312 matches
-
a produs în configurația sa tipică, respectiv la momentul în care fapta săvârșită a produs starea de pericol abstract cerută de norma de incriminare pentru existența infracțiunii în forma tip. În cazul infracțiunii de luare de mită săvârșite în modalitatea pretinderii, urmată după trecerea unui interval de timp de primirea folosului necuvenit pretins, starea de pericol abstract s-a produs încă din momentul pretinderii folosului necuvenit, astfel că infracțiunea în forma sa tip s-a consumat în acest moment, iar continuarea
DECIZIA nr. 1 din 20 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296577]
-
incriminare pentru existența infracțiunii în forma tip. În cazul infracțiunii de luare de mită săvârșite în modalitatea pretinderii, urmată după trecerea unui interval de timp de primirea folosului necuvenit pretins, starea de pericol abstract s-a produs încă din momentul pretinderii folosului necuvenit, astfel că infracțiunea în forma sa tip s-a consumat în acest moment, iar continuarea activității infracționale desfășurate cu aceeași ocazie, prin săvârșirea acțiunii de primire a folosului necuvenit pretins, acțiune aflată în strânsă legătură cu acțiunea de
DECIZIA nr. 1 din 20 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296577]
-
folosului necuvenit, astfel că infracțiunea în forma sa tip s-a consumat în acest moment, iar continuarea activității infracționale desfășurate cu aceeași ocazie, prin săvârșirea acțiunii de primire a folosului necuvenit pretins, acțiune aflată în strânsă legătură cu acțiunea de pretindere și având același scop, nu are nicio influență asupra existenței infracțiunii de luare de mită și nici cu privire la calculul termenului de prescripție; ... – Decizia penală nr. 85 din 25 noiembrie 2022, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție
DECIZIA nr. 1 din 20 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296577]
-
infracțiunea de trafic de influență este comisivă și instantanee, dar, în același timp, este și o infracțiune cu conținut alternativ, diferitele ipostaze ale elementului material reprezentând trepte succesive și distincte de desfășurare în timp a activității infracționale. Fiecare dintre modalități (pretinderea, primirea etc.) reprezintă câte o fază distinctă de desfășurare a activității infracționale, respectiv tentativa și consumarea, și se succedă în ordinea pe care o implică ajungerea la momentul epuizării, așa încât, chiar dacă între aceste faze se interpune un anumit
DECIZIA nr. 1 din 20 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296577]
-
timp. Astfel, în cazul infracțiunii de luare de mită, dacă funcționarul pretinde o sumă de bani pentru a face un act privitor la îndatoririle sale de serviciu și apoi, la diferite intervale de timp, primește această sumă, cele două acte - pretinderea și primirea -, deși prevăzute ca modalități alternative de săvârșire a infracțiunii, sunt în realitate două faze succesive ale unei activități infracționale unice. În ceea ce privește momentul consumării infracțiunii, s-a considerat în această decizie că „infracțiunile reținute în sarcina
DECIZIA nr. 1 din 20 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296577]
-
ceea ce privește momentul consumării infracțiunii, s-a considerat în această decizie că „infracțiunile reținute în sarcina inculpaților au avut ca perioadă de săvârșire intervalul 8.02.2005-11.06.2013, perioadă în care s-a realizat o pluralitate de acte, un act material de pretindere și mai multe acte de primire a sumelor de bani, astfel cum au fost descrise anterior. S-a constatat că această modalitate de săvârșire a infracțiunilor este specifică unității naturale colective, ca formă a infracțiunii simple, fiind vorba despre o
DECIZIA nr. 1 din 20 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296577]
-
elementului material. Săvârșirea de către aceeași persoană de fapte prin care se concretizează două sau mai multe dintre conținuturile alternative ale elementului material al infracțiunii reprezintă, în ansamblu, acte de executare a unei infracțiuni unice, astfel că, indiferent dacă prin pretinderea foloaselor infracțiunea este consumată, activitatea ulterioară de primire a foloaselor pretinse constituie, alături de actele anterioare, o unitate naturală de infracțiune; ... – Decizia nr. 1.801 din 6 mai 2010, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția penală, prin care
DECIZIA nr. 1 din 20 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296577]
-
este una simplă, realizată printr-o singură conduită, o singură acțiune, specifică primei modalități alternative a elementului material comise, nu o unitate naturală colectivă, actele materiale ulterioare momentului realizării primei modalități normative (primirea sumei de bani/folosului la o dată ulterioară pretinderii) reprezentând o simplă punere în executare a înțelegerii dintre inculpați, fără a fi privită ca o altă modalitate normativă a elementului material și fără a avea relevanță penală. ... 79. În cea de-a doua orientare jurisprudențială se consideră că data
DECIZIA nr. 1 din 20 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296577]
-
este data realizării ultimei modalități alternative sau, după caz, data ultimului act de executare din mai multe acte, care reunite caracterizează o singură modalitate alternativă (data primirii sumei de bani/folosului după ce inițial fusese acceptată promisiunea sau a avut loc pretinderea sau data primirii ultimei tranșe din suma de bani), aceasta fiind și data de la care începe să curgă termenul de prescripție a răspunderii penale. ... 80. Și în cadrul acestei orientări jurisprudențiale unele hotărâri analizează explicit prescripția răspunderii penale pentru
DECIZIA nr. 1 din 20 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296577]
-
consumată, justificând calificarea lor ca infracțiuni de consumare anticipată. ... 103. Ca modalități alternative de comitere a faptelor, norma de incriminare de la art. 289-290 din Codul penal, respectiv art. 291-292 din Codul penal, prevede că acestea se realizează fie prin pretindere sau primire de bani sau alte foloase necuvenite de către un funcționar public^2 ori acceptarea promisiunii unor astfel de foloase pentru sine sau pentru altul, respectiv promisiune, oferire sau dare de bani ori alte foloase necuvenite, în cazul infracțiunilor de
DECIZIA nr. 1 din 20 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296577]
-
alte foloase necuvenite de către un funcționar public^2 ori acceptarea promisiunii unor astfel de foloase pentru sine sau pentru altul, respectiv promisiune, oferire sau dare de bani ori alte foloase necuvenite, în cazul infracțiunilor de luare/dare de mită, fie prin pretindere, primire sau acceptarea de promisiuni de bani sau alte foloase de către o persoană care are influență sau lasă să se creadă că are influență asupra unui funcționar public, în schimbul traficării influenței sale, respectiv promisiunea, oferirea sau darea de
DECIZIA nr. 1 din 20 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296577]
-
119. În cadrul acestei teorii juridice^7, se consideră că între faptele prevăzute ca modalități alternative de săvârșire a infracțiunii există o legătură naturală, în sensul că săvârșirea uneia este urmarea firească a celeilalte, în cazul infracțiunilor de corupție actele de pretindere și primire a sumei de bani sau altor foloase în legătură cu îndeplinirea unui act de serviciu, indiferent de intervalul de timp care în fapt le separă, reprezentând trepte succesive de realizare a unui inter criminis, faze succesive, respectiv tentativa
DECIZIA nr. 1 din 20 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296577]
-
cele arătate, reiese, așadar, că ceea ce separă în realitate cele două orientări jurisprudențiale este modul diferit de evaluare a dinamicii activității infracționale în raport cu natura și specificul infracțiunilor de corupție, unele instanțe reținând că actele de primire ulterioare pretinderii sunt absorbite juridic în cadrul primei modalități alternative care consumă infracțiunea, iar celelalte, dimpotrivă, considerând că momentul distinct al epuizării - echivalent datei săvârșirii ultimei modalități alternative ori al ultimului act de executare dintr-o pluralitate de acte specifice ultimei modalități
DECIZIA nr. 1 din 20 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296577]
-
situația în care după consumarea infracțiunii se realizează una sau mai multe dintre celelalte modalități alternative ale elementului material al infracțiunii și rezultă îndeplinirea celorlalte condiții prevăzute de lege pentru reținerea participației penale, spre exemplu, dacă, după consumarea acțiunii de pretindere, intervenția intermediarului în cadrul operațiunii subsecvente, de primire a banilor/altor foloase, urmărește acordarea unui ajutor autorului, contribuțiile ulterioare intră în sfera ilicitului penal, cu toate consecințele decurgând din aceasta. ... 130. Este adevărat că, față de natura de infracțiune simplă de
DECIZIA nr. 1 din 20 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296577]
-
a foloaselor, astfel cum rezultă și din dosarul cauzei, și, totodată, chiar dacă s-ar reține o infracțiune simplă de luare de mită, punctul de vedere este tot în sensul că există un moment al consumării care echivalează cu momentul pretinderii inițiale a procentului de 20%, astfel cum se reține în acuzații, în atribuirea contractelor și efectuarea plăților, dar și un moment al epuizării constând în actele subsecvente de primire, în mai multe rânduri, a sumelor de bani sau a modalităților
DECIZIA nr. 27 din 5 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/294966]
-
instanței), Judecătoria Aiud și Judecătoria Câmpeni. ... 51. În argumentarea opiniei exprimate s-a precizat, în esență, că data săvârșirii infracțiunii unice prevăzute de art. 289 din Codul penal este data realizării ultimei modalități alternative (de exemplu, data primirii mitei după pretinderea realizată la o dată anterioară) sau, respectiv, data realizării ultimului act omogen dintre mai multe, care reunite caracterizează o singură modalitate alternativă (de exemplu, data ultimei tranșe din suma de bani ce reprezintă mita), aceasta fiind și data de la
DECIZIA nr. 27 din 5 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/294966]
-
infracțiunea de luare de mită se poate prezenta atât sub forma infracțiunii unice, cât și sub forma infracțiunii continuate. Astfel, consumarea infracțiunii are loc în momentul realizării elementului material, în oricare dintre modalitățile prevăzute de textul incriminator. Dacă există o pretindere urmată de primire, fapta se va considera consumată în momentul pretinderii. Realizarea celor două modalități ale elementului material nu afectează caracterul unitar al infracțiunii (nu se vor reține două fapte în concurs). Infracțiunea de luare de mită constituie o așa-
DECIZIA nr. 27 din 5 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/294966]
-
infracțiunii unice, cât și sub forma infracțiunii continuate. Astfel, consumarea infracțiunii are loc în momentul realizării elementului material, în oricare dintre modalitățile prevăzute de textul incriminator. Dacă există o pretindere urmată de primire, fapta se va considera consumată în momentul pretinderii. Realizarea celor două modalități ale elementului material nu afectează caracterul unitar al infracțiunii (nu se vor reține două fapte în concurs). Infracțiunea de luare de mită constituie o așa-zisă infracțiune cu consumare anticipată, în sensul că un simplu act
DECIZIA nr. 27 din 5 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/294966]
-
elementului material nu afectează caracterul unitar al infracțiunii (nu se vor reține două fapte în concurs). Infracțiunea de luare de mită constituie o așa-zisă infracțiune cu consumare anticipată, în sensul că un simplu act de pregătire, cum ar fi pretinderea sau acceptarea promisiunii, duce la consumarea faptei. Din această cauză tentativa nu este pedepsită. ... 62. S-a arătat că infracțiunea poate avea formă continuată, spre exemplu, în ipoteza în care, în baza aceleiași rezoluții infracționale, subiectul activ pretinde (în mod
DECIZIA nr. 27 din 5 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/294966]
-
judecător, prevăzută la art. 271 lit. k) din Legea nr. 303/2022, cu modificările și completările ulterioare, cu modificările și completările ulterioare; ... f) folosirea funcției deținute pentru a obține un tratament favorabil din partea autorităților sau intervențiile pentru soluționarea unor cereri, pretinderea ori acceptarea rezolvării intereselor personale sau ale membrilor familiei ori ale altor persoane, altfel decât în limita cadrului legal reglementat pentru toți cetățenii, prevăzută la art. 271 lit. m) din Legea nr. 303/2022, cu modificările și completările ulterioare; ... g) participarea
REGULAMENT din 13 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284560]
-
persoană diferită de cea coruptă, fiind necesară în vederea atingerii finalității normative. ... 154. Dacă persoana care urmează să fie coruptă propune altei persoane să îi ofere bani sau alte foloase în vederea retragerii de la licitație (ce echivalează cu o pretindere), nu este realizată tipicitatea infracțiunii de deturnare a licitaților publice, fiind o extindere contrară voinței legiuitorului și principiului legalității. Se poate vorbi de participație sub forma instigării la săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 246 din Codul penal, însă niciodată sub
DECIZIA nr. 45 din 16 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289946]
-
de evaluare, care se realizează în timpul semestrului. ... 33. Evaluarea rezultatelor învățării reprezintă procesul prin care se stabilește faptul că o persoană a dobândit anumite cunoștințe, abilități și responsabilitate și autonomie într-un domeniu de studii. ... 34. Hărțuirea sexuală reprezintă pretinderea în mod repetat de favoruri de natură sexuală în cadrul unei relații de muncă sau al unei relații între personalul din învățământul superior și studenți, dacă prin aceasta victima a fost intimidată sau pusă într-o situație umilitoare. ... 35. Indicatorul
LEGEA nr. 199 din 4 iulie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271898]
-
direct asupra calității serviciilor medicale de care a beneficiat populația. Percepția personalului medical asupra condițiilor de muncă pe care le oferă sistemul și asupra statutului său social, cumulată cu insatisfacția față de salarizarea de nivel redus, legitimează, în opinia personalului medical, pretinderea unor extra-plăți pentru prestarea actului medical. Aceasta limitează accesul la servicii al populației sărace care percepe, la rândul ei, drept necesară/încetățenită plata suplimentară. Cheltuielile cu sănătatea publică drept procent din PIB au fost doar de 2,8% în 1997
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
ale vieții umane. Gravitatea situației este legată de „cultura morții” care caracterizează timpurile noastre, generată de dezvoltarea gândirii moderne și contemporane, care a favorizat pierderea, în conștiința colectivă, a caracterului de delict și asumarea celui de drept, ajungându-se la pretinderea recunoașterii legale din partea Statului. În conformitate cu concepția Sfântului Părinte Ioan Paul al II-lea, există patru cauze care stau la baza conspirației împotriva vieții: secularizarea culturii care, odată cu pierderea sensului lui Dumnezeu, a produs și pierderea sensului omului, a demnității și
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
sau întreprindere; (2) fraudarea consumatorului prin vânzarea de produse cu defecte de fabricație sau la un preț peste valoarea produsului, precum și oferirea de servicii de slabă calitate și, (3) crime săvârșite de membrii "respectabili" ai societății, manageri și specialiști, prin pretinderea necuvenită de bani, bunuri și servicii sau prin comiterea de fraude fiscale etc. Crimele corporatiste sunt comise de conducerea marilor organizații, prin impunerea prețurilor, încălcarea standardelor de calitate a produselor alimentare sau farmaceutice, insuficienta protecție a muncii, evaziunea fiscală, poluarea
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]