95 matches
-
Ținutul Herța este situat În Nord-Estul Moldovei și a fost ocupat de armata sovietică În iunie 1940. Are o suprafață de 30.400 ha și 35.000 locuitori toți români. Aici au fost descoperite așezări preistorice, urme ale unei formațiuni prestatale - cnezat sau voievodat, cetăți ridicate În timpul lui Petru Rareș și Cantemir Vodă. Dintre oamenii de seamă ai Herței cităm - Gh. Asachi, Vasile Bogrea, Gh. Sion, poeții Arthur Enășescu, Barbu Fundoianu, pictorul Artur Verona. Filiala Ginta Latină este condusă de Prof.
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
Horodiștea și Tudora (jud. Botoșani).43 Aceste așezări întărite arată un anumit grad de organizare politică și militară a societății de pe teritoriul Moldovei, care prefațează evoluția societății românești spre organizarea cnezatelor și voievodatelor, ca organisme politice specifice românilor din perioada prestatală. Nu departe de comuna Filipeni, pe teritoriul satului Oțelești (comuna Izvorul Berheciului), care, inițial, au făcut parte din aceeași moșie dăruită pisarului Oțel în 1437, de domnii Moldovei Ilie și Ștefan, se află o fostă cetate (Cetățuia) a cărei urme
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
primele decenii după Descălecare. Admitem numai că populația era rară, trăind în comunități mici, pe care le numim sate, deși satele nu erau singura formă de locuire, și care își schimbau locul în cadrul aceluiași hotar. Or, definitoriu pentru societatea românească prestatală este tocmai existența hotarelor stabilite de comunitățile locale numite obști, care puteau să-și schimbe locul fără să depășească hotarul; altfel ar fi inițiat un conflict cu vecinul de hotar. Hotarele despărțitoare de obști, apoi de moșii sau de moșia
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
situația întâlnită pe teritoriul viitoarei comune Filipeni; existența, în cadrul hotarului moșiei Filipeni, a mai multor așezări, unele dispărute între timp, altele cu o mare putere de dăinuire. Filipeni Cu siguranță, satul Filipeni face parte din categoria satelor vechi, nu neapărat prestatale, dar mai vechi decât perioada domniei lui Ștefan cel Mare, de la care toți ar vrea să descindă, deși atestarea, deocamdată, datează din anul 1565, de la domnitorul Alexandru Lăpușneanu. în acest document se menționează c Filipaș (Dunavăț) a cumpărat jumătate din
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
asocieze cu alte obști de pe aceeași vale și să alcătuiască o unitate economică și militară. Asociațiile de obști alegeau în fruntea lor un voievod (comandant militar) atunci când nevoile de apărare se impuneau. Cnezatele și voievodatele la români au reprezentat organisme prestatale, fiind centre de putere și de administrație a teritoriului din raza de competență. Inițial toate obștile au fost libere, însă puterea de stat - domnii au dăruit sate unor slujitori credincioși care devin sate (obști) dependente, conduse de vatamani și staroști
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
politică ce aparține tuturor românilor. Întemeierea Moldovei Procesul istoric care a condus la constituirea statului medieval al Moldovei este asemănător celui desfășurat anterior, la sud de Carpați, concretizat cu prima construcție politică durabilă a românilor nord dunăreni. I. Formațiuni politice prestatale Între sec. IX - X la est de Carpați, sunt atestate țări, codri (Codrii Cosminului, Codrii Herței, Codrii Orheiului, Codrii Lăpușnei), câmpuri,(Câmpul lui Dragoș). Pentru ținuturile Dorohoiului, Neamțului,, Bacăului, Vasluiului, tradiția istorică se referă la cobâle, În timp ce alte state incipiente
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]
-
ocoale”: Câmpulung, Vrancei. II. Constituirea statelor medievale românești -a fost un proces de durată care s-a realizat în două etape: o unificarea formațiunilor politice sub autoritatea puterii centrale; o crearea instituțiilor interne necesare afirmării și apărării statului; primele formațiuni prestatale au apărut într-un context internațional determinat de: o prelungirea invaziilor; împărțirea sferelor de influență între: Imperiul Bizantin, Regatul Ungariei, Regatul Poloniei. a) Formarea voievodatului Transilvaniei -începând cu sec. IX, după așezarea lor în interiorul arcului carpatic, unguri și-au manifestat
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
scurt timp după marea invazie mongolă; surprinde faptul că în teritoriile extracarpatice exista o intensă activitate economică; oferă informații despre stratificarea socială, arătând diferențele dintre țărani și mai-marii pământului (rustici în opoziție cu majores terrae categorii privilegiate). menționa 5 formațiuni prestatale în spațiul cuprins între Carpați și Dunăre: Țara Severinului ocupa vestul Olteniei și o parte a Banatului; în 1230regalitatea maghiară a organizat Banatul de Severin; Voievodatul lui Litovoi era așezat în depresiunea Târgu Jiului, între depresiunea Tismanei și Olt și
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
munteană asupra acestor regiuni ce erau integrate regatului maghiar. c) Formarea Moldovei -Sub impulsul evenimentelor de la Sud de Carpați s-a constituit Moldova, “cea de-a doua libertate românească” (Nicolae Iorga). În această zonă izvoarele menționau o serie de formațiuni prestatale: o cronicile rusești („Povestea vremurilor de demult”, “Cronica lui Nestor”), consemnează pentru sec. XII - "țara berladnicilor" în centrul Moldovei. o documentele papale sau cele emise de cancelaria maghiară menționau: “țara brodnicilor” în sudul Moldovei, și “țara volohilor” sau a Romanilor
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
vasalitate regelui polonez Vladislav I Iagello pentru a contracara pretențiile maghiare. d) Formarea Dobrogei Și în spațiul dintre Dunăre și Mare s-a produs unificarea teritoriilor și formarea unui stat medieval: În sec. X în spațiul dobrogean erau menționate formațiuni prestatale conduse de: o jupan Gheorghe; o jupan Dimitrie. -Din punct de vedere administrativ spațiul dintre Dunăre și Marea Neagră depindea de Imperiul Bizantin, care a organizat aici “thema Paristrion” (971 - 1204); -În sec. XI în lucrarea “Alexiada” (Anna Comnena), erau menționați
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
animalului pe malurile unui râu” . Privitor la evoluția, influențele și cauzele contaminării simbolurilor din stemele celor două principate, cercetătorul a concluzionat că acvila valahică, simbol derivat din vulturul (aegypius monachus) așezat pe scutul primilor Basarabi existent, probabil, și în perioada prestatală a acestui principat, a fost transferat din stema de arme a acestei familii domnitoare/ dinastii în stema de țară și s-a contaminat în pajură sau corb de-a lungul timpului, în Moldova, „bovideul heraldic trecând din stema de stat
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Luminiţa Crihană () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1429]
-
de 10.441 de km pătrați, locuită de geto-dacii regelui Burebista în urmă cu două milenii. Acest teritoriu, la fel ca întreaga Moldovă, a cunoscut mai târziu fenomenul de etnogeneză românească, apoi pe cel de organizare a unor formațiuni politice prestatale românești. În perioada 1359-1775 a făcut parte neîntrerupt din Țara Moldovei, acolo construindu-se Cetatea de Scaun a Sucevei și celebrele mănăstiri ortodoxe Putna, Voroneț, Sucevița, Moldovița, Humor, Arbore, Dragomirna și altele. În perioada 1768 1774 s-a purtat un
MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Ioan Murariu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1666]
-
îndelungate în zonă. Centrul politic al acelui cnezat era o așezare fortificată pe un deal înalt din actualul sat Fundu Herței, comuna Cristinești, județul Botoșani. Mai târziu, în secolele XII XIII, acest teritoriu a făcut parte dintr-o formațiune politică prestatală din nord-vestul viitoarei Moldove, formațiune numită Țara Românilor. După întemeierea statului feudal Moldova (1359), teritoriul fostului cnezat Herța a aparținut de ținutul Cernăuți. Între anii 1741 1743, domnul Țării Moldovei, Constantin Mavrocordat, a făcut o reformă administrativ-teritorială, împărțind fiecare ținut
MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Ioan Murariu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1666]
-
adică aristocrația boierii, care beneficiau de o serie de privilegii. Funcțiile (dregătoriile) au apărut după întemeiere, dar boierimea, ca o categorie socială distinctă, exista (dăinuia) încă înainte de apariția statului medieval și provenea din acei fruntași ai cnezatelor și voievodatelor, formațiuni prestatale, și era alcătuită din proprietarii de pământ, slavi la origini, apoi români, după asimilare. Așa se explică o mare parte din toponimia noastră-ei au dat nume proprii localităților și râurilor, care s-au menținut și după asimilarea lor. Ca element
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
terminologie în limba română medievală, ce desemnează pe stăpâni și supuși, e o dovadă istorică despre închegarea clasei feudale la români, atât prin aservirea lor de slavi, după instalarea acestora, cât și prin diferențierea internă a obștilor autohtone.13 Nobilimea prestatală românească, cnejii sau juzii Începuturile feudalismului românesc datează din secolul al X-lea, așadar cu patru veacuri înainte de constituirea statelor medievale. Prin urmare, a existat o clasă feudală (nobilime-boierime) anterioară întemeierii statului medieval și domniei românești independente, aceasta nu s-
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
care o garantează cu oastea și autoritatea sa, recunoscută (sprijinită) de biserică. În consecință, trebuie să admitem că, în vremea veche, înainte de descălecare, o pătură socială fără privilegii scrise a exercitat un drept de stăpânire asupra satelor aservite. Această nobilime prestatală a seniorilor de pământ (boieri), ale cărei privilegii feudale nu erau consemnate în scris, fiind bazate pe o situație de fapt, se poate identifica cu acea pătură suprapusă din sânul obștei de care a fost vorba mai sus. În momentul
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
funcții) și bunuri mai presus de ceilalți membri ai obștei. Acești fruntași privilegiați constituie pătura stăpânitoare a societății autohtone (românești). Membrii acestei nobilimi (aristocrații) cu familiile lor poartă numele de cnezi sau juzi. Identificarea cnezilor și a juzilor cu nobilimea prestatală rezultă din frecvența utilizării acestui termen și acestei instituții în toate ramurile din teritoriile românești, fiind anterioară separării neamului nostru în trei entități deosebite, Transilvania, Moldova și Țara Românească. Denumirea de "cneaz", de origine slavă, înseamnă nobil, stăpân. Cnejii alcătuiau
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
pentru stăpânii lor, așadar o stare de lucruri tipic feudală. Țăranii erau supuși cnezilor-aceștia erau stăpânii lor. Un text juridic maramureșean spunea: "Cnezatul era dreptul de a exercita stăpânirea pe proprietățile sale, în chip independent de magistrații țării". Această nobilime prestatală (cnezială) nu se afla, la origine, cuprinsă în instituțiile monarhiei feudale (Ungaria), de-aici situația lor de dependență pe pământurile nobiliare. Regatul ungar i-a găsit pe cnezi, în regiunile cucerite, acordându-le unora o "donație nouă", dar pe alții
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
moșii dintr-o perioadă anterioară domniei, care se deosebeau de boieri numai prin lipsa privilegiului de imunitate. În concluzie, în toate țările române, cnezii alcătuiau o singură (aceeași) instituție cnezială-o pătură de proprietari de pământ, neprivilegiați, cu origine comună, nobilimea prestatală, asemănătoare la toți românii. În cele trei țări, instituția (categoria) cnezilor reprezintă prima formă a clasei stăpânitoare (feudale). Această categorie a supraviețuit, după întemeierea statului medieval, dar era deja pe cale de dispariție.15 După acest interludiu, conceptual și teoretic, să
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
a românilor și marchează o nouă treaptă în organizarea politică, prin creșterea în suprafață a uniunilor de obști teritoriale existente. Extinderea lor teritorială s-a făcut prin înțelegere sau constrângere, și prin amplificarea funcțiilor interne și externe ale organismelor politice prestatale. Astfel de închegări statale se manifestă în Europa acestei vremi, atât în vest cât și în est. Structurile politice teritoriale închegate sunt amintite și în izvoarele scrise-cronici, inscripții. Una din cele mai vechi atestări ale românilor din nordul Dunării o
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
locuitorilor de rând ai obștei și este credincioasă voievodului ca persoană. Cetele înarmate ale voievodului Transilvaniei, spunea Anonymus în cronica sa, alcătuiau un aparat militar bine închegat, permanent, care să apere comunitatea respectivă, voievodatul, de primejdia dinafară. Și conducătorii formațiunilor prestatale din nordul Dunări, în secolul al X-lea, menționați de scriitorii bizantini, aveau oști (cete militare) însemnate, cu fortificații de apărare, iar cei din Dobrogea erau destul de puternici ca să înfrunte pe bizantini. Aceste formațiuni (înjghebări) întrețineau legături economice și politice
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
urmate de buzduganul fixat în vârful unui bici de luptă-în general, acesta era armamentul folosit în aceste secole. În concluzie, perioada din preajma Anului 1000 marchează o nouă etapă și în ceea ce privește organizarea politică și militară a societății românești, prin cristalizarea instituțiilor prestatale, în cadrul țărilor, voievodatelor, diferențiate după zona geografică și organizarea politică.Unele dintre aceste formațiuni erau întinse ("țări"și voievodate), altele aveau aspectul unor formațiuni politice mai mici ca suprafață și grad de evoluție social-politică. Noile organisme teritorial-politice aveau un caracter
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
în regiunile deluroase, cu voievodate separate. Această tradiție de a numi târgurile cu nume de râuri este întâlnită și în Transilvania și Banat: Tg. Mureș, Bistrița, Timișoara. Să precizăm și faptul că târgurile de văi stăteau în legătură cu asociațiile de obști prestatale. Alte forme de târguri primare și locale sunt așa-numitele "orașe-obștii", precum Huși, Fălticeni, Botoșani, Rădăuți, Pitești, București. Rezultă, așadar, că unele orașe s-au constituit prin trecerea pe cale economică de la obștea țărănească la o comunitate liberă orășenească, este o
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
în 1445, când ei se revoltă împotriva turcilor sub conducerea unui celnic, dar fără succes. Vlahii din Thesalia și Pind erau organizați politic ca o confederație de obști țărănești, așa cum întâlnim și în nordul Dunării, era o organizare de tip prestatal, în care diferențierea socială nu era așa accentuată. În sudul Dunării, până în secolul al XI-lea, Vlahiile erau organisme autonome, "țări" aflate în munți, iar "Sclaviniile", organisme ale slavilor, se aflau la câmpie, pe văile râurilor, ca triburi separate. Dacă
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
și slv. zemlja) și astfel le înregistrează vechile izvoare scrise. Amintirea acestor uniuni din vechime s-a perpetuat pe pământul românesc până astăzi: Țara Maramureșului, Țara Oașului, Țara Hațegului, Țara Făgărașului, Țara Loviștei, Țara Bârsei, Țara Vrancei, Vlașca. Asemenea formațiuni prestatale, fixate teritorial, dar cu granițe elastice, erau prezente în perioada aceasta pretutindeni, la deal și munte, în depresiuni și pe cursul apelor, în zonele de podiș și de câmpie, în lunca marilor râuri și a Dunării. Cu predilecție, ele acopereau
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]