1,376 matches
-
aceste date sensibile devin cu atât mai semnificative. Lumea este plină de locuri în care e plăcut să stai; dar foarte puține sunt locurile în care ai vrea să rămâi. Ideea că bărbații fac din femei obiecte sexuale ascunde o presupoziție falsă: că bărbații vor sex. Mai degrabă am putea spune că bărbații sunt vruți de sex. Deseori sexul devine pentru bărbați o determinație dominantă, ceva ce nu ei au ales dar de care nu pot scăpa, la fel cu a
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
trecute cu înțelesuri prezente întru nașterea viitoarelor sensuri ale existenței umane. Cuvântul voință își are luminat sensul prin modul în care mai întâi metafizica și apoi psihologia l-au situat în cadrul existenței persoanei. Este unul din exemplele care ne indică presupozițiile metafizice (și, mai nou, științifice) ce sunt camuflate în limbaj. Exemplu de îmbogățire a sensului cuvintelor prin intermediul culturii: când rostim cuvântul broască, acesta este însoțit de o "umbră" ce reprezintă o trimitere la "a săruta broasca pentru a se transforma
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
asumpții despre cum merg lucrurile acolo. Eroarea diagnostică pe care a făcut-o Schein a constat în faptul de a fi pus în locul asumpțiilor clienților pe cele ale proprii 132. Care erau asumpțiile clienților în primul caz? Acolo, una dintre presupozițiile managerilor și a altor membri ai organizației era că nimeni nu poate determina că ceva este valid decât dacă ideea era supusă dezbaterii; doar ideile care supraviețuiesc unor asemenea dezbateri trebuie transpuse în acțiune. Ca atare, a fi politicos nu
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
cu experiență, a observatorilor independenți etc. Însă oricare dintre aceste soluții are puncte-limită, deoarece în nici o cercetare nu există un martor inocent, fie și în virtutea faptului că el este produsul unei paradigme și al unei comunități științifice anume, cu propriile presupoziții, propria cunoaștere tacită a domeniului și propriul mod de rezolvare a problemelor care s-a dovedit de succes 182. În acest context, ne putem pune întrebarea: Cum putem proceda pentru a obține mai multă acuratețe în măsurare? Din punctul nostru
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
a obține mai multă acuratețe în măsurare? Din punctul nostru de vedere, consonant cu cel al lui E. Schein, am optat pentru un demers de analiză integrativ: psihometric și nepsihometric (calitativ). Am dorit să îmbinăm de fapt două seturi de presupoziții. Un set constă în enunțuri precum: măsurătorile standardizate ajută la realizarea predicțiilor și evaluărilor. Celălalt set presupune enunțuri precum: percepțiile individuale alimentează comportamentele organizaționale care implică interacțiune și, ca atare, percepția consecințelor acestor interacțiuni. În continuarea celor afirmate mai sus
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
199); în 2006, o nouă încercare de traducere produce secvența la fel de absurdă "teza este asemenea porcului, nu irosește nimic" (p. 261). Cititorul riscă să rămînă șocat și derutat de comparație, dar mai ales de implicațiile ei (teză = nesimțire?) sau de presupozițiile culturale pe care i le atribuie (porcul = econom?). În realitate, în stilul său paradoxal, familiar-glumeț, Eco provoca - dar cu măsură, evocînd pur și simplu o zicală italienească. Formula "la tesi e come il maiale, non se ne butta via niente
"Teza este asemenea porcului..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9775_a_11100]
-
de rea intenție (datarea fiind o formă de contextualizare a unui text, o alternativă la actualizarea și modificarea sa). Ultimele acuzații țin mai puțin de practicile profesionale și cred că pot fi demontate mai ușor chiar de bunul simț general: presupozițiile pe care ele se bazează sînt însă absolut îngrijorătoare. Se confundă, mai întîi, relația umană de afecțiune, amiciție, solidaritate etc. cu unanimitatea totală în păreri și cu lauda neîntreruptă. În sistemul de valori și de relații presupus de acest text
Pseudo-argumentare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9817_a_11142]
-
dintre modelele puternice ale studiului de față." Meritul și farmecul Sensurilor perfecțiunii vin simultan din talentul de a continua intuiții marginale. Ioana Bot nu glosează niciodată fraze celebre, ci descoperă formulări - mai degrabă empirice - uitate sau abandonate. Acestora le adaugă presupoziții proprii și de asemenea nedefinitive. Ceea ce rezultă e o tehnică a explicitărilor prudente și o artă a senzaționalului științific. Există, în bibliografia teoretică a problemei, un text excentric ș...ț considerat adesea cu îngăduință sau recitit și citat numai pentru
Sensuri ale promovării by Cosmin Ciotloş () [Corola-journal/Journalistic/9876_a_11201]
-
care s-au aplecat asupra Islamului au oferit același simptom al neputinței discursive, și anume acela că, convertindu-și stupoarea în lanțuri logice de argumente teoretice, au căutat să se convingă unii pe alții că lucrurile se află sub control. Presupoziția falsă din care ia naștere acest simptom este una pe care o împărtășim azi cu toții: că a înțelege un lucru înseamnă a-l stăpîni. Din păcate, ea e valabilă oriunde în universul acesta, dar nu în domeniul psihologiei sociale. Aici
Perdantul învingător by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9303_a_10628]
-
greu cititorului, dar e o probă de inteligență a receptării, adică a lecturii. Fiecare nume ascunde o infinitate de posibilități ale existenței, dintre care se dezvăluie experimental numai două. Vizionăm un spectacol al invenției, al creației de viață, care face presupoziții, combinații și permutări. Calitatea esențială a epicului devine astfel ingeniozitatea. Când două personaje se numesc la fel contează, pentru a le diferenția, codul numeric (codul narativ) personal. Evenimente epice, alăturate neașteptat, se pot decupa din evoluția narațiunii: înmormântarea lui George
Jocul cu ficțiunea by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9586_a_10911]
-
un curent „marginalizat” de Biserică. Mai încolo mă voi opri asupra unei alte lucrări, în care autoarea merge până la capătul raționamentului ei. Jane Schaberg se oprește asupra episodului Noli me tangere, văzând în el cheia misterului magdalenian. Schaberg pleacă de la presupoziția că episodul cu pricina figura inițial și în Evanghelia după Marcu, dar, probabil din cauza unor conflicte interne, dictate și de viziunea machistă a apostolilor, el a fost eliminat. S-a păstrat, nu întâmplător, numai la Ioan, dar și aici într-
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
făcut în fiecare situație, chiar dacă aceasta privește însăși existența noastră, și nu un lucru. Odată cu interpretarea crizei culturii ca o consecință a multiplicării indispensabile a formelor cunoașterii care se supun voinței de rigoare și de obiectivitate a științei, rămâne o presupoziție, care trece neobservată deoarece vine de la sine: aceste forme ale cunoașterii, oricât de diverse ar fi ele, constituie singura cunoaștere posibilă, singurul fundament care poate fi atribuit unui comportament rațional în toate sferele experienței. Cum se face atunci că, în locul
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
exhiba, adică fenomenalitatea însăși. Este cât se poate de remarcabil faptul că în filozofiile care au pretins a respinge conceptele de conștiință sau de subiectivitate (sau în gândirea antică, care nu utiliza încă aceste concepte), acționează în mod tainic aceleași presupoziții. A ști înseamnă întotdeauna a vedea; a vedea înseamnă a vedea ceea ce este văzut; ceea ce este văzut este ceea ce se află acolo, în fața noastră, ceea ce este pus dinainte, este obiectul. Tocmai în măsura în care este pus dinainte, în care este obiect, el
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
decurge orice cultură, precum și modalitățile sale concrete de realizare, mai cu seamă cele mai înalte: este o boală a vieții înseși. Întrebările referitoare la barbarie ca proveniență historială cu punctul de plecare în cultură, precum și această cultură însăși percepută ca presupoziția oricărei dezvoltări se organizează după cum urmează: 1. Cum să înțelegem posibilitatea însăși a culturii, adică, în cele din urmă, esența vieții? Ce trebuie să fie aceasta pentru a face posibilă a priori și, astfel, necesară dezvoltarea unei culturi? 2. Cum
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
lor, deoarece adevărul este un adevăr universal și ca atare obiectiv. Aici începe să se contureze cea de-a doua semnificație, semnificația puternică a eliminării vieții. Ceea ce motivează această dare deoparte, ceea ce o subîntinde nu este nimic altceva decât o presupoziție fundamentală chiar dacă deocamdată implicită, este credința potrivit căreia adevărul este străin sferei ontologice a subiectivității vii și aparține, dimpotrivă, și aceasta în mod principial și prin urmare exclusiv, celei a obiectivității. Și împreună cu adevărul ființa însăși: ființa ni se dezvăluie
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
ea este ceea ce este acolo drept ceea ce este acolo în față, ceea ce privirea teoretică, dezvoltându-și procedurile și puterile sale proprii, va recunoaște ca ceea ce este cu adevărat acolo în fața sa, dincolo de aparența sa subiectivă, iluzorie și schimbătoare. Or această presupoziție fundamentală a științei nu se deosebește cu adevărat de cea a gândirii clasice, ci este mai degrabă identică cu aceasta și o prelungește pur și simplu. O astfel de presupoziție are un dublu aspect, pozitiv și negativ. În mod pozitiv
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
sa, dincolo de aparența sa subiectivă, iluzorie și schimbătoare. Or această presupoziție fundamentală a științei nu se deosebește cu adevărat de cea a gândirii clasice, ci este mai degrabă identică cu aceasta și o prelungește pur și simplu. O astfel de presupoziție are un dublu aspect, pozitiv și negativ. În mod pozitiv, ea desemnează o ființă efectivă, ființa care este acolo în față, ființa naturii (sau ceea ce considerăm ca atare). Și un adevăr: adevărul acestei ființe, adică faptul că ea se află
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
și în cele din urmă ca aparența acestei lumi. S-ar putea spune cel mult că știința neglijează această aparență ca atare, considerând-o drept o evidență sau o trivialitate, în vreme ce filozofia face din ea o problemă. În mod negativ, presupoziția științei (și a filozofiei care reduce subiectivitatea la o conștiință intențională a lumii și, în acest fel, fenomenalitatea la lume în mondenitatea sa), că nu există nimic altceva decât ființa exterioară, decât adevărul, este această exterioritate ca atare, adică, din
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
doilea rând, luarea sa în considerare de către o știință care, în acest act de tematizare și prin el, face din el tocmai "obiectul" său. Între fenomenul primitiv și obiectul-temă al științei intervine, este adevărat, o diferență, diferență constituită de ansamblul presupozițiilor și al deciziilor care definesc această știință. De pildă, știința galileană a ales să excludă din cercetarea sa proprietățile subiective ale naturii pentru a nu reține din aceasta decât formele sale geometrizabile, singurele care se pretează unei determinări ideale și
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
actualitatea fenomenologică a auto-afectării sale, ci doar o presupune. Orice semnificație care vizează viața sau se referă la ea într-un fel oarecare se constituie printr-un împrumut, este o poliță asupra vieții transcendentale și o implică cu titlu de presupoziție. Un astfel de "împrumut" nu este altceva decât auto-obiectivarea vieții sub forma unei semnificații ireale. Oricât de ireală ar fi reprezentarea vieții, ea umple totuși totalitatea lumii reprezentării și o determină de jos până sus. Deja, în această lume, faptul
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
ireductibil la aceasta, adică recunoașterea cel puțin pe planul faptic a imanenței radicale a subiectivității absolute în eterogenitatea sa ontologică față de lumea reprezentării și față de tot ceea ce se pro-pune în în afara unei exteriorități oarecare. Este, pe de altă parte, menținerea presupoziției scientiste care afirmă că nu există decât obiectiv și determinabil din punct de vedere obiectiv: inconștientul psihic, recunoscut în cele din urmă ca afect, nu este încă decât reprezentantul unor procese bioenergetice, așadar al unei realități naturale. Această țintă intențională
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
urmă antrenând întreruperea activității intelectuale și înlocuirea ei cu reacții emotive și, la limită, cu simple reflexe, după cum putem observa la femei, la copii sau la bolnavii mintali. Însă această ierarhizare a psihismului este inadmisibilă, nu numai pentru că ea reia presupoziții care au fost mereu lipsite de fundament, ci și pentru că, dacă viața este viață și dacă energia țâșnește din însăși natura sa, atunci istorialul acestei energii se află în egală măsură în sensibilitate și în inteligență, sporirea sa prin intermediul încercării
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
și, la un mod mai general, un învățământ tehnic autonom, așa cum este el definit, să nu uităm acest lucru, de către scoaterea din joc a vieții transcendentale care constituie umanitatea omului. Ceea ce vedem că se repetă atunci în interiorul Universității sunt înseși presupozițiile universului tehnico-științific. Condiția acestei repetări este tocmai suprimarea progresivă a liniei de demarcație originare dintre Universitate și societate: "Universitatea poporului" sau "Universitatea vremurilor noastre", adaptată la lume și la cerințele ei, este unul și același lucru. Se întâmplă totuși ca
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
desfășurarea sa? Spațiul de unde viața a fost exclusă și care se definește prin această excludere dată în calitate de condiție a oricărei cunoașteri veritabile, obiective, riguroase, imparțiale, în calitate de condiție a științei este spațiul galilean. Neutralitatea" acestei cunoașteri este cea a acestui spațiu, presupoziția galileană este cea care împinge lumea modernă în tehnică. Universitatea modernă și democratică, care se prevalează de neutralitatea sa, de obiectivitatea sa, nu este lipsită de presupoziție, clădindu-se în spațiul galilean și pregătindu-se să îl reproducă în ea
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
a științei este spațiul galilean. Neutralitatea" acestei cunoașteri este cea a acestui spațiu, presupoziția galileană este cea care împinge lumea modernă în tehnică. Universitatea modernă și democratică, care se prevalează de neutralitatea sa, de obiectivitatea sa, nu este lipsită de presupoziție, clădindu-se în spațiul galilean și pregătindu-se să îl reproducă în ea. Și aceasta cu o dublă condiție, pe care am recunoscut-o deja, însă a cărei semnificație de moarte este acum mai ușor de perceput: pe de-o
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]