manageriale ale Dlui Ioan Holender, în colaborare cu Mihai Constantinescu - managerul general al Festivalului Internațional ”George Enescu” - au format o cuadratură de elită, ce va rămâne cu siguranță în istoria Festivalurilor enesciene și, deopotrivă, în istoria vieții muzicale
Festivalul international "George Enescu" by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/83703_a_85028]
-
măiestrie ce, destinsă, marșează triumfal în proximitatea intangibilă a câmpului savuros al policromiilor sonore. Spectacol muzical fulminant, impecabil în substanță, înnobilând la superlativ aspirațiile auditoriului într-un climat ambiental elegant din cadrul fast al Sălii Orpheum, celebră pentru acustica impecabilă, incintă prestanță, încărcată de istorie ca veritabil liant cultural, ce continuă ca de la sine, permanentizata filiație multiculturală bănățeană. Închiem trecerea în revistă a primului eveniment SIMN la Timișoara, cu mulțumiri adresate conducerii Colegiului Național de Artă Ion Vidu care a sprijinit desfășurarea
SIMN LA TIMIȘOARA by Veronica Laura DEMENESCU , () [Corola-journal/Journalistic/84001_a_85326]
-
normativ filosofic, deci în înveliș sistemic". O diversitate de tehnici din științele exacte s-au văzut translate în zona culturii, cu orgoliul de-a deschide într-un chip fără precedent "drumul către profunzimi", de-a oferi explicații definitive. Cu toate că marea prestanță a orizonturilor metodologice s-a destrămat, efectele iluziei persistă încă. Am mai putea oare acredita, se întreabă Mircea Braga, o estetică sociologică sau o estetică psihologică sau o estetică informațională (generativă), am mai putea oare include în rîndul "poeticilor" statistica
Amurgul metodelor by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7993_a_9318]
-
și un alt plan de referință care, într-un anumit fel, se substituie vechilor reprezentări ale transcendenței. Chiar și prezența cea mai banală în spațiul public, de la cea motivată individual și pînă la aceea animată de o necesitate colectivă, capătă prestanța și atributele unui ceremonial și ale unei forme noi de expresie. Pentru că asimilarea tridimensionalului într-un orizont cultural și spiritual esențialmente nonfigurativ a însemnat o repunere în discuție a unui întreg program mental și precizarea unui nou set de opțiuni
Monumentul public între artă, magie și propagandă by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/6893_a_8218]
-
N. Iorga și Stelian Popescu, dar nici unul din guvernele care s-au succedat nu i-a reproșat vreodată ceva. Mai mult, în 1926 a fost decorat de Regele Ferdinand cu Ordinul "Steaua României" în grad de Mare Ofițer. Bărbat cu prestanță și incontestabil prestigiu în "lumea bună" a Bucureștilor vremii, în 1928 a inspirat chiar revista "Realitatea ilustrată" să-l desemneze președinte al juriului... chemat să aleagă "Cea mai frumoasă" din România. Un juriu din care au mai făcut parte, alături de
Al. Tzigara-Samurcaș - Din amintirile primului vorbitor la Radio românesc by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Memoirs/9144_a_10469]
-
din viața extraordinar de bogată în învățături și reversuri a Regelui Mihai? Mai întâi România interbelică a anilor '20 și '30, singura în care, de bine de rău, țara a progresat pe aproape toate planurile și și-a putut impune prestanța, nu în ultimul rând în cultură. Apoi, România prevestind viitoarele prăbușiri și bântuirea vremelnică a țării de vânturile extremei drepte. Apoi, România sfârtecată și sângerândă din pragul celui de-al doilea Război Mondial. România luptând - întâi la est apoi la
Regele și lecția de istorie by Andrei Brezianu () [Corola-journal/Memoirs/9453_a_10778]
-
izbândă. Și acest fapt, nu numai că nu-i afectează, nu-i încomodează, nu le dăunează în îndeletnicirea lor de bază, ci dimpotrivă, le dă în întreaga lor activitate mai multă râvnă, un spor de tenacitate, îi înobilează, le sporește prestanța, armonia, echilibru, personalitatea. Un astfel de Om aparte este DUMITRU NECULĂEASA. El a lucrat o viață întreagă la Serviciul de Poștă și Telecomunicații din Fălticeni și Suceava. Și tot de-o viață întreagă sa preocupat și a căutatîn biblioteci, în
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
Scarlat), dar și de "latura feminină" a istoriei literare, de la Dana Dumitriu, Doina Uricariu, Aurelia Batali, Ioana Diaconescu, Ileana Mălăncioiu, până, acum în urmă, la Carmelia Leonte, cu eseul Emil Botta:căderea din spectacol. Valoarea poeziei și prozei, ca și prestanța rolurilor jucate pe scenele teatrelor au scutit exegeza de fraze gen "cel mai bun poet dintre actori" sau "cel mai bun actor dintre poeți". Singularitatea operei lui Emil Botta constă și în faptul că poezia și arta actorului nu pot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
place se comportă ca un potențial cuceritor, indiferent dacă are 30 de ani sau 60 de ani. Presiunea instinctului îl face să uite de vârstă. Mai mult, ajunge să ignore pentru moment posibila atingere la exigențele situației sociale sau ale prestanței profesionale. Tot efortul de analiză la rece, cu raționamentul ce îl obligă la un comportament decent și onest, este „subminat” de secunda în care „se aruncă în val”. Acum devin eu oarecum curios: cum va „rezolva” H.P.L. momentul „delicat” al
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
uneori actorii erau trimiși ca ambasadori datorită prestigiului de care se bucurau și farmecului personal; li se cerea să ducă o viață morală desăvârșită și să-și cinstească arta. Pregătirea lor era foarte serioasă. Se cerea ca actorul să aibă prestanță scenică, pentru a putea interpreta roluri impunătoare. Toate elementele artei actoricești erau cultivate cu mare grijă: declamația, cântul, dansul 1. Actorii purtau măști, care accentuau trăsăturile și măreau figura, având pictate pe ele pasiunile dominante pe care personajele le întruchipau
Legenda Electrei de-a lungul timpului by Irinel Aura Stoica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1626_a_3036]
-
caz“? Ai? Aud? Păi ce dreacu’ Învățaț voi la școală, elev ?! Hai, rupeț rândurile la o țigare. Copii, dom’ profesor... se adresă el rânjind suprave ghetorului Carara. Și cu pași mari, Încercând să plutească o infimă clipă În aer, pentru prestanță, deși nu măsura mai mult de un metru șaizeci, se trase mai la o parte de trupă, Își duse mâinile la centură și se puse pe privit câmpul Însorit de dimineață. — Bă, frumoasă țară Buzău’ ăsta, mai zise, și Își
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]
-
încredere de sine prin fiecare por. Ochii lui părăsesc fizionomia perfectă a bărbatului din oglindă și încep să analizeze rama oglinzii. O ramă din aia de tablou vechi, vop sită în auriu. Cu tot cu patină, ca să-i dea un kilogram de prestanță. Mișto. Cam exagerat, dar mișto. Au dat ăștia ceva bănet pe porcăria asta. Praf în ochi. În toaletă intră un tip cu costum de trei mii de euro. Se oprește o clipă și îl privește prin oglindă. Îi zâmbește. L-
Romantic porno by Florin Piersic Jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1344_a_2728]
-
altă lume și alte vremuri, când locul era intens animat de călătorii cu vapoarele care veneau și plecau necontenit și nu de turiștii care sosesc acum cu avioanele. E ceva solemn și melancolic, de nobil scăpătat, dar păstrându-și totuși prestanța, în frumusețea acestei Căpitănii singuratice, dincolo de care, în spatele Navigatorului, parcă și el cam trist, începe La Rambla. Prima, adevărata, celebra, căci în această metropolă caroiată și diagonată mai sunt câteva ramble la fel de mărețe, chiar dacă se cheamă passeig sau avinguda. Nebunia
În căutarea Spaniei by Radu Ciobanu () [Corola-journal/Journalistic/8767_a_10092]
-
insularul. Degaja un farmec actoricesc original ce a împins-o pe doamna Bulandra să-i facă pe loc o ofertă de angajament". Presupun că junele ce "parcă își terminase studiile la Oxford" a impus, încă de pe atunci, prin sobrietate și prestanță, prin știința de a stăvili excesele, prin seriozitatea și gravitatea deciziilor sale. Până și boemia specifică vârstei cred că la el se manifesta în alt mod decât la colegii de promoție. Ceea ce mi se pare cu atât mai important de
Lordul by Ion Cocora () [Corola-journal/Journalistic/8822_a_10147]
-
vedeta prestigiosului bibliobazar. Dar nu e prima dată. Doar de atâtea ori ne-au parvenit chiar de peste hotare vești despre impactul eclatant pe care conferințele sau simplele alocuțiuni ale dlui Andrei Pleșu l-au avut asupra unor reuniuni a căror prestanță putea fi virtualmente inhibantă pentru orice vorbitor venit din extra muros. Cartea de față, deloc voluminoasă, în schimb foarte substanțială, pune la îndemâna cititorului din țară patru dintre conferințele pe care Andrei Pleșu a fost invitat să le susțină în medii
Grația socială by Radu Ciobanu () [Corola-journal/Journalistic/9909_a_11234]
-
și un alt plan de referință care, într-un anumit fel, se substituie vechilor reprezentări ale transcendenței. Chiar și prezența cea mai banală în spațiul public, de la cea motivată individual și pînă la aceea animată de o necesitate colectivă, capătă prestanța și atributele unui ceremonial, ale unei forme noi de expresie. în acest sens, pentru a înțelege excepționala dinamică mentală și urbanistică din ultimile două sute de ani, ar trebui studiate și analizate pătrunderea și evoluția statuarului în spațiul românesc, în dubla
Artistul și Orașul by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9318_a_10643]
-
mentalităților din Principate, cu un picior în Evul Mediu și celălalt în modernitate (sindrofiile high-life-ului bucureștean), ține mai curând de carnavalesc și pitoresc, fie că este vorba de bucatele servite la ospețe sau de portul popular, de jocuri cinegetice de prestanță (vânătoarea cu șoim) sau ritualuri religioase, de sărbători sau cutume. Oricum, specificul românesc acreditat de acestea conturează o puternică tradiție și o artă autentică de a trăi și iubi (o artă cu rădăcini sacre). Romanciera pune la bătaie toate trucurile
Intrigă și iubire în Principate by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/9526_a_10851]
-
când l-a cunoscut pe Eminescu: "Colegul meu nu purta chica eminesciană din portretul de la vârsta de douăzeci de ani. Părul era însă ondulat, iar portul său mândru, cu capul sus și privirea deasupra noastră, Ťpeste veacť, îi conferea acea prestanță pe care avea s-o păstreze până la sfârșit. Asemuindu-l la fi-zic și la moral cu autorul lui Făt-Frumos din tei, îi spuneam Făt-Frumos din Teiu (Teiu-Argeș, satul său na-tal!)". Cei doi prieteni aveau de multe ori controverse. Temperament oscilant
Amintirile lui Șerban Cioculescu by Simona Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/9547_a_10872]
-
nu-i sare mărul din gât și nici măcar nu o trezește sărutul prințului, ca în Frumoasa din pădurea adormită. În fine, când, în ultimul tablou al spectacolului, Albă ca Zăpada și prințul intră în palat, regele, interpretat în rest cu prestanța necesară de Antonel Oprescu, nu are nici măcar o tresărire la vederea fiicei mult iubite care în mod neașteptat i s-a întors acasă, dar nici Albă ca Zăpada nu dă vreun semn că s-ar bucura să își revadă tatăl
Oglindă, oglinjoara mea... by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/7742_a_9067]
-
ca Al. Xenopol, Vasile Pârvan, Silviu Dragomir, Andrei Oțetea, N. Bălcescu, D. Berciu, N. Cartojan, C. C. Giurescu, Al. Lapădatu, Ion Lupaș, C. Moise, P. P. Panaitescu, Vasile Netea, Aurelian Sacerdoțeanu, Barbu Theodorescu, biograful lui N. Iorga, au dat strălucire și prestanță Universității de Vară "N. Iorga" de la Vălenii de Munte. în toate edițiile cursurilor, N. Iorga a intuit necesitatea aducerii la Văleni și a unor personalități străine, bine cotate pe plan european, care au ridicat valoarea actului de cultură și educație
"Lumina de la Vălenii de Munte" by Ion Ivănescu () [Corola-journal/Journalistic/8177_a_9502]