65 matches
-
o imaginez pe Bunty. Mă gândesc la Bladesey. Îmi amintește de Frank Sidebottom, comicul cu capul mare, artificial. Un accent de Manchester: poți să-l faci dacă te ții de nas. Alo. — Cine ești? — Am număru tău dă la un pretin. — Cine ești? Ce vrei? Haisă zicem cam auzitotu despre tine și despre serviciile pă care lioferi. Ascultă, cred că ai numărul greșit... — Nu-i trei-trei-șase-doi-nouă-patru-șase? — Ba da... Atunci n-am număru greșit, nu-i așia? — Cine ți-a dat numărul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
acorzi cetățenie unor savanți evrei de origine, după ce au adus contribuții capitale culturii române? Știu că Churchill ne a „jucat” pe un șervețel cu Stalin, dar de ce părinții mei i-au așteptat (zadarnic!) pe americani? Pentru că rușii ne-au fost „pretini” perverși încă din vremea sărmanului „politician” D. Cantemir! Sub umbrela încăpătoare a creștinismului, Moscova („a treia Romă”!) a încercat să ne înghită de mai multe ori! Testamentul (legendar) al lui Ștefan cel Mare a fost concludent: alianță cu „păgânii”, nu
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
ne-ar fi călcat rușii! Iar pe acelea construite spre Vest ar fi fugit românii!). Așa că ne-a pricopsit cu o uriașă și inutilă Casă a Poporului (dar foarte necesară 117 reprezentanților săi!), pentru a privi, de la aceeași înălțime cu „pretinul” coreean Kim Ir Sen, defilarea „maselor populare” mărșăluind „spre comunism în zbor”, sub îndrumarea „marelui conducător”... De adăugat și mamuții industriali de tip C.U.G. (combinat de utilaj greu), pe porțile cărora tona de minereu intra la un preț
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
acorzi cetățenie unor savanți evrei de origine, după ce au adus contribuții capitale culturii române? Știu că Churchill ne a „jucat” pe un șervețel cu Stalin, dar de ce părinții mei i-au așteptat (zadarnic!) pe americani? Pentru că rușii ne-au fost „pretini” perverși încă din vremea sărmanului „politician” D. Cantemir! Sub umbrela încăpătoare a creștinismului, Moscova („a treia Romă”!) a încercat să ne înghită de mai multe ori! Testamentul (legendar) al lui Ștefan cel Mare a fost concludent: alianță cu „păgânii”, nu
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
ne-ar fi călcat rușii! Iar pe acelea construite spre Vest ar fi fugit românii!). Așa că ne-a pricopsit cu o uriașă și inutilă Casă a Poporului (dar foarte necesară 117 reprezentanților săi!), pentru a privi, de la aceeași înălțime cu „pretinul” coreean Kim Ir Sen, defilarea „maselor populare” mărșăluind „spre comunism în zbor”, sub îndrumarea „marelui conducător”... De adăugat și mamuții industriali de tip C.U.G. (combinat de utilaj greu), pe porțile cărora tona de minereu intra la un preț
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
unu izact la fel, da că la preț dă chilipirgeală. Păi, dacă d-acu se-nviorase taclalele pă bune, stați să vedeți cum s-a mai ațâțat când Năsosu și-a lansat gogoașa. Ploua cu păreri ca la partaje Între pretini. Paiu Fioros zicea că, dacă-ți cumperi trăgace noi, Îți faci cazier la Ăl de Sus; un corcofelit s-a purtat patriot nenduplecat pentru Tiru Elvețian versus Tiru Federal; io m-am nemerit să-i Înțep că jucăria ie lucru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
ca să nu mai vorbim de politicieni. Cristi Minculescu strigă „Bună seara, prieteni!“ în deschiderea fiecărui concert, iar la unele concerte sunt mii și mii de oameni în sală. Până și Nicolae Ceau șescu își începea discursurile cu „Dragi tovarăși și pretini“. Uneori, chiar și un obiect ne e prieten (despre o carte sau, mai nou, despre iPad ori Kindle se spune că sunt prieteni de drum lung). În Scrisoarea III a lui Eminescu lui Mircea îi era prieten „tot ce mișcă
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
face plopul pere. Pentru a vă întoarce în țările voastre, descurcați-vă dialectic, în chip comunist, ca adevărați revolțonari! le spuse el. Ca niște viespi înnebunite, soitarii multicolori, scoțând țipete metalice, se simțiră izgoniți, pe nepusă masă. Din "tovarăși și pretini" deveniră dușmanii Cărpănosului, ai lui Zgârie-Brînză, dar și ai poporului nevinovat. Se dedară la multe blestemății, din care nu lipsiră jaful, înșelăciunea, comiterea de crime. Înfiorate, "organele" se sesizară din oficiu. Grandomanul, însă, sâsâi o altă poruncă: Nu se ezistă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
greu pe scări. Uimitor, dar la el în casă e o ordine desăvârșită. - Hai, încetează, dă-te jos... îl trag să nu se cațere pe balustrada balconului. - De ce să mă dau? Pentru că nu-ți place ție? Dragi to’arăși și pretini... Lume, lume... sorooo lume, din bucata mea de pâineee... Dictatorul a fugit... trrrrtrrrr... Nu vă fie frică... Mai bine mort decât... un căcat... Nu vreau să cobor... Nu vreau... Macarale râd în soare... macaraleee... argintii în zori de zi... Dac-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
ochii tăi verzi... - Căprui, chioaro! Lasă-mă! - Ești frumos, dar ești și ciudos... Ești inimă bună, da’ gura-i spurcată... ești la o răscruce și drumurile se-ncurcă... ești la o cărare care se-nfundă, se-arată-n drumu’ tău dușmani și pretini, îți vin vorbe rele și farmece... unu’ de roșu are ciudă pe tine... unu’ de negru are ochiu’ rău... hai să-ți ghicesc ce-o să-ți cadă la așternut, frumosule... hai să dea baba-n cărți, să-ntoarcă norocu’... hai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
a landscape can be deeply erotic, a lovely meal is erotic. Sometimes, even the sex is erotic”. Da, trebuie să scapi bine de povara tinereții și a libidoului legat de sex ca să prinzi farmecul ubicuității erotismului. Deci, dragi tovarăși și pretini, cum mama naiba reușeați să stați liniștiți la locurili voastre? Rezistența în grupuri mici de oameni, istoricește constituite. Povestea scurtă a mai lungii vieți a grupului Câr-Mâr. Câr-Mâr este numele obținut prin procedură dadaistă, demult de tot. Înainte de un revelion
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
de-a lungul istoriei, noi am demonstrat că cea mai proastă variantă de guvernare este cea autohtonă. Ceaușescu era „independent” față de Moscova. Asta a făcut să prelungim comunismul stalinist în variantă naționalistă peste 20 de ani față de tovarăscii vecini și pretini și să ratăm perestroika începută în 1985. Acu’, dacă nu vom fi o gubernie a UE, riscăm să trăim sub „Pohta ce-am poftit-o” a fiecărui Bulibașă, local, indiferent de etnia lui, care face instituiri normative prin „Așa vrea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
-o cu mâna mea (și se cam vede, asta e; parcă am două mâini stângi, are dreptate mama) - nu; rochia albastră am zis că nu, puloverele și împletiturile se exclud din start... Ce mai avem noi aici, dragi tovarăși și pretini? O superbă cămașă neagră, cu capse și buzunare mari, aplicate, pe care mi-a luat-o Dragoș din cămin, de la arabi și mama a zis că încă n-a murit, ca să mă pun la negru... Ei, găsim noi ceva după
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2262_a_3587]
-
de semitransă. Secvența nr. 21 15.08-15.19 Repetă operațiunea de turnare a cositorului pe cap. Ritualul turnării cositorului se repetă de trei ori, iar formulele descântecului sunt aproape aceleași. Secvența nr. 22 15.20-16.19 "O vrut cineva, un pretin de-a matali, cari-i la un servici cu matali, ca sî-ți deii plod di mâță.Uiti, aista-i plod di mâță, dacă ai auzât vrodatî matali. Chiar dacă a ci, cî mata ești un om cu știință, ascultă-mă pi
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
-urile la modă. Oricum, mai simpatice. Pentru că, iată, ce cîștig poate avea spiritul nostru, avid de noutate, dacă vine tovarășul Mizil să ne mărturisească în premieră cum l-a montat pe tovarășul spaniol Santiago Carillo, pentru a-l determina pe... pretinul său Nicolae Ceaușescu să renunțe la ideea (neprincipială) de a fi desemnat de apropiatul congres al partidului ca secretar general pe viață? Ce fel de istorie e asta? Crede tînărul erudit Adrian Cioroianu că genul acesta de oră de istorie
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]