118 matches
-
Botez, să visăm pe malurile Căldărușanilor. Amețit de căldură și de zdruncin, rătăcisem frumusețea de carte printre cocenii și paiele scitu lui, mult pomenit de Herodot - soartă nevisată vreodată de tragicul poet al spleenului și exemplu tipic al barbariei noastre prezumțioase. Parnasienii editați de Lemerre ornau câteva rafturi din libră ria Alcalay, unde priveam, Într-o zi din această epocă a lavalierei, cu interesul și neastâmpărul nervos al clientului fără parale, când se apropie de mine, cu pași de pândă, bătrânul
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
după presa modernă de mare reportaj și fapte diverse, atât de instructive pentru cel care vrea să Învețe mai Îndeosebi de la fapte, Întâmplări și experiențe ome nești decât de la o expunere, oricât de frumoasă, a ideilor. Diletanți eclectici și superficiali, prezumțioși uneori și fără „sistemă“, adică pe apucate și pe nemestecate, tot ce voiți, dar nu din vina noastră, ci fiindcă (ăsta-i adevărul!) școala de la Sf. Sava nu ne Învăța nimic, nu ne Îndemna la nimic, această școală care se
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
și militari afoni în materie și, de aceea, neavizați ori opaci asupra consecințelor), a venit rândul juriștilor, care, încercând să ascundă ori să atenueze efectele bâlbâielilor imprudente și generatoare de dezavantaje, au căutat să argumenteze (uneori, cu sofisticări și afirmații prezumțioase, care nu schimbă, totuși, lucrurile) existența dreptului Federației Ruse de a continua să rămână în Comisia Dunării. Simplificând discuția, aș pleca de la constatarea faptului că U.R.S.S. nu mai există, odată ce a avut loc destrămarea, prăbușirea statului (imperiului) sovietic (fenomenul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
conversație, îmi vin fulgurant în minte formulări lapidare, de gânduri ce-mi par vrednice de reținut, dar, contând pe memorie, nu le notez (de obicei nici n-ar fi posibil pe moment) și le uit. Nu le regret. Îmi pare prezumțioasă avariția de a nu pierde nimic din propriile gânduri, de a le tezauriza. Normal e să pierzi cam optzeci la sută. Viața spiritului e făcută în mare proporție din asemenea pierderi, iar „realizările” doar din resturi. De cele mai multe ori o
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
apă murdară, printr un interstițiu al oblonului ce interzicea lumina zilei. Veți întreba : pe ce criteriu poți dumneata decide că acest lucru este „sfânt și însemnat”, iar altul, poate similar, nu? Pe nici un criteriu. Doar prin simțul divinului. Nu e prezumțios? O fi, nu știu. Sunt nenumărate astfel de semne, dar câți sunt destul de atenți, destul de lucizi ? Luciditate sau, dimpotrivă, misticism nebulos, voință de iluzionare? Cum e cu auzitorii de voci, cu văzătorii de înfățișări impalpabile ? Cu aceștia e bine să
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
pun asemenea probleme... intelectuale! *Vasile Pruteanu, „lectorul” nostru la Comitetul de Cultură, a telefonat ca să ne anunțe: „Am citit revista și am dat verde”. L-am întrebat: „Lucrezi la barieră?”. N-a reacționat. Ca și pe alții, funcția îl face prezumțios: „Dacă eu n-am avut obiecții - zice uneori -, înseamnă că-i un număr bun!”. Cînd îl aud cum se infatuează simt că trebuie să ricanez. *Îi citesc, dar nu sînt de acord cu cei ce s au specializat doar în
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
inițiative prietenești. Gabriel Liiceanu a citit câteva texte apărute, în ultimii ani, în Dilema (veche) și în Adevărul și a ajuns la concluzia că, puse laolaltă, ar putea constitui un mic compendiu de înțelepciune cotidiană. Mi s-a părut, totuși, prezumțios să asum, fie și într-o variantă minoră, postura înțeleptului. Mă cunosc prea bine ca să asum o asemenea postură. Admit însă că există o legătură - nu neapărat programată - între textele adunate în acest volum: sunt încercări de a ieși din
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
Pe de altă parte, serialitatea tiparului funcționează ca simulacru al eternității și ne familiarizează cu ideea de constanță a ființei (G. Liiceanu, Despre limită) Ni s-a atras atenția, pe de o parte, că recuperarea ordinii etice e iluzorie sau prezumțioasă, și, pe de altă parte, că imediatețea eticului și didacticismul normelor sale îi anulează demnitatea speculativă (A. Pleșu, Minima moralia) Ieri, la ora 15, primul-ministru Mugur Isărescu a făcut o declarație de presă cu privire la situația creată în rândul populației, pe
[Corola-publishinghouse/Science/85016_a_85802]
-
memorialistic, Din volbura vremii. Însăilări (1939), și romanul Cântec în amurg (1942). Prezent cu niște amintiri în „Convorbiri literare” și cu însemnări de călătorie în „Jurnalul de dimineață”, după 1944 scriitorul nu mai lasă nici o urmă. Desemnat printr-o formulă prezumțioasă ce întregește titlul uneia dintre cărțile sale drept „religia aristocrației intelectuale”, crezul politico-literar al lui N. este în esență conservator, antimodernist și antidemocratic. Execrând, ca Lucrețiu, „aurul” care corupe totul, autorul propovăduiește o întoarcere la valorile cardinale (frumos, elegant și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288374_a_289703]
-
în firea lui un insurgent, un nonconformist în stare de perpetuă veghe, pledant neostenit al libertății individului și al ideii de personalitate ireductibilă, mișcându-se cu repeziciune și aplomb spre orice spațiu de dispută, tentat să dinamiteze coerciții și tabuuri, prezumțios, dornic de afirmare belicoasă și, deopotrivă, un sceptic malițios, care trăiește cu intensitate și obstinație sentimentul frustrării, crispat, instabil, nedăruit cu seninătate. A. investește mai mult și mai orgolios în prezența lui între contemporani decât în elaborarea operei, a propriilor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285184_a_286513]
-
confruntăm astăzi și ne invită să căutăm în tezaurul de gândire al „Școlii franciscane”, pentru că aici am putea găsi răspunsuri pe măsura întrebărilor, neliniștilor și preocupărilor noastre: „Apărarea de către Bonaventura da Bagnoregio a drepturilor și primatului credinței în raport cu o rațiune prezumțioasă, ridicată la rangul de zeița-Rațiune; o zeiță-Rațiune incapabilă să înțeleagă condiția de creatură a ființei umane și, deci, să se deschidă experienței religioase; apărarea atotputerniciei și libertății lui Dumnezeu și totodată a autonomiei și libertății individului în interiorul orizontului voluntarist a
Actualitatea gândirii franciscane : răspunsurile trecutului la întrebările prezentului by Dario Antiseri () [Corola-publishinghouse/Science/100957_a_102249]
-
pozitiv unele trăsături ale vieții sociale care, atunci statu nascenti, au fost dezvoltate mai apoi în marea operă a economiei de piață, adică a capitalismului. Prin urmare, apărarea de către Bonaventura da Bagnoregio a drepturilor și primatului credinței în raport cu o rațiune prezumțioasă ridicată la rangul de zeița-Rațiune; o zeiță-Rațiune incapabilă să înțeleagă condiția de creatură a ființei umane și, deci, să se deschidă experienței religioase; apărarea atotputerniciei și libertății lui Dumnezeu și totodată a autonomiei și libertății individului în interiorul orizontului voluntarist a
Actualitatea gândirii franciscane : răspunsurile trecutului la întrebările prezentului by Dario Antiseri () [Corola-publishinghouse/Science/100957_a_102249]
-
întreagă opoziție menită să destabilizeze principiile doctrinei canonice. Apărătorii acestei noi direcții au fost Calvin și juristul francez Dumoulin. Într-o scrisoare adresată prietenului său Ecolampadiu, Calvin respinge mai întâi motivația ex autoritate bazată pe Sfintele Scripturi, arătând că pașii prezumțioși împotriva cămătăriei trebuiau interpretați diferit. O dată eliminat argumentul ex autoritate din Scripturi, Calvin analizează motivația rațională a interzicerii cămătăriei și declară „irelevant” argumentul pe care aceasta se bazează, și anume sterilitatea banului: pecunia non parit pecuniam. Numai că, spune Calvin
Actualitatea gândirii franciscane : răspunsurile trecutului la întrebările prezentului by Dario Antiseri () [Corola-publishinghouse/Science/100957_a_102249]
-
citești poemele fără să cauți a le comenta, căci, în lipsa virtuozității, rezultatul poate atinge stupoarea citatelor anterioare. Dar să nu închei pe o notă tristă: grație lui Eugen Simion, Basarab Nicolescu sau Eugen Coșeriu, cartea e scoasă din orbita generalităților prezumțioase. În intenție, cartea e lăudabilă, atîta doar că selecția colaboratorilor trebuia făcută mai drastic.
Ion Barbu, poetul satir by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2540_a_3865]
-
soare, să mai prindă un concediu la mare sau o expediție în Himalaia, dacă își pot permite? Doar, la urma urmelor, o dată trăim și orice bucurie, orice splendoare a acestei lumi ni se cuvine în egală măsură!... Nu este cumva prezumțios să aștepți de la alții acte de eroism, în timp ce tu îți vezi de viața ta banală și mai mult sau mai puțin "normală", înscrisă în legile firii? Credeți că ar trebui să ne facem din "martiraj" o vocație, o profesiune de
Vitalie Ciobanu:"România este o foaie albă pe care urmează să scriem ceva. împreună." by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/7710_a_9035]
-
inocent, sentințele cele mai aspre, firește, în numele poporului. Niciodată în istorie n-a existat un abuz mai mare și în proporție de masă decât acela comis în fostele regimuri democrat-populare din secolul XX în numele poporului. Erik Zemmour e un epigon prezumțios și caraghios al stalinismului. Cultura lui politică se sprijină pe cel mai criminal slogan din câte a cunoscut vreodată omenirea.
„În numele poporului” by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/6366_a_7691]
-
Litere Iar au scos o revistă studenții Facultății de Litere din București. A cîta? N-are importanță! Studenții nu sunt aceiași, studenții sunt mereu alții, iar aspirațiile lor publicistice reprezintă o fericită constantă a vieții universitare. Revista Elite rebelle (titlul, prezumțios, nu păcătuiește prin modestie), aflată deocamdată la numărul 1, pare o compoziție serioasă, inteligentă și de bună calitate; ea își propune să fie lunară și tematică. Numărul 1 are în centru Obscenitatea (mai ales culturală). în ciuda temei de aparențe provocatoare
Ochiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10711_a_12036]
-
mi se pare și cum devine iar și iar, / împotriva cumințeniei și ascultării ..." (ibidem). E drept că o răscumpărătoare adiere angelică vine, la un moment dat, dinspre cărți, ca un efect al Logosului. Textul nu mai vorbește în numele eului estetic, prezumțios, ci al unei consubstanțieri cu revelatorul text al Scripturilor. Bun conducător de energie divină, "sămînță și literă dublă, fără nimic împrejur", își însușește rolul unor îngeri păzitori: Cînd sunt cu Tine, / dar cînd sunt cu Tine? Îngerii cărților / sunt și
“Memoria inimii“ (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7496_a_8821]
-
e caterisită ca fiind ostentație găunoasă de savantlîcuri prețioase. Dan Iacob are predilecție pentru cărțile de inițiere în înțelepciuni ezoterice, ocolind tomurile docte, zidite în armuri seci. Autorul caută profunzimea gnomică, exprimată în sentințe care merg la suflet, fără ocolișul prezumțios al limbajului de specialitate. Între Hegel și Vasile Lovinescu îl preferă pe al doilea, dar nu-l respinge pe Noica, cum nu-l repudiază pe Creția. Cu timpul însă, presimțirea că adevărul livresc, oricît de rafinat, e forma ciuntită a
Ieșirea din cărți by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3530_a_4855]
-
prin asceză, te-ai aștepta ca Eliade să rămînă la același timbru ideatic. Și totuși nu o face, dovadă articolul de care pomeneam la începutul cronicii. Eliade se distanțează de Apologia virilității scriind că "întreaga lucrare e străbătură de un prezumțios elan către autorealizare, prin însușiri și eforturi personale. Lectura paginilor scrise acum zece luni mă silește să gîndesc asupra evoluției și prefacerilor intime pe care ajungi să le deosebești singur și singur să le depășești." (p. 272) Eliade nu se
Feminizarea democratică by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8461_a_9786]
-
cu plăcere la expresii ca „în anul contenit” (pentru anul care tocmai s-a sfîrșit), „sunt nedubii prețioase la aceste procedări” (pentru exprimarea certitudinii, p. 74), „numai o minte în unghiuri ar putea crede că” (p. 63), „premiteți-mi să fiu prezumțios pînă la a crede că” (p. 57), „vă desărcinez de îndată de toată răspunderea insuccesului meu” (p. 57). Medicii știau latina și limbile occidentale din țările în care studiaseră, apogeul fiind atins de Paulescu, în al cărui curs de fiziologie
Casta medicilor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3484_a_4809]
-
o dată că se situa "pe o poziție democrată în sens european". Părerile lui despre confrații de generație nu sunt dintre cele mai măgulitoare: Eugen Ionescu, "dornic de succes prin orice mijloc" ar fi fost "o lichea talentată", Mihail Sebastian, un prezumțios și îngâmfat, "care face pe pontiful ajuns la definitiva înțelepciune" (1932). Excepția o reprezintă Emil Botta, în care vedea "un mare poet, un actor fin, un suflet rar, un tip de secolul XVIII, un întârziat printre noi și reactualizat de
Un jurnal pe sărite by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/12606_a_13931]
-
am putut avea un exemplar din neprețuita broșură; am aflat însă prin Nae Ionescu- Barbă, fost profesor de latină și română la Liceul Matei Basarab, că mitichiada de la Poiana Țapului a uitat s-o utilizeze... Păcat !” (p. 223) Față de aceste prezumțioase pretenții auctoriale, eventualele „ornamente” pe care le mai adaugă unii dintre memorialiștii antologați de Ștefan Cazimir unor povești reale sunt chiar agreabile. Cu atât mai mult cu cât destui dintre ei sunt, de nu direct scriitori, măcar oameni ai condeiului
O enigmă neexplicată by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2920_a_4245]
-
Marian Drăghici lenea, pentru mine, e sacră. când lucrez, fără lene, nu sunt bun de nimic. aceasta e Maria. numai unei hărnicii prezumțioase, suspecte, de neînțeles, îi datorez fatalitatea scrisului meu ca „act public”. aceasta este Marta. e purul adevăr că demonul ca anti-înger deține cheițele îngerității, dar niciodată pe toate. nu, niciodată! există undeva în lume mari agenți/conducători de poezie care
am scris poezie sub teroare și nimeni nu-mi poate lua asta by Marian Drăghici () [Corola-journal/Imaginative/2869_a_4194]
-
doar cu tăcerea pot să-l ajut.) tăcerea/ e o lavă ce acoperă totul" (Poemul tatălui, al fiului său și al fiului fiului său; poemul tatălui). }ipătului ostentativ îi ia locul cel mult "un cuvînt dilematic/ sugrumat de un secol prezumțios" (A nouăsprezecea serenadă). Ostentației i se substituie discreția fără o reducție a patetismului. Adesea gesticulația actantului e a unui retractil, a unui solitar: "pe coridoarele labirintice igrasioase ale insomniei/ (nu-mi explic cum, dar în apropiere se-aude vuind/ marea
Un afectiv cerebral by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9632_a_10957]