65 matches
-
-o cu mâna mea (și se cam vede, asta e; parcă am două mâini stângi, are dreptate mama) - nu; rochia albastră am zis că nu, puloverele și împletiturile se exclud din start... Ce mai avem noi aici, dragi tovarăși și pretini? O superbă cămașă neagră, cu capse și buzunare mari, aplicate, pe care mi-a luat-o Dragoș din cămin, de la arabi și mama a zis că încă n-a murit, ca să mă pun la negru... Ei, găsim noi ceva după
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
să-i prindem pe capitaliști din urmă, dar atât, în niciun caz să nu le-o luăm înainte. - «Apoi de ce nu le-am lua-o înainte, mă Ioa’, dacă așe o propus tovarășul Hrușciov?», ar fi cârtit Gheorghe, nelipsitul lui pretin întru-toate. - «Dapoi numai de aceea, măi Gheo’, ca să nu bage sama capitaliștii ceia că ni-s cioarecii rupți în dos și să nu facă ei oarece râdere de noi», s-ar fi explicat Ion. În comuna noastră se întocmise lista
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
decât sovieticii?! Oare nu le plăcea pacea și liniștea?! De ce trebuia eliminată sintagma „secolul de aur”?! Din cauză, poate, că jupânii roșii credeau că Îl construiseră ei Înșiși sau că urmează să-l construiască spre deplina bunăstare a propriilor neamuri, „pretini” și amante?! Cine mai știe...! Foarte greu de apreciat. h. Cuvintele „piața liberă”, „preot” și „biserică” - rase din text! Cum comunismul avea la bază economia centralizată, practic era cu desăvârșire interzisă orice juxtapunere pe scheletul sistemului capitalist bazat, se știe
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
de la Academia Militară”. Aici, nu există decât două variante nerostite În documente dar intuite (corect sau incorect) de noi ca fiind: 1) Ceaușescu va fi făcut niscaiva greșeli de pronunție care mai târziu vor deveni obișnuite (ex.: tutulor, esact, estern, pretini) și trebuiau musai Înlocuite cu altele și 2) Traducerea În limba maghiară se va fi realizat ori defectuos ori prea bine, ambele variante nefiind de dorit pentru politica p.c.r. față de această minoritate. După cum au aflat cei care
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
ideologică, generată de condițiile social-politice și economice ale timpului, nu mai corespunde stadiului superior de dezvoltare a mișcării comuniste și muncitorești din lumea noastră contemporană”. Deci, ce să mai discutăm, un fel de „Să fim strîns uniți, dragi tovarăși și pretini, dar total independenți unul față de celălalt!”. O astfel de gândire „novatoare” poate fi trecută la categoria: „panseurile lu’ Gâgă de Scornicești”. b.t. „Fragmente de popoare” Autorul gafei ce va urma fusese...George Călinescu a cărui precizare făcută cândva, a
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
litera tipărită, cu o minte sprintenă, cu o memorie "de elefant", moștenind de la tata înclinația către lucrul bine făcut și de la mama o limbă iute și "letală", ca o floretă de Toledo, cu care mi-am ținut la respect eventualii "pretini". Studiile mi le-am făcut la Iași școala elementară, după război (cu păduchii și râia aferente, dar și cu premiul întâi în fiecare an), liceul la o instituție cu tradiție și renume, "Liceul Internat" și Facultatea de Istorie la Universitatea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
mă "bage în cerneală", punând în materialele publicate anumite comentarii și abordări inventate sau neconforme cu afirmațiile mele, pentru care puteam plăti, în cel mai fericit caz, "cu capul" (sunt suficiente "materiale" din Dosarul meu de la Securitate, cu acuze de la "pretini" care relatau luări de poziție ale subsemnatului ca inamic al Partidului, cu trimitere directă la Ceaușescu, ce m-au costat considerabil în cariera mea diplomatică de până la 1989). A doua cauză putea fi "contactul fizic" prelungit, circa 7 zile în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
că nu privesc cu ochi buni țările socialiste etc., eu punând punct lamentărilor și solicitând "o mobilizare mai susținută a eforturilor" pentru a putea motiva necesitatea unui atașat comercial la ambasadă. A reținut remarca mea și de atunci am rămas "pretini"! Am continuat discuțiile cu atașații culturali și de presă. Și aceștia au început cu lamentațiile gen "nu ne putem mișca cu militarii tot timpul după noi". Le-am solicitat "să se miște" chiar și cu militarii după ei, care probabil
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
Dosarului îl constituie cel care găzduiește zecile de "caracterizări" și informări privindu-l pe același Săvescu Alin, pus la cazne precum Sfântul Sebastian, într-un tablou celebru, străpuns de zeci de săgeți. Săgețile veneau din toate direcțiile colegi de serviciu, "pretini", cunoștințe, vecini de apartament... Cine mă "onora"? Distinse reprezentante ale "Sexului slab și frumos", "Mata Hari" de ocazie: Sorina, Anca, Simona, Valy, Păuna, Lili, Ileana, Theodora, Wally (a nu se confunda cu "Valy"), Sanda... Lor li se alătura "James Bondii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
sub "lupă" nu numai la serviciu, ci peste tot unde mă mișcam și respiram, pe pământ, în aer și în apă! Oare sub pământ aș fi fost salvat? La nota de mai sus, UM 0800 nouă în carnetul meu de "pretini", vine peste 3 ani cu câteva "ingrediente" în plus: MINISTERUL DE INTERNE Strict secret Depart. Sec. Stat Ex. unic UM 0800 S. Buc. Nr. ... 24 Mai 1987 CĂTRE Direcția a III-a La adresa dv... din 05.04.1987, vă comunicăm
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
și timorați că oricând ar putea cădea și mai jos dacă nu "colaborează". Simt că mi s-a umplut paharul cu urâtul notelor, stenogramelor, informărilor, declarațiilor, turnătoriilor, delațiunilor, de la ministere, departamente de stat, ambasade, UM-uri, "sifoane", "colectori", "referenți", colegi, "pretini", vecini... BASTA! AJUNGE! Se spune că hârtia suportă orice și se mai spune că și formele vegetale ale Creației ar avea "suflet". Dacă ar fi așa cred că arborii jertfiți ar refuza să fie "hârtie" pentru cele 2 milioane de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
ai făcut mie”... Asta e... Dumneavoastră ați mai fost chemat de Securitate după eliberare? Da, destul de des. Îmi cereau să dau informații: cine-o fost la mine, cine-o vorbit cu mine. Aveam colegi care din școală mi-au fost pretini... Cornel Pavel mai venea pe la mine la servici, c-avea un nepot acolo la școală și mă vizita Întotdeauna. A doua zi eram chemat la Securitate: „Cine-o fost la tine?”. Erau informatorii lor care spuneau tot acolo... Și tot
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
motivul pentru care ați fost arestat? Stați un pic, că asta e cam cu cântec... Într-o primăvară, sămânam cânepă și vine Virgil Pop, fratele lui Victor, care o murit acuma... și-mi povestește mie despre o scrisoare de la un pretin, cu o organizație contrarevoluționară. Și eu stau și-l ascult... De la un mucos de 17 ani ce poți să afli... ceva aventuri. Și io mi-am dat seama, fiindcă eu am făcut armata la grăniceri, și mi-am dat seama
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
o ședință În școală și o alcătuit conducerea pentru pornirea Întovărășirii... Asta o fost un fel de acaparare, ca să-i poată băga pe oameni În colectiv. Și unu’ din ei, cu pruncii lui, l-o bătut pe fratele lu’ un pretin când o fost el dus În armată. Și-apăi frate-său i-o spus lui când s-o Întors. Și ăsta zice: „Lasă, măi frate, că plătește cățeaua brânza”... Și Îmi spune: „Măi, uite ce o făcut țiganu’ când am fost
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
În Securitate, pentru procesul cu lotul doi. Și-acolo i-o băgat pe ăia, și pe noi ne-o ținut În mașină... Și-apoi o venit un gardian acolo la dubă și zice: „Care știi a tunde?”. Un fost coleg, pretin, tot În lot cu noi, Farcaș, o murit el, ierte-l Dumnezeu, zâce: „Io!”. Și-apoi l-o dus acolo sub bolta aia, și acolo o văzut că la ăștia patru le bătea lanțurile. Că ei o fost condamnați la
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]