107 matches
-
ele se integrează capitolului, teoretic încheiat, al studenției. De fapt, ar fi fost mai potrivit să utilizez prezentul. în locul nostru, al celor de acum cîțiva ani, alți studenți iau astăzi cu asalt Amfiteatrul Odobescu, se înghesuie în bănci sau pe prichiciul ferestrelor, ascultă cu atenție și notează cu înfrigurare. Alți studenți se împărtășesc cu nesaț din tezaurul de erudiție al profesorului și sînt cuceriți de adînca umanitate ce însuflețește orice cuvînt al său. Mîine le va succeda o nouă generație de
"Vivant professores!" by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/12327_a_13652]
-
a spus, un miniparlament. Funcționînd în aula din Dealul Mitropoliei, unde încă nu se stinsese ecoul discursurilor lui Ceaușescu și al aplauzelor aferente, adunarea emana aerul proaspăt și naiv al unei democrații aurorale, care încerca să meargă copăcel ținîndu-se de prichiciul humuit al vetrei. Dar nu duhul lui Creangă îi prezida lucrările, ci, din prima clipă, duhul lui Caragiale. Atît de vizibil și atît de autoritar încît devenise o regulă a jocului, pe care nu ți se permitea s-o încalci
Cine era? by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/13010_a_14335]
-
săriră imediat pe spinarea, pe umerii lui fîlfîind în dezechilibrul lor; apoi, unul cîte unul, stîngaci, își luară zborul pe geam afară; dacă se putea spune așa ceva. Ajunși afară se ridică ținînd în mînă capetele de sfori, lăsîndu-și brațele peste prichiciul ferestrei înlesnind cît de cît zborul celor trei, care mai mult nici nu putură să dea din aripi decît ce le permitea A. cu necesitatea lui blestemată, dar înțeleasă... Era o libertate de cel mult patru-cinci metri. În timpul căreia, prizonierelor
Porumbeii din Gabroveni (fișă) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16358_a_17683]
-
De la casa cu ferestre luminate, care a făcut posibilă gruparea, la casele din scrierile fiecăruia dintre "mari", inventarul e generos. Una din cele mai celebre gospodării ale literaturii neaoșe e, de bună seamă, casa Amintirilor..., a cărei arhitectură interioară, cu prichiciul hornului, adăpost pentru mîțe și copii, cu sfara cu motocei, cu firidele ei în care dormeau oale cu lapte pus la prins, cu tinda, cu lavițele, e intrată în refrenul memoriei de lectură. La fel, casa de aramă, curțile împărătești
Case din cărți by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9220_a_10545]
-
umanist) 5. Iorga Nicolae Grupul parlamentar al P.R.M. 6. Maior Liviu Grupul parlamentar al P.S.D. (social-democrat și umanist) 7. Marcu Ion Grupul parlamentar al P.R.M. 8. Nicolai Norica Grupul parlamentar al P.N.L. 9. Pacurariu Iuliu Grupul parlamentar al P.D. 10. Prichici Emilian Grupul parlamentar al P.S.D. (social-democrat și umanist) 11. Szabo Karoly Ferenc Grupul parlamentar al U.D.M.R. Anexă 14 PARLAMENTUL ROMÂNIEI SENAT COMPONENȚA Comisiei pentru sănătate, ecologie, tineret și sport (11 membri) ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Nr. crt. Numele și prenumele Grupul parlamentar ��────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 1
EUR-Lex () [Corola-website/Law/136705_a_138034]
-
spune românul sugestiv. În acest sens este și relatarea unui lucrător în securitate în cartea sa ,,Condamnați la tăcere” care are pensie normală de serviciu în structura de siguranță a statului din acea vreme. În cheamă col. (r) ing. Dumitru Prichici. Ce au lăsat comuniștii pe unde au trecut doar în decursul sec. XX? Cimitire pline, gropi comune, oameni sărăciți, învrăjbiți, îndoctrinați, cu un singur cult al personalității al conducătorului iubit. Dacă România nu a rămas pe veci pașalâc turcesc (vasala
CADENȚE PESTE TIMP by Col.(r) ing. Nicu ȘAPCĂ () [Corola-journal/Journalistic/91799_a_93204]
-
Sînii ieșiți în afară lăsați din rochia de stambă colorată. Fața neagră, lucioasă, ochii ieșiți din orbite, buzele mișcîndu-i-se. Pare că spune ceva, că se roagă. Nu am decît zece-unsprezece ani și o privesc din casă de la fereastră, ridicat pe prichiciul ferestrei cu sexul gata excitat, nu prea dîndu-mi seama...În paroxismul beției ce pare paroxismul unei rugăciuni fierbinți, o privesc gata să cad... Se apleacă... pe drumul de țară... cu urme adînci de copite de cal... se apleacă... și o
Chinul facerii by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16394_a_17719]
-
aplecat și i-a șoptit ceva, după care s-a întors aproape în vârful picioarelor, ca să nu fie băgat în seamă de cărăuși. În scurtă vreme, Costache crâșmarul a apărut cu oala plină cu vin și a așezat-o pe prichiciul hornoaicei. După oarece codeală Hliboceanu, s-a ridicat și a vorbit cu glas răgușit: Acest vin îi adus în cinstea celor doi oameni care au stat și stau și acum în capul mesei. Locul l-au câștigat prin vrednicia lor
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
de spirt. Un simplu bec cu abajur verde de tablă smălțuită atârna deasupra mesei, de un fir lung cu scripete. Neglijența era răscumpărată însă de înfățișarea colecțiilor de cărți înșirate, îndesate, puse morman pe jos, pe lângă dulapuri și scaune, pe prichiciul sobei, pe glaful lat al ferestrelor, pe scaune. De obicei, un asemenea cumul face impresia de anticărie, ceea ce nu era cazul aci, căci volumele erau mai toate legate în pergament, piele, pânză și de formate uneori impunătoare. Se vede că
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
numai și rămân singurică, Tare mi-i dor, o Doamne, și tare mi-este frică... Am să mă duc și astăzi să m-ascund după horn Și iar s-ascult din codri duiosul glas de corn; Prin blândul acel sunet Prichici încet să toarcă, Prichici, mâțul cel harnic și dragu mamei... Parcă Aud că în fereastră se bate ceva. Nu e. O, luna dintre dealuri cât de frumos se suie Și sufletul mi-l împle cu un dor mare... mare... O
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
Tare mi-i dor, o Doamne, și tare mi-este frică... Am să mă duc și astăzi să m-ascund după horn Și iar s-ascult din codri duiosul glas de corn; Prin blândul acel sunet Prichici încet să toarcă, Prichici, mâțul cel harnic și dragu mamei... Parcă Aud că în fereastră se bate ceva. Nu e. O, luna dintre dealuri cât de frumos se suie Și sufletul mi-l împle cu un dor mare... mare... O, cum aș vrea acuma
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
să nu mă mai întorn... Să sune peste vârfuri duiosul glas de corn; Pierdută-n codru vecinic, în peșteri cu-adîncime, Singură în pădure, să nu mă știe nime, În părul despletit cu dulci flori de liliac. Să toarcă lângă mine Prichici - copil sărac Și dragu mamei. Unde *** de izvoară Să văd că la picioare-mi în rotogoluri zboară Și să gândesc atuncea la frate-meu, la el, Cu fața lui cea dulce, cu ochi mari - Floribel. O Floribel, adesea din codri
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
m-oi uita la el Să aibă ochii mândri ș-un glas ca Floribel. Să-l despletesc, ce lung e așa, când îl desfac, Și peste tot mi-l împlu cu flori de liliac, Cu pieptene de aur și pe Prichici să-l țesel Să văd cum dinainte-mi se zvârcolește vesel... (ea se despletește ) Ciudat... de-o vreme-ncoace nimic nu mai îmi place, Mă supără tot lucrul și voi să-mi deie pace Cu toate... vreau ca noapte și
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
-mi arăt singur * limba și-n brațe să mă strâng Și să-mi dau o guriță... să strig... [așa, în șagă] " Verena, ești frumoasă, Verena, îi ești dragă" Ș-apoi s-alerg prin casă cu mine în hârjoană, Iar pe Prichici atuncea să-l iau *** la goană. (răsună cornul; ea stinge lumina). O, tu! răsună numai și sufletu-mi răpește Simt inima în pieptu-mi cum tremură și crește O, cine ești, pierdute, tu, glas prea mângâios De ce nu suni tu vecinic
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
VER [ENA] Stăi (el se-ntoarce), Vino-ncoace-aproape... să ți-o spun la ureche Mi-ești drag! Destulu-i? BOG[DAN] Destul. Acum însă, că am ajuns aici, Voi tu să-mi spui [anume] ca cine îți sânt drag? VER[ENA] Ca Prichici. BOG[DAN] Cine-i Prichici? VER[ENA] Prichici-i... {EminescuOpVIII 99} BOGD[AN] Dar cine este? VER[ENA] Mâț. BOG[DAN] Verena! Numa-atîta iubire să-mi arăți! VER[ENA] Atâta. BOG[DAN] De ce, scumpă? VER[ENA] Pe Prichici îl bat
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
-ntoarce), Vino-ncoace-aproape... să ți-o spun la ureche Mi-ești drag! Destulu-i? BOG[DAN] Destul. Acum însă, că am ajuns aici, Voi tu să-mi spui [anume] ca cine îți sânt drag? VER[ENA] Ca Prichici. BOG[DAN] Cine-i Prichici? VER[ENA] Prichici-i... {EminescuOpVIII 99} BOGD[AN] Dar cine este? VER[ENA] Mâț. BOG[DAN] Verena! Numa-atîta iubire să-mi arăți! VER[ENA] Atâta. BOG[DAN] De ce, scumpă? VER[ENA] Pe Prichici îl bat bine, De-aș putea, ca
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
ți-o spun la ureche Mi-ești drag! Destulu-i? BOG[DAN] Destul. Acum însă, că am ajuns aici, Voi tu să-mi spui [anume] ca cine îți sânt drag? VER[ENA] Ca Prichici. BOG[DAN] Cine-i Prichici? VER[ENA] Prichici-i... {EminescuOpVIII 99} BOGD[AN] Dar cine este? VER[ENA] Mâț. BOG[DAN] Verena! Numa-atîta iubire să-mi arăți! VER[ENA] Atâta. BOG[DAN] De ce, scumpă? VER[ENA] Pe Prichici îl bat bine, De-aș putea, ca pe dânsul te-
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
ENA] Ca Prichici. BOG[DAN] Cine-i Prichici? VER[ENA] Prichici-i... {EminescuOpVIII 99} BOGD[AN] Dar cine este? VER[ENA] Mâț. BOG[DAN] Verena! Numa-atîta iubire să-mi arăți! VER[ENA] Atâta. BOG[DAN] De ce, scumpă? VER[ENA] Pe Prichici îl bat bine, De-aș putea, ca pe dânsul te-aș bate și pe tine Așa, că tu mă sparii... să vii noaptea aici! BOGD[AN] Ai drept! Ai drept ca astfel, iubito, să mă cerți, Vezi, te rog în
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
nu îți fac eu silă? Și de mă duc nu ai tu vrun dor ca să mi-l spui, Căci dorul tău poruncă *. VER[ENA] (încet ) Nu spune nimărui! BOGD[AN] Ce să nu spun drăguță? Că ți-s drag ca Prichici? VER[ENA] A fi?... Că astă noapte tu te-ai suit aici. BOGD[AN] Mă duc... Ce dragă mi-ești tu! Dar eu, eu ție oare? VER[ENA] Și tu mie. BOG[DAN] (Și-ntinde brațele) Verena, cât, cît? VER
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
a dus. (Ascultă la ușă) O clipă numai... apoi... iar singurică. Mi-e dor... așa îmi este de dor încît mi-e frică. Ah! iarăși toată [noaptea], ochind de după horn, Am să ascult din codri duiosul glas de corn; Atunci Prichici, motanul, încet are să toarcă, {EminescuOpVIII 101} Prichici, motanul harnic și dragu' mamei... (sperioasă) Parcă S-aude în fereastră că bate ceva... (se uită) Nu e... O, luna dintre dealuri cât de frumos se suie Și sufletul mi-l împle de-
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
numai... apoi... iar singurică. Mi-e dor... așa îmi este de dor încît mi-e frică. Ah! iarăși toată [noaptea], ochind de după horn, Am să ascult din codri duiosul glas de corn; Atunci Prichici, motanul, încet are să toarcă, {EminescuOpVIII 101} Prichici, motanul harnic și dragu' mamei... (sperioasă) Parcă S-aude în fereastră că bate ceva... (se uită) Nu e... O, luna dintre dealuri cât de frumos se suie Și sufletul mi-l împle de-o jale mare... mare. Aș vrea acum
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
BOGDAN Atunci m-arunc! ANNA Stăi! Stăi! Ci vino-ncoaci... aproape... ți-oi spune-o la ureche: Mi-ești drag. Destul e? BOGDAN Nu e destul. Ci să-mi mai zici Ca cine îți sânt drag eu? Ca mama? ANNA Ca... Prichici. BOGDAN Cine-i Prichici? ANNA Motanul de colo. BOGDAN Num-atît? ANNA Atâta. BOGDAN Dar atîta-i puțin... îți sânt urît? ANNA Ca mama? Nu. Căci mama și tata îs bătrânii, Ce vor ei pot să facă, cu mine... nu mă mânii
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
ANNA Stăi! Stăi! Ci vino-ncoaci... aproape... ți-oi spune-o la ureche: Mi-ești drag. Destul e? BOGDAN Nu e destul. Ci să-mi mai zici Ca cine îți sânt drag eu? Ca mama? ANNA Ca... Prichici. BOGDAN Cine-i Prichici? ANNA Motanul de colo. BOGDAN Num-atît? ANNA Atâta. BOGDAN Dar atîta-i puțin... îți sânt urît? ANNA Ca mama? Nu. Căci mama și tata îs bătrânii, Ce vor ei pot să facă, cu mine... nu mă mânii... Dar pe Prichici... mă
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
-i Prichici? ANNA Motanul de colo. BOGDAN Num-atît? ANNA Atâta. BOGDAN Dar atîta-i puțin... îți sânt urît? ANNA Ca mama? Nu. Căci mama și tata îs bătrânii, Ce vor ei pot să facă, cu mine... nu mă mânii... Dar pe Prichici... mă supăr, deși mi-e drag... Eu pot... Nu voi... dar de mi-e voia pot să-l omor de tot... El trebui să asculte... să fie blând... Vezi tu, Îl mângâi cum îmi trece prin cap. Pe mama nu
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
știu atâta, de mine nu ți-e silă? Și, de mă duc, nu ai tu vun dor ca să mi-l spui? Tu poruncește numai. ANNA (repede) Nu spune nimărui! BOGDAN Ce să spun?... Că atâta ți-s drag ca și Prichici. ANNA (tristă) De-ar fi numai atâta... de-ar fi... BOGDAN Mai zi! Ce zici? Mă duc. Ce dragă mi-ești tu? Dar eu, eu ție oare?... ANNA Și tu mie. BOGDAN Dar cît? ANNA Ce-ntrebi? BOGDAN Ah! (își
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]